Extrema-dreapta, cheia alegerilor prezidentiale din Ucraina

de | ian. 26, 2010 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro | 0 comentarii

Premierul ucrainean, Iulia Timosenko, a incercat saptamana trecuta sa mobilizeze electoratul nationalist inaintea celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale, in care se va confrunta cu Viktor Ianukovici, liderul Partidului Regiunilor, considerata pro-rusa, relateaza mass-media de la Kiev, citata de agentiile de presa internationale

Premierul Iulia Timosenko mizeaza pe votul ultranationalistilor

Premierul Iulia Timosenko mizeaza pe votul ultranationalistilor in turul doi al scrutinului prezidential

Premierul ucrainean, Iulia Timosenko, a incercat saptamana trecuta sa mobilizeze electoratul nationalist inaintea celui de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale, in care se va confrunta cu Viktor Ianukovici, liderul Partidului Regiunilor, considerata pro-rusa, relateaza mass-media de la Kiev, citata de agentiile de presa internationale. Aflata intr-o vizita electorala la Lvov, regiune majoritar etnica ucraineana, ea a promis sa apere independenta nationala a Ucrainei, a avertizat asupra riscurilor absenteismului si a facut apel la regruparea fortelor democratice, incercand sa atraga electoratul nationalist al candidatilor eliminati in primul tur de scrutin. Contracandidatul sau, liderul opozitiei Viktor Ianukovici, a devansat-o cu mai mult de zece procente la primul tur de scrutin, desfasurat la 17 ianuarie 2010.
Timosenko incearca sa obtina voturile tuturor alegatorilor care i-au sustinut pe candidatii eliminati deja si sa creasca rata de participare la vot in regiunile din vestul Ucrainei, a declarat Igor Gryniv, membru al staff-ului de campanie al premierului ucrainean. Aflata in campanie la Lviv, ea a fost intampinata pe aeroport de un grup de elevi, dupa care a depus o coroana de flori la monumentul eroilor si a intonat imnul national, alaturi de zeci de persoane care au asteptat-o intr-unul dintre cimitirele istorice ale orasului. Timosenko s-a intalnit cu sute de sustinatori, carora le-a promis ca „Ucraina va fi un stat european independent”, dar si ca rusa nu va deveni limba oficiala de stat. Premierul ucrainean a declarat si ca se opune prezentei unor „baze militare straine” pe teritoriul tarii, referindu-se direct la Flota rusa a Marii Negre, stationata in Crimeea.
Inaintea celui de-al doilea tur de scrutin, Timosenko insista asupra „reunirii intregii echipe patriotice” si a incetarii „dezacordurilor si rivalitatilor dintre oamenii politici”, cerandu-le ucrainenilor sa se mobilizeze in ziua alegerilor pentru a o ajuta sa invinga „fortele unite ale Raului, fortele antiucrainene”. „Toti cei care vor ramane acasa vor vota de facto pentru Ianukovici”, a spus ea.

Votul romanesc

Conform declaratiilor lui Ion Popescu, singurul deputat etnic roman in Rada Suprema de la Kiev, din partea Partidului Regiunilor, „in toate localitatile cu o populatie majoritara romaneasca, in satele maramuresene din Transcarpatia si in satele bucovinene, basarabene sau regatene din regiunea Cernauti, precum si in satele basarabene din regiunea Odesa, absolut peste tot, a castigat Victor Ianukovici”. Potrivit interviului acordat mass-media de deputatul Ion Popescu, „acest lucru se explica prin faptul ca noi am semnat un Acord politic cu Partidul Regiunilor, in 2006, la alegerile parlamentare si locale, cand, in zona Cernautilor, din cei 50 de candidati la functiile de deputati in consiliile raionale, 38 dintre cei inclusi in lista Partidului Regiunilor au fost romani. (…) Pe data de 30 noiembrie a anului curent, a fost semnat un Acord intre Victor Ianukovici si Comunitatile romana, maghiara si rusofona. Candidatul la presedintie s-a angajat sa anuleze toate decretele discriminatorii ale Ministerului Invatamantului, prin care se incerca oprimarea scolilor minoritatilor nationale. Totodata, Victor Ianukovici a promis ca nu se va implica in activitatea Bisericii ortodoxe romanesti, care este una canonica.(…) Ne-am inteles ca, la alegerile locale din 30 mai 2010, in functie de procentul pe care il oferim la alegerile prezidentiale, sa obtinem, proportional, pe lista Partidului Regiunilor si locuri pentru Comunitatea Romaneasca din Ucraina. Iata acestea sunt rezultatele si acestea sunt motivele. La etapa actuala, Comunitatea Romaneasca, precum si cea maghiara si rusofona, s-au tinut de cuvant si au votat, in majoritate, pentru Victor Ianukovici. Asteptam etapa a doua si consideram ca aportul nostru va fi dus pana la capat, iar angajamentele vor fi onorate de ambele parti” a declarat Ion Popescu.
Reamintim ca potrivit Acordului incheiat de Uniunea interregionala Comunitatea Romaneasca din Ucraina cu Victor Ianukovici, in calitatea sa de candidat la prezidentiale din Ucraina, prevede ca limba romana sa poata primi statutul de limba regionala oficiala in zonele locuite in majoritate de romani si anularea recentelor prevederi ale Ministerului Invatamantului de la Kiev despre modificarea programelor scolare si predarea materiilor in scolile de stat, din 2010, exclusiv in limba ucraineana. Deputatul Ion Popescu a subliniat ca „este vorba de o solidaritate interetnica, in primul rand intre minoritatile care au si au avut un sistem de invatamant in limba materna. Nu doar in perioada sovietica, ci si pe timpul Imperiului Austro-Ungar. Ma refer la comunitatile romaneasca, maghiara si rusa. Acordul a fost semnat de trei organizatii din partea minoritatilor. Referitor la perspective. La 18 ianuarie, aflandu-se la Herta, domnul Ianukovici le-a spus clar ziaristilor ca, acolo unde locuiesc minoritarii, va fi implementata Carta Europeana a Limbilor Regionale si Minoritare, iar in unitatile administrativ-teritoriale in care minoritarii, inclusiv romanii, detin o majoritate, limba va functiona, la nivel de limba de stat, in toate domeniile, incepand cu invatamantul si terminand cu instantele de judecata, mass-media, administratie etc” a mai declarat acesta.

Sperante politice

Presedintele ucrainean in exercitiu Viktor Iuscenko, iesit din cursa prezidentiala dupa turul intai din 17 ianuarie 2010, considera ca in viitor ar putea avea un nou mandat, relateaza agentia Interfax Ucraina, citata de mass-media de la Bucuresti. „Parasesc functia de presedinte pentru a putea reveni”, a declarat Iuscenko saptamana trecuta, in timpul ceremoniilor cu prilejul Zilei unitatii nationale a Ucrainei. Iuscenko a subliniat ca va ramane fidel valorilor fundamentale precum libertatea, democratia si viitorul european al tarii, exprimand convingerea ca aceste valori vor fi invingatoare. Presedintele considera ca a indeplinit datoriile democratice pe durata mandatului, afirmand ca „angajamentele nationale nu ii confera nici un drept moral de a parasi viata politica a tarii”.

Atac electoral

Luni, cand Comisia Electorala Centrala de la Kiev urma sa dea publicitatii rezultatele oficiale ale primului tur al scrutinului prezidential desfasurat la 17 ianuarie in Ucraina, persoane necunoscute i-au atacat in zorii zilei pe paznicii care asigurau securitatea combinatului poligrafic ‘Ukraina’ din capitala ucraineana, unde sunt tiparite buletinele de vot, informeaza mass-media locala, citata de agentiile de presa de la Bucuresti. Surse oficiale de la Kiev, citati de postul de televiziune Inter-Media, au declarat ca sediul tipografiei unde se tiparesc buletinele ar fi fost luat cu asalt de indivizi necunoscuti, care ar fi recurs la gaze lacrimogene. Multi dintre angajatii companiei de securitate care asigura paza combinatului poligrafic au fost batuti, unii dintre ei ar avea chiar capetele sparte. Scopul ‘atacului’ ar fi fost instalarea unui nou director, conform agentiilor de presa ucrainene. Dupa cum relateaza Unian, inca de vineri Partidul Regiunilor semnalase tentativa de a schimba conducerea combinatului poligrafic ‘Ukraina’ de echipa Iuliei Timosenko, premierul ucrainean, candidata plasata pe locul doi dupa primul tur al alegerilor prezidentiale din 17 ianuarie din Ucraina. Staff-ul sefei executivului ar fi pus la cale imprimarea a circa 1,5 milioane de buletine suplimentare in scopul fraudarii celui de-al doilea tur al scrutinului. Iulia Timosenko a calificat cele intamplate drept o ‘diversiune’ si o ‘provocare’, indicand ca tiparirea buletinelor inca nu a inceput pentru ca nu au fost anuntate oficial rezultatele finale ale primului tur de scrutin.
Un alt deputat din partea Partidului Regiunilor, Vasili Gritak, sustine ca in asaltul cladirii combinatului poligrafic ar fi fost implicati 300 de angajati ai firmei de securitate ‘Scit’, cu legaturi cu Blocul Iuliei Timosenko (BIUT). ‘Intreaga operatiune pentru instalarea noului director, un oarecare Homenko, este condusa de Vladimir Rudak – seful adjunct al Directiei care gestioneaza fortele de ordine in cadrul guvernului ucrainean’ – a declarat acesta pentru publicatia online MigNews. O serie de angajati ai combinatului, citati de mass-media locala, au confirmat ca imediat dupa luarea cu asalt a institutiei a venit dispozitia pentru imprimarea suplimentara a 1,5 milioane de buletine.
Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a declarat ca ‘ia in prezent toate masurile pentru apararea secretului de stat, pentru a nu permite nicio ingerinta in procesul tehnologic al combinatului poligrafic si pentru a garanta imprimarea buletinelor de vot’, conform unui comunicat citat de Ukrainski Novini.

Decorare controversata

Presedintele ucrainean, Viktor Iustcenko, i-a acordat post-mortem cea mai inalta distinctie nationala fostului lider nationalist controversat Stepan Bandera, pe care unii istorici il acuza de colaborare cu nazistii, relateaza agentiile de presa de la Kiev, preluate de mass-media romaneasca. Stepan Bandera (1909-1959), lider al Organizatiei Nationalistilor Ucraineni (OUN) si fondator al Armatei insurectionale ucrainene (UPA), a fost proclamat „erou al Ucrainei” si decorat cu ordinul de stat, pentru „eroismul si sacrificiul de sine in lupta pentru Ucraina independenta”, potrivit textului decretului prezidential, publicat de serviciul de presa al Presedentiei ucrainene. Este vorba despre unul dintre ultimele decrete ale presedintelui in exercitiu, Viktor Iuscenko, care a fost eliminat din cursa electorala in timpul primului tur al alegerilor prezidentiale, la 17 ianuarie.
Iuscenko ii considera pe nationalisti drept combatanti pentru independenta tarii, opinie care este departe de a fi impartasita in unanimitate in Ucraina si care nemultumeste Rusia. Kremlinul acuza periodic Kievul ca ii glorifica pe criminalii de razboi. „Presedintele ucrainean trebuie sa fie presedintele intregii Ucraine si nu doar al unei parti din tara”, a reactionat Viktor Ianukovici, considerat favorit in cel de-al doilea tur de scrutin al alegerilor prezidentiale.
Unii istorici occidentali il acuza pe Stepan Bandera ca a colaborat cu nazistii si ca a condus campanii de epurare etnica impotriva polonezilor, fapt dezmintit de nationalistii ucraineni. Potrivit istoricilor ucraineni moderati, nationalistii ucraineni, cazuti in dizgratie in epoca sovietica, au salutat la inceput sosirea nazistilor in 1941, inainte de a le declara razboi. UPA a luptat si impotriva rezistentei non-comuniste poloneze (Armia Krajowa, AK), impotriva sovieticilor, invadand in 1949 si teritoriul Romaniei, incercand instaurarea unei republici ucrainene in regiunea Maramuresului.

Proteste rusofone

Presedintele filialei din Republica Autonoma Crimeea, a Partidului Progresist-Socialist din Ucraina, Konstantin Zarudnev, si-a ars la sfarsitul saptamanii trecute pasaportul de cetatean al Ucrainei in piata centrala din Sevastopol, in semn de protest impotriva atribuirii de catre presedintele Iuscenko a titlului de erou national lui Stepan Bandera, relateaza agentia Interfax, preluata de agentiile de stiri de la Bucuresti. El a declarat presei ca, prin decretul sau, presedintele Viktor Iuscenko a ‘institutionalizat practic terorismul de stat si crima, intrucat sub conducerea lui Stepan Bandera erau ucisi directori de scoli, profesori, reprezentanti ai autoritatilor si organelor de interne’. ‘In cazul dat, mesajul catre public este ca poti comite crime si sa devii apoi erou, este o incitare la banditism politic si terorism. Dupa acordarea acestui titlu, Iuscenko ar trebui declarat persona non-grata in orice stat care lupta in prezent impotriva terorismului’, a declarat Zarudnev.
Anterior, Iuscenko a mai decernat titlul de erou al Ucrainei si comandantului Armatei Insurectionale Ucrainene (UPA), Roman Suhevici. Aceste decizii au fost sever criticate de o parte a clasei politice, divizand practic societatea ucraineana intre vestul nationalist si sud-estul si estul rusofon.

Incidente nationaliste

Confruntarile dintre ultranationalistii ucraineni si activistii rusofoni sunt frecvente in Ucraina, intensificandu-se in timpul campaniilor electorale. Astfel, in urma cu cateva saptamani, mii de manifestanti prorusi au blocat intrarea principala a unui centru cultural unde Oleg Tiagnibok, candidat la prezidentialele de la 17 ianuarie, urma sa se intalneasca cu locuitorii orasului, care au intrat in cladire printr-o usa secundara. Protestarii au scandat „Sevastopol, Crimeea, Rusia” si „Fascismul nu va trece”. Un grup de tineri prorusi a incercat sa sparga cordonul de securitate alcatuit din politistii care inconjurau cladirea. Au aruncat cu pietre si cu oua asupra autobuzelor in care urmau sa se urce sustinatorii nationalisti, spargand mai multe geamuri ale vehiculelor. Politia a arestat mai multi militanti, pe care ceilalti manifestanti au incercat, fara succes, sa-i elibereze. Reamintim ca peninsula Crimeea, realipita Ucrainei in 1954 de liderul sovietic de atunci, Nikita Hrusciov, este populata aproape in intregime de rusofoni, iar sentimentul prorus este extrem de puternic.
In afara de razboiul gazelor, Rusia si Ucraina poarta in ultimii ani razboaie si pe taramul istoric si ideologic, intrucat aceasta din urma desfasoara in ultimul timp o adevarata ofensiva pentru consolidarea identitatii ucrainene, deosebita de malorosi (little russian) asa cum erau numiti ucrainenii in timpul Imperiului Tarist. Tentativa autoritatilor de la Kiev de glorificare a liderilor organizatiilor nationaliste din timpul celui de-Al Doilea Razboi Mondial, care au luptat cot la cot cu trupele fasciste impotriva Armatei Rosii si a puterii sovietice in regiunile din vestul Ucrainei a iritat teribil Moscova. De fapt, ucrainenii insisi sunt divizati cu privire la propria istorie, intrucat gruparile nationaliste, de genul UPA – UNSO, au macelarit laolalata cu soldatii sovietici si ucraineni care au simpatizat cu autoritatile sovietice, precum si pe rudele acestora, indiferent daca erau batrani sau copii, noteaza agentia de presa Novii Reghion, citata de presa internationala.

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *