Fostul consilier al premierului Vlad Filat si expertul in problematici europene, Nicu Popescu, a declarat in cadrul unui interviu din saptamanalul „Dilema Veche” ca drumul Republicii Moldova in directia UE a fost in ultimii ani parcurs cu dificultate din cauza unor neintelegeri politice din interiorul AIE, dar si din cauza lentorii cu care se misca aparatul de la Bruxelles. „Uneori, exista blocaje politice, deseori exacerbate de o guvernare in coalitie, dar, de cele mai multe ori, birocratia se misca incet – si in UE, si in Moldova. Pentru semnarea acordului de liberalizare a transportului aerian au trecut vreo noua luni de la finalizarea negocierilor, pentru ca procedurile din UE erau lente. intre timp, Comisia mai atacase Consiliul UE la Curtea Europeana de Justitie pe niste chitibusuri juridice legate de procedura de decizie privind semnarea unor acorduri internationale. si Acordul de Asociere UE – Moldova a fost deja finalizat si urmeaza a fi parafat abia in toamna, insa semnarea propriu-zisa va avea loc abia la anul. Problema e ca, in democratiile instabile din Europa, intr-un an se pot schimba foarte multe – guverne, orientari geopolitice. Uitati-va la Georgia. si, pina nu ai semnat acest acord, el nu leaga miinile guvernelor de pe urma”, a declarat Nicu Popescu. El a mai spus ca statele din cadrul Parteneritatului Estic (sase tari ex-sovietice) se afla intr-o situatie volatila din punct de vedere politic, dominate de instabilitate si crize ce se pot desfasura cu o rapiditate foarte mare din cauza dependentei economice fata de un centru. „Statele UE sint, in mare parte, state consolidate, care isi pot permite sa gindeasca in termeni de decenii. Dar in Moldova, Ucraina, Georgia, se pot schimba multe peste noapte. O criza a gazului, niste tensiuni in zona de conflict, o cadere de guvern si, in citeva luni, s-a si schimbat cursul unei intregi tari. UE a negociat ani de zile, cu administratia portocalie, Acordul de Asociere si Zona de Liber Schimb, dar si Ucraina, si UE nu s-au prea grabit, partial din cauza pozitiilor protectioniste in negocieri, ca sa vina apoi Ianukovici la guvernare si intreg procesul sa fie inghetat dupa arestarea Iuliei Timosenko. si, pentru ca au ratat atunci acea fereastra de oportunitate, si UE, si Ucraina cauta acum, disperate, solutii inventive pentru a iesi din blocaj”, a mai spus Nicu Popescu.

Suveranitate redusa din cauza conflictului transnistrean

Cat priveste partea strategico-militara a Republicii Moldova, expertul este de parere ca statul nu este in totalitate suveran iar amprenta Rusiei este definitorie in aceasta zona. „Moldova nu este intru totul suverana sa ia decizii strategice, in special in materie de securitate. in mod evident, ma refer la existenta conflictului transnistrean si la prezenta militara rusa, care limiteaza anumite optiuni strategice pentru Moldova, mai ales in relatia cu NATO. in materie de aderare la UE, lucrurile sint ceva mai simple, dar nu cu mult. Chiar daca asocierea la UE si crearea unei zone de schimb cu UE se misca inainte, asigurarea securitatii energetice a Moldovei ar fi si un subiect extrem de sensibil in relatiile cu Rusia. Dar, evident, nici o tara nu isi poate schimba peste noapte constringerile strategice in care opereaza. Acestea pot fi schimbate doar treptat si Moldova a facut, cred, in ultimii ani, niste pasi enormi in directia consolidarii propriului coridor de manevra strategica, prin apropierea de UE”.

Dezamagiri populare si dualitate „multi-vectoriala”

El mai precizeaza ca este foarte important ca politica Moldovei sa fie orientata cu fermitate spre o anumita directia, iar dualitatea clasei politice care penduleaza intre Bruxelles si Moscova trebuie la un moment dat stopata si asumata. „Unul dintre proverbele cele mai populare in Moldova e: „Capul taiat, sabia nu-l taie.“ Alt proverb la fel de popular e ca „mielul blind suge de la doua oi“. Ambele proverbe explica, in mare parte, esenta atitudinii populatiei Moldovei fata de procesele geopolitice din regiune. Republica Moldova isi doreste sa fie in relatii bune cu toata lumea. Mai greu e cind esti fortat sa alegi – sau una, sau alta. insa cind elitele moldovenesti se trezesc in aceasta situatie – practic, intotdeauna, alegerea este facuta nu in favoarea Rusiei. Pina si Voronin a refuzat semnarea Memorandumului Kozak, in 2003. in ultimii ani, sprijinul pentru UE a scazut, in Moldova, de la 65-70% la vreo 50%. Aceasta tendinta se datoreaza atit crizei din UE, faptului ca o anumita dezamagire fata de guvernarea actuala se suprapune un pic si pe imaginea UE, dar si din cauza faptului ca, pina in 2009, Partidul Comunist avea un discurs formal proeuropean iar, prin acest fapt, duceau cu ei o buna parte a populatiei in aceeasi directie. Astazi, discursul opozitiei comuniste este mai degraba proestic, si acest lucru a afectat si el o parte din sustinatorii comunistilor care erau, formal, proeuropeni, acum citiva ani, dar acum nu mai sint”, adaugat expertul de peste Prut. El a calificat politica Republicii Moldova ca fiind ceva normal in spatiul ex-sovietic, acolo unde aceasta duplicitate se cheama „politica multi-vestoriala”.