Politica energetica a UE ar trebui in mod clar sa se aseze in primele trei prioritati ale acestei constructii politico-economice. In ciuda identificarii multor vulnerabilitati pe aceasta nisa, UE continua sa duca o politica in mare parte sterila iar marile planuri energetice sa ramana incremenite in proiect, desi securitatea energetica se afla in Strategia UE 2020. Nu de aceasi parere este si Romania care incearcat tot mai intens sa valorifice relatiile sale in Asia centrala si in zona Caucazului, regiuni de importanta capitala pentru noua configuratie geopolitica a Eurasiei. Numai in 2011, Bucurestii s-au miscat extrem de bine in ceea ce priveste politica energetica demarand mai multe actiuni politice ce s-a concretizat prin semnarea de parteneriate strategice sau acorduri bilaterale care tintesc o mai buna colaborare economica intre tara noastra si statele din jurul Marii Caspice, un fel de nou “El Dorado” al gazelor si petrolului.

Toate aceste miscari ale Romaniei risca sa supere Rusia, tara care detine monopolul exporturilor energetice in toata Europa. Desi la nivel declarativ toate statele membre UE s-au pus de acord asupra cautarii unor solutii pentru diversificarea aprovizionarii cu gaz, cele mai puternice tari incearca sa-si formuleze o politica proprie fata de Moscova, lasand sau chiar sabotand proiecte de anvergura cum este Nabucco. Din aceasta campanie de atragere a tarilor din zona Marii Caspice face parte si vizita presedintelui turkmen, Gurbanguli Berdimuhamedov, care efectueaza in aceste zile o vizita in Romania. Avand in interes comuna, sefii celor doua state au subliniat rolul de piata de desfacere si totodata de poarta spre UE a gazelor caspice. “Intre Turkmenistan si toata Uniunea Europeana se desfasoara o dinamica relatie de cooperare. (…) Noi vedem Romania ca pe un inel de legatura cu UE, ca pe o poarta catre UE. Doresc sa multumesc conducerii Romaniei pentru invitatia de a veni in minunata dumneavoastra tara si domnului presedinte Basescu pentru contributia sa la dezvoltarea acestei relatii si atentiei pe care o acorda relatiilor dintre Turkmenistan si Romania”, a spus Berdimuhamedov, in cadrul unor declaratii de presa comune cu Traian Basescu.

Seful statului roman a fost si el de acord ca o afacere profitabila ar fi ca aceasta tara sa primeasca la randul sau o serie de garantii scrise in legatura cu angajmentul comun pentru Nabucco. “Trebuie sa fac publica satisfactia mea pentru disponbilitatea Turkmenistanului de a participa la politica energetica a UE prin dezvoltarea Coridorului sudic. In acelasi timp, insa, consideram absolut corecta solicitarea expresa a Turkmenistanului de angajare in aceste proiecte bazata pe doua elemente fundamentale: un acord politic intre UE si Turkmenistan si constituirea unui consortiu in vederea realizarii conductei pe sub Caspica intre Turkmenistan si Azerbaidjan”, a declarat Basescu.

Anterior, liderul de la Cotroceni a facut luna trecuta o vizita si in Azerbaidjan, acolo unde a discutat cu omologul sau azer, Ilham Aliev, modalitatea punerii in miscare a Parteneriatul strategic dintre doua tari. Cu alte cuvinte, cele doua intalniri cu sefii de stat turkmen si azer s-a dorit a fi o asigurare ca principalii furnizori de gaze ai Nabucco conlucreaza cu Romania in acest proiect. Ca solutie de rezerva, Romania mai cocheteaza si cu ideea AGRI un alt proiect energetic intre Bucuresti-Tbisli-Baku care ar urma sa aduca gaz lichefiat pe vase de mare tonaj in terminalul portului Constanta tocmai din Azerbaidjan via Georgia.

AGRI totusi nu pare neaparat ca cea mai buna solutie de rezerva la Nabucco. Angrenata pe doua fronturi, Romania se poate pierde destul de usor deoarece isi poate risipi resursele si energia in doua proiecte care la nivel declarativ par complementare, dar totusi concurente tinand cont ca vor desface un produs pe aceeasi piata iar provenienta va fi cam aceeasi. Recent, presedintele Consiliului de Administratie al AGRI si director in Ministerul Economiei, Corneliu Condrea, a declarat ca pretul gazelor importate prin proiectul AGRI ar putea fi mai mare decat cele ale gazelor rusesti pentru ca Romania deja plateste circa 470 de dolari pe mia de metri cubi, unul dintre cele mai ridicate preturi din UE.