Ankara a insistat să nu depună planuri de zbor pentru avioanele sale de luptă la FIR Atena, lucru care nu a fost acceptat de autoritățile de la Atena, relatează mass-media greacă, preluată de agențiile intrenaționale de presă.

Opoziție turcă

Insistența Turciei de a nu depune planuri de zbor pentru avioanele sale de luptă care ar fi urmat să zboare sub jurisdicția Regiunii de Informare a Zborurilor (FIR) Atena, cu scopul de a participa la exercițiul major NATO „Ramstein Flag 24”, a determinat în cele din urmă Ankara să decidă să nu participe la exercițiu.

În ultimele săptămâni, în încercarea de a-și continua tactica de contestare a FIR Atena, turcii au susținut că nu este necesară prezentarea planurilor de zbor către partea greacă, deoarece aeronavele lor ar urma să zboare în spațiul aerian NATO. Obiecțiile lor nu au fost acceptate de Atena – pentru că ar fi legitimat contestările susținute de Turcia – și nici nu au fost împărtășite de restul țărilor aliate, care au depus în mod corespunzător planurile de zbor pentru avioanele lor de luptă.

În aceste condiții, cu puțin timp înainte de începerea amplului exercițiu NATO care va avea loc pentru prima dată în Grecia, partea turcă a informat Atena că nu va participa. O problemă similară a apărut și în mai 2022, când Grecia a organizat la Araxos un alt exercițiu aerian major al NATO, „Tiger Meet”, de la care Turcia a absentat.

„Ramstein Flag 24”

Exercițiul „Ramstein Flag 24” are loc în perioada 30 septembrie – 11 octombrie 2024, la Baza Aeriană Andravida, cu participarea majorității Aliaților NATO. Concret, vor participa peste 120 de avioane de luptă, inclusiv F-35 din SUA și Italia, Rafale și Mirage 2000-5 din Franța, precum și Gripen din Suedia și Ungaria, Eurofighter Typhoon din Spania și Italia, F-18 din SUA și F-16 din Polonia, Portugalia și România.

„Ramstein Flag 24” este un exercițiu la nivel înalt conceput pentru a consolida capacitățile tactice de luare a deciziilor ale forțelor comune ale NATO într-un mediu operațional complex și dinamic, cu obiectivul principal de a îmbunătăți cooperarea și interoperabilitatea între membrii NATO, demonstrând determinarea, angajamentul și capacitatea acestora.

Situație încordată

Grecia și Turcia sunt două state cu capacități militare semnificative în regiunea mediteraneană, în special din cauza poziției lor strategice în NATO și a tensiunilor istorice dintre ele, în special în privința insulelor din Marea Egee și a problemelor din Mediterana de Est.

Grecia are un buget de apărare de aproximativ 8-9 miliarde de dolari annual, dar și peste 130.000 de militari activi. Grecia menține o rezervă semnificativă, cu peste 200.000 de rezerviști.

Atena are peste 1.300 de tancuri (inclusiv Leopard 2 și Leopard 1), peste 3.000 de vehicule blindate, dar și în jur de 500 de piese de artilerie tractată și autotractată.

Forțele aeriene elene dispun de peste 200 de avioane de luptă, inclusiv F-16 și Mirage 2000. Grecia a început și achiziționarea de avioane Rafale din Franța și are intenția de a achiziționa avioane F-35. Grecia mai are elicoptere Apache și alte aeronave de sprijin.

Forțele navale grecești au peste 10 submarine, inclusiv submarine de atac modernizate, 13 fregate de luptă, dintre care unele modernizate, dar și aproximativ de ambarcațiuni de patrulare și corvete.

Turcia, putere regională

Ankara dispune de un buget de apărare de aproximativ 20-25 miliarde de dolari anual. Personal militar activ se ridică la aproximativ 425.000 de militari activi. Turcia dispune de peste 200.000 de rezerviști, cu o structură de mobilizare rapidă, recunoscută la nivelul NATO.

Forțe terestre dispun de peste 2.500 de tancuri, inclusiv Leopard 2 și M60 modernizate, peste 8.000 de vehicule blindate de diferite tipuri, dar și de peste 1.200 de piese de artilerie tractată și autotractată, inclusiv sisteme de artilerie de rachete.

Forțe aeriene turcești dispun de peste 270 de avioane de luptă, majoritatea F-16. Turcia a fost inițial parte a programului F-35, dar a fost exclusă din cauza achiziționării sistemului rusesc S-400.

Turcia este lider în dezvoltarea și utilizarea dronelor militare, precum Bayraktar TB2, folosite cu succes în conflictele din Siria, Libia și Nagorno-Karabah.

Forțe navale turcești au peste 10 submarine, majoritatea de proveniență germană, dar și 16 fregate moderne și peste 30 de ambarcațiuni de diverse dimensiuni și capacități.

Turcia a lansat construcția TCG Anadolu, un portelicopter amfibiu care va permite și operarea dronelor pe mare.

Grecia are o forță militară relativ bine echilibrată, în special în domeniul naval și aerian, concentrându-se pe apărarea insulelor și a teritoriului său maritim.

Turcia, pe de altă parte, are o armată mult mai mare, cu un buget semnificativ superior și un complex militar-industrial dezvoltat, permițându-i să producă echipamente militare, inclusiv vehicule blindate, avioane de atac ușor și drone de luptă.

Deși Grecia și Turcia sunt aliați în cadrul NATO, relațiile lor sunt tensionate din cauza disputelor teritoriale și a resurselor naturale din Mediterana de Est, ceea ce influențează și modul în care își structurează capacitățile militare.

Exerciții NATO în 2024

Exercițiile NATO din 2024 sunt parte dintr-o serie continuă de activități militare planificate, menite să consolideze cooperarea dintre aliați, să îmbunătățească interoperabilitatea și să demonstreze capacitatea alianței de a apăra teritoriile statelor membre. Aceste exerciții includ o gamă largă de scenarii, de la operațiuni terestre, aeriene și maritime, până la răspunsul la crize cibernetice și amenințări hibride.

NATO aduce împreună forțe militare din diverse țări membre și partenere, asigurându-se că pot lucra eficient împreună într-un teatru comun de operațiuni. Exercițiile au și un scop de descurajare a actorilor statali și non-statali care ar putea pune în pericol securitatea membrilor NATO.

Exercițiile simulează răspunsuri rapide la diverse tipuri de crize, cum ar fi atacuri cibernetice, conflicte regionale sau dezastre naturale. Ele sunt gândite și pentru a demonstra capacitatea NATO de a apăra membrii alianței împotriva unei agresiuni externe conform articolului 5 din Tratatul de la Washington.

Steadfast Defender 2024 a fost unul dintre cele mai mari exerciții planificate de NATO, care include forțe terestre, navale și aeriene din diverse țări aliate. Scopul exercițiului a fost să testeze capacitatea de răspuns rapid și eficiența logistică a NATO în fața unui atac major asupra unei națiuni membre. Acesta s-a desfășurat în mai multe locații din Europa, inclusiv în Marea Mediterană și în spațiul aerian european.

Dynamic Mongoose 2024:

Este un exercițiu anual de război antisubmarin desfășurat în nordul Europei, de obicei în apele din jurul Norvegiei.

Acesta implică colaborarea dintre marinele și forțele aeriene din statele membre NATO, având ca scop detectarea și neutralizarea amenințărilor submarine.

Cyber Coalition și BALTOPS

Cyber Coalition este un exercițiu de răspuns la atacuri cibernetice organizat anual de NATO, care se concentrează pe apărarea infrastructurilor critice și pe reziliența la atacuri cibernetice.

Acesta implică colaborarea dintre experții în securitate cibernetică din toate statele membre, pentru a testa capacitățile de apărare împotriva amenințărilor digitale.

Baltic Operations (BALTOPS) 2024 este un exercițiu anual naval este desfășurat în Marea Baltică și implică manevre maritime, inclusiv operațiuni de debarcare, operațiuni amfibii și război anti-submarin.

BALTOPS este un exercițiu esențial pentru securitatea în regiunea Baltică, având în vedere tensiunile din proximitatea granițelor NATO cu Rusia.

Defender Europe 2024 a fost un exercițiu amplu care implică desfășurarea rapidă a forțelor NATO pe teritoriul european, demonstrând capacitatea Alianței de a mobiliza rapid trupe și echipamente în cazul unei crize.

Acesta include participarea forțelor armate din Statele Unite și multiple națiuni europene, cu scenarii ce simulează apărarea împotriva unui atac convențional. Aceste exerciții subliniază angajamentul NATO de a proteja securitatea regională și globală prin pregătire continuă și răspuns coordonat la diverse provocări. NATO colaborează, de asemenea, cu parteneri non-membri pentru a extinde securitatea în afara granițelor sale, cum ar fi în parteneriatele cu Finlanda și Suedia (devenită membră în 2023).