Discursul privind Starea Uniunii Europene din 2025, rostit de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a venit într-un moment critic pentru Europa: războiul din Ucraina se prelungește, Orientul Mijlociu rămâne o zonă de tensiuni majore, iar în interiorul Uniunii persistă fragilitatea economică și ascensiunea partidelor populiste. Tonul liderului executivului european a fost unul combativ și direct: „Europa se află într-o luptă” – un mesaj care a rezumat atât provocările externe, cât și pe cele interne. În fața unui Parlament European atent și a unei audiențe internaționale care urmărea cu interes, von der Leyen a încercat să traseze nu doar un bilanț al ultimului an, ci mai ales o viziune pentru viitorul Uniunii, de la securitate și extindere până la economie, tranziția verde și democrația europeană.
Prin acest discurs, von der Leyen a încercat să prezinte Uniunea ca un actor care trebuie să-și asume independența în materie de apărare, să-și protejeze economia și să-și consolideze unitatea politică. În același timp, ea a admis indirect că fragilitățile UE sunt reale și că fără compromisuri și solidaritate, proiectul european riscă să fie slăbit de presiunile interne și externe.
În această analiză îmi propun să prezint principalele direcții abordate de președinta Comisiei Europene în cadrul discursului său din 2025 privind Starea Uniunii. De la sprijinul militar și politic pentru Ucraina și dezbaterea despre extinderea Uniunii, până la noile planuri economice, tranziția verde, consolidarea democrației europene și gestionarea migrației, discursul a schițat o agendă complexă care reflectă atât ambițiile, cât și vulnerabilitățile actuale ale Uniunii Europene.

Securitate și apărare: „Europa trebuie să fie pregătită”

Unul dintre cele mai consistente capitole ale discursului a fost dedicat securității și apărării, unde președinta Comisiei Europene a subliniat că „Economia de război a lui Putin va continua să funcționeze chiar dacă războiul va înceta. Aceasta înseamnă că Europa trebuie să fie pregătită să își asume responsabilitatea pentru propria sa securitate” . În acest context, von der Leyen a reafirmat rolul indispensabil al NATO, dar a atras atenția că doar „o postură europeană puternică și credibilă în materie de apărare ne poate garanta securitatea”.
Pentru a întări capacitatea Europei, ea a evocat lansarea planului „Pregătirea pentru apărare a Europei 2030” (Readiness 2030), cu un potențial de 800 de miliarde de euro investiții în domeniu, completat de programul SAFE, care oferă deja 150 de miliarde pentru achiziții comun. În același timp, sprijinul pentru Ucraina a fost reafirmat ca prioritate absolută: „Vom propune un nou program, denumit Qualitative Military Edge (Supremație militară calitativă), care va sprijini investițiile în capabilitățile forțelor armate ucrainene”. Von der Leyen a amintit că Ucraina, înainte de război, „nu avea nicio dronă. Astăzi, folosirea dronelor de către Ucraina generează peste două treimi din pierderile de echipamente rusești”, dar a avertizat că Rusia recuperează rapid decalajul prin producția industrială de masă.
Sprijinul pentru Ucraina și investițiile în tehnologia dronelor au fost prezentate ca un pas esențial nu doar pentru rezistența Kievului, ci și pentru securitatea Europei în ansamblu. În acest context, ea a anunțat lansarea inițiativei Eastern Flank Watch, un mecanism menit să întărească protecția flancului estic al Uniunii, „de la Marea Baltică la Marea Neagră”, și să creeze „baza unei apărări credibile” pentru întregul spațiu european. Prin această inițiativă, Bruxellesul își propune să investească în supraveghere spațială în timp real, astfel încât „nicio mișcare de forțe să nu treacă neobservată”, dar și să răspundă apelului statelor baltice pentru construirea unui „zid al dronelor”. Eastern Flank Watch este conceput nu ca o ambiție teoretică, ci ca o capacitate concretă, „dezvoltată, desfășurată și întreținută în comun, capabilă să reacționeze în timp real”.
Mesajul final al Ursulei von der Leyen a fost lipsit de echivoc: „Europa își va apăra fiecare centimetru pătrat de teritoriu”.
În completarea acestei viziuni, șefa Comisiei a subliniat că apărarea Europei presupune și o strategie fermă de sancțiuni împotriva Rusiei: „Trebuie să punem mai multă presiune asupra Rusiei, astfel încât să o aducem la masa negocierilor. Trebuie impuse mai multe sancțiuni. Lucrăm acum la cel de al 19-lea pachet, în coordonare cu partenerii. Ne concentrăm în special pe eliminarea mai rapidă a combustibililor fosili ruși, pe flota fantomă și pe țările terțe.”

Copiii războiului: Europa și datoria de a-i aduce acasă

Un moment aparte al discursului Ursulei von der Leyen a fost dedicat poveștii lui Sasha, un băiat ucrainean de 11 ani din Mariupol, care a supraviețuit bombardamentelor și a fost separat de mama lui de către armata rusă. „Un pașaport rusesc. Un nume rusesc. A fost trimis în regiunea ocupată Donețk. Dar Sasha nu s-a dat bătut”, a povestit președinta Comisiei, evocând modul în care copilul a reușit să își contacteze bunica și să găsească drumul spre libertate.
Von der Leyen a prezentat această poveste nu doar ca o mărturie cutremurătoare, ci ca simbol al suferinței întregii Ucraine. „Din păcate, povestea lui Sasha este departe de a fi unică. Există zeci de mii de copii ucraineni a căror soartă ne este necunoscută. Captivi. Amenințați. Forțați să își renege identitatea.”
În fața acestei realități dramatice, șefa Comisiei a anunțat o inițiativă concretă: organizarea unui summit al Coaliției internaționale pentru întoarcerea copiilor ucraineni, menit să mobilizeze sprijinul european și global pentru readucerea minorilor răpiți la familiile lor. „Fiecare copil răpit trebuie să se întoarcă acasă!”, a spus von der Leyen, stârnind ropote de aplauze în plenul Parlamentului European.

Extinderea și viitorul Uniunii

În discursul său, Ursula von der Leyen a prezentat extinderea Uniunii nu doar ca un proiect politic, ci ca o alegere istorică de independență și libertate. „Când vorbim despre independență, vorbim despre alegerea destinului nostru. Pentru asta luptă Ucraina. Și asta este ceea ce merită toți europenii. Pentru că Europa este o idee – ideea de libertate și forță comună”, a spus ea, amintind de momentul 1989, când estul și vestul s-au reunificat. Von der Leyen a subliniat că această idee este la fel de puternică astăzi și că extinderea trebuie să fie susținută prin măsuri concrete: „Acesta este motivul pentru care aducem viitoarele state membre mai aproape de Uniunea noastră. Prin investiții. Prin sprijinirea reformelor. Prin integrarea în piața unică.
Trebuie să menținem ritmul în acest proces bazat pe merit”. În opinia sa, doar o „Europă unită – și reunită – poate fi o Europă independentă”, iar acest lucru face ca o Uniune „mai mare și mai puternică” să fie o garanție de securitate pentru toți. Mesajul final pe acest subiect a fost fără echivoc: „Pentru că viitorul Ucrainei, al Moldovei, al țărilor din Balcanii de Vest este în Uniunea noastră. Haideți să înfăptuim următoarea reunificare a Europei!”.
Discursul despre starea Uniunii din 2025 a fost susținut, în ceea ce privește Republica Moldova, de o rezoluție a Parlamentului European adoptată la scurt timp după. Eurodeputații au votat cu o largă majoritate – 490 pentru, 65 împotrivă și 86 de abțineri – un document care cere accelerarea negocierilor de aderare și sprijin financiar și tehnic suplimentar pentru Chișinău. Potrivit co-inițiatorului rezoluției, eurodeputatul Siegfried Mureșan, „siguranța Uniunii Europene depinde de siguranța Republicii Moldova… Moldova a demonstrat că este pregătită să facă următorul pas”. Mesajul de la Strasbourg a fost unul de sprijin politic ferm pentru integrarea Moldovei în Uniunea Europeană, care completează direcțiile trasate în discursul Ursulei von der Leyen.

Politica externă și crizele globale

Un alt pilon central al discursului președintei Comisiei Europene a fost politica externă, cu accent pe modul în care Uniunea trebuie să răspundă crizelor globale și să își consolideze rolul pe scena internațională. Un punct sensibil din discursul Ursulei von der Leyen a fost criza umanitară din Fâșia Gaza, descrisă în termeni duri și emoționați: „Ceea ce se întâmplă în Gaza a zdruncinat conștiința lumii. Oameni uciși în timp ce așteptau să primească mâncare. Mame care își țin copiii fără viață în brațe. Aceste imagini sunt pur și simplu îngrozitoare.” Președinta Comisiei Europene a condamnat ferm folosirea foametei ca armă de război, afirmând că „de dragul copiilor și în numele umanității, acest lucru trebuie să înceteze”.
Von der Leyen a subliniat că Uniunea Europeană nu poate rămâne paralizată și a anunțat o serie de măsuri menite să traseze „calea de urmat”. Printre acestea se numără suspendarea sprijinului bilateral pentru Israel, propunerea de sancțiuni, precum și o suspendare parțială a Acordului de asociere în domeniul comercial. Totodată, Comisia va iniția un Grup al donatorilor pentru Palestina, cu un instrument dedicat reconstrucției Fâșiei Gaza. Mesajul final a fost unul clar: securitatea reală a Israelului și viitorul sigur al palestinienilor nu pot fi asigurate decât printr-o soluție bazată pe două state, cu Hamas eliminat din ecuație și cu ambele popoare trăind în pace și securitate.
Un alt capitol al discursului a vizat relația cu Statele Unite, definită de Ursula von der Leyen drept „cea mai importantă relație comercială a noastră”, de care depind milioane de locuri de muncă în Europa. Președinta Comisiei a subliniat că valoarea exporturilor europene către SUA depășește 500 de miliarde de euro anual și că în calitate de lider al executivului european „nu voi pune niciodată în pericol locurile de muncă sau mijloacele de subzistență ale oamenilor”.
Von der Leyen a apărat acordul încheiat cu Washingtonul în vara lui 2025, explicând că acesta oferă „stabilitate crucială în relațiile noastre cu SUA, într-o perioadă de gravă insecuritate la nivel mondial”. Ea a insistat că Europa a obținut „cel mai bun acord posibil”, care garantează accesul industriilor europene pe piața americană și un avantaj competitiv față de alți actori supuși unor tarife mai ridicate. În același timp, mesajul politic a fost ferm: „fie că e vorba despre reglementarea în materie de mediu, fie despre cea în domeniul digital, noi ne stabilim propriile standarde, noi ne definim propriile reglementări. Europa va decide întotdeauna în ceea ce o privește.”
După ce a prezentat acordul cu Statele Unite drept un instrument de stabilitate, Ursula von der Leyen a avertizat asupra schimbării echilibrului global, ilustrat de apropierea tot mai vizibilă dintre China, Rusia și Coreea de Nord. Ea a subliniat că „se profilează două imperative legate de dorința de independență a Europei și de locul său în lume”. Primul dintre acestea este diversificarea parteneriatelor comerciale, în condițiile în care 80% din comerțul european se desfășoară deja cu țări din afara SUA. În acest sens, Uniunea mizează pe acorduri bilaterale cu Mexicul și Mercosur, precum și pe finalizarea negocierilor pentru „un acord istoric cu India până la sfârșitul acestui an”. Von der Leyen a vorbit și despre crearea unei „coaliții de țări care împărtășesc aceeași viziune pentru a reforma sistemul comercial mondial”, după modelul Acordului transpacific cuprinzător și progresiv.
Cel de-al doilea imperativ ține de rolul Europei în domeniile cunoașterii și sănătății globale. „Știința nu are pașaport, gen, etnie sau culoare politică. Este una dintre cele mai valoroase mărfuri la nivel mondial”, a spus președinta Comisiei, anunțând pachetul „Alegeți Europa”, în valoare de 500 de milioane EUR, pentru atragerea și păstrarea celor mai buni cercetători. În același spirit, ea a lansat și o nouă inițiativă globală pentru reziliența în domeniul sănătății, în contextul riscului unei noi crize sanitare mondiale. „Lumea așteaptă exemplul Europei – iar Europa este pregătită să ocupe rolul de lider”, a conchis von der Leyen.

Spre independența energetică a Uniunii Europene

Ursula von der Leyen subliniază că atunci când cresc costurile la energie, „nu e vorba de simple cifre pe factura de plată”, ci este afectată „fiecare părticică a vieții oamenilor”. În momentul de apogeu al crizei energetice, Europa a reacționat rapid și coordonat, astfel încât să „stabilizăm prețurile și să asigurăm siguranța aprovizionării”. Această mobilizare a marcat începutul unei strategii orientate spre independența energetică, chiar dacă facturile rămân „o sursă reală de anxietate pentru milioane de europeni”, iar costurile structurale continuă să fie ridicate pentru industrie.
Președinta Comisiei Europene a evidențiat că dependența de combustibilii fosili din Rusia este ceea ce a dus la creșterea prețurilor și că a venit momentul să se renunțe la aceștia. Soluția constă în creșterea producției de energie curată autohtonă, sprijinită de energia nucleară ca bază stabilă a sistemului energetic: „Știm ce duce la scăderea prețurilor: energia curată autohtonă”. Astfel, Uniunea își propune să investească în mai multe surse regenerabile și să dezvolte infrastructura necesară pentru a sprijini această tranziție.
Von der Leyen a subliniat că este nevoie să „ne modernizăm urgent infrastructura și conductele de interconexiune și să investim în acestea”. Pentru a face acest lucru, Comisia propune un nou pachet privind rețelele, menit să consolideze infrastructura și să accelereze procedurile de autorizare. În plus, inițiativa „Autostrăzi energetice” vizează eliminarea a „opt blocaje critice care afectează infrastructura noastră energetică”, de la strâmtoarea Øresund până la Canalul Sicilian. Prin cooperarea între guverne și serviciile de utilități publice, aceste blocaje vor fi abordate unul câte unul, astfel încât europenii să aibă acces la energie sigură și la prețuri accesibile.

Democrația și statul de drept

Ursula von der Leyen subliniază că independența Europei nu înseamnă doar securitate energetică, ci protejarea libertăților fundamentale ale cetățenilor: „libertatea de a decide, de a te exprima, de a te deplasa, libertatea de vot, de a iubi, de a te ruga” și de a trăi într-o „Uniune a egalității”. Pentru a garanta aceste libertăți, democrația și statul de drept trebuie să fie solide, iar Comisia a creat un ciclu integrat privind statul de drept pentru a detecta și soluționa problemele prin dialog, legând respectarea normelor democratice de accesul la fondurile UE. Von der Leyen avertizează că intensificarea manipulării informațiilor și a dezinformării divizează societățile și erodează încrederea în democrație, motiv pentru care va fi înființat un „Centru european pentru reziliența democratică”, care va reuni expertiza și capacitățile statelor
membre. În același timp, Comisia se angajează să sprijine mass-media independentă și locală, lansând programe de reziliență și investiții atât publice, cât și private, pentru a combate deșerturile de informare și a proteja jurnalismul, recunoscând că „o presă liberă reprezintă coloana vertebrală a oricărei democrații”.

Pactul verde european și tranziția climatică

În partea dedicată tranziției verzi, Ursula von der Leyen a prezentat o imagine optimistă a progresului european în domeniul energiei curate. Ea a subliniat că „în prezent, sursele de energie cu emisii scăzute de dioxid de carbon reprezintă deja peste 70 % din energia noastră electrică”, ceea ce plasează Uniunea în poziția de lider global în tehnologii verzi, „pe o poziție mai bună decât SUA și în concurență strânsă cu China”.
Optimismul privind capacitatea Uniunii de a-și respecta angajamentele climatice a fost clar exprimat: „Putem afirma fără umbră de îndoială că ne vom putea atinge obiectivul pentru 2030 de reducere a emisiilor cu cel puțin 55 %. Aceasta este forța Pactului verde european”. Totuși, von der Leyen a atras atenția că tranziția trebuie să fie gestionată într-un mod echilibrat: „tranziția trebuie să vină în sprijinul populației și să consolideze industria”.
În această direcție, Comisia propune măsuri concrete pentru sprijinirea economiei circulare și pentru protejarea industriilor europene în fața concurenței neloiale. „Trebuie să stimulăm masiv investițiile noastre publice și private. Să creăm piețe-lider pentru produsele circulare și curate pentru a genera locuri de muncă și investiții în Europa”, a spus von der Leyen. Ea a subliniat că Europa nu poate permite ca industriile sale cheie să fie sufocate de importuri ieftine, avertizând: „altfel riscăm să ne bazăm pe importurile de oțel de care au nevoie producătorii noștri de mașini sau de îngrășăminte de care au nevoie agricultorii noștri”.
Pentru a răspunde acestei provocări, Comisia va propune „un nou instrument comercial pe termen lung ca succesor al măsurilor de salvgardare privind oțelul care expiră”. Mesajul Ursulei von der Leyen a fost clar: „Europa va rămâne întotdeauna deschisă. Ne place concurența. Dar ne vom proteja întotdeauna industria împotriva concurenței neloiale”.

Soluții pentru migrație

Protejarea democrației europene, a explicat von der Leyen, presupune răspunsuri concrete la preocupările cetățenilor — iar migrația este domeniul în care această legătură devine cel mai vizibil. „Protejarea democrației noastre este cea mai importantă sarcină pe care o avem. Dar pentru asta trebuie să arătăm și că democrația oferă soluții la preocupările legitime ale
oamenilor. În niciun domeniu nu este acest lucru mai vizibil decât în cazul migrației”, a spus președinta Comisiei, punctând nevoia unui sistem care să fie „plin de umanitate, dar în același timp lipsit de naivitate”.
Ca răspuns operațional, Comisia propune creșterea substanțială a resurselor: „am propus ca în următorul buget să se tripleze finanțarea pentru gestionarea migrației și a frontierelor, pentru a controla cu eficacitate migrația și a ne proteja frontierele externe”. Accentul este pus pe control eficient, dar și pe solidaritate — statele membre din nord, sud, est și vest trebuie să-şi joace rolul, iar Pactul privind migrația și azilul trebuie aplicat deplin: „Avem nevoie de un acord rapid cu privire la sistemul comun al UE pentru returnări. Nu mai este timp de pierdut. De asemenea, trebuie să ne asigurăm că Pactul privind migrația și azilul va fi pus în aplicare pe deplin de îndată ce acesta va intra în vigoare.”
Combaterea rețelelor de trafic este văzută ca prioritate practică: sirul de măsuri anunțate de von der Leyen vizează degradarea modelului financiar al traficanților şi limitarea instrumentelor lor operaţionale. În acest scop, Comisia propune o colaborare mai strânsă cu platformele online şi cu companiile aeriene, dar şi o abordare centrată pe urmărirea banilor: „Trebuie să colaborăm cu platformele de comunicare socială pentru a pune capăt publicității online pentru operațiunile traficanților … Trebuie să cooperăm mai strâns cu companiile aeriene, în special pe rute problematice … Însă numai dacă luăm urma banilor vom putea să ajungem la rețelele infracționale și să le închidem robinetul surselor de finanțare.” Ca instrument dur, von der Leyen a propus „un nou regim de sancțiuni care să vizeze călăuzele și traficanții de persoane și să înghețe activele acestora, să le limiteze capacitatea de a se deplasa și să le limiteze câștigurile” — o declaraţie care marchează tranziţia de la discursul moral la instrumente practice.