Organizatia separatista basca ETA renunta la lupta armata

Organizatia armata basca ETA a anuntat recent un armistitiu „permanent”, „general” si verificabil „de comunitatea internationala”, intr-un comunicat publicat pe site-ul ziarului basc Gara, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. „ETA a decis sa declare un armistitiu permanent si cu un caracter general, care poate fi verificat de comunitatea internationala”, se arata in comunicat. Anuntul constituie un „angajament ferm al ETA”, subliniaza grupul, in acest comunicat semnat cu emblema traditionala a organizatiei clandestine, un sarpe incolacit in jurul unui topor. „ETA nu isi va inceta eforturile si lupta pentru a impulsiona si a duce la bun sfarsit un proces democratic, pana la a ajunge la o reala situatie de democratie in Tara Bascilor”, potrivit comunicatului, care nu precizeaza despre ce tip de efort si lupta este vorba, pasnica sau violenta. ETA, al carui ultim atentat pe teritoriul spaniol dateaza din urma cu 17 luni, a facut deja o serie de anunturi in septembrie 2010, in sensul unei suspendari a luptei armate. Intr-o inregistrare video transmisa la 5 septembrie la BBC, organizatia clandestina a declarat ca „nu va conduce actiuni ofensive armate”, adaugand ca a luat aceasta decizie „in urma cu cateva luni”.

Mediere cu repetitie

Dupa doua saptamani, grupul armat s-a declarat pregatit sa dialogheze cu mediatori internationali, apoi a afirmat, intr-un interviu pentru ziarul Gara (n.r.- considerat „portavoce” a ETA), ca este „dispus” sa declare un armistitiu permanent si verificabil si „chiar sa mearga mai departe”. Responsabila de moartea a 829 de persoane in peste 40 de ani de atentate pentru independenta basca, ETA se afla de mai multe luni sub presiunea ramurii sale politice interzise Batasuna, pentru a anunta un „armistitiu” care poate fi „verificat” de comunitatea internationala. Anterior, „un armistitiu permanent” se incheiase sangeros cu doi morti, intr-un atentat la aeroportul din Madrid, in decembrie 2006. Zapatero a respins anunturile facute de ETA in septembrie, spunandu-i organizatiei basce ca „singura decizie pe care trebuie sa o ia este abandonarea pentru totdeauna a armelor”.

Spania nemultumita

Premierul Jose Luis Rodriguez Zapatero a anunţat că declaraţia de armistiţiu a ETA nu este nici pe departe satisfăcătoare. Guvernul spaniol a cerut desfiinţarea organizaţiei, oficialii de la Madrid declarand ca nu sunt dispusi la niciun dialog cu mişcarea teroristă. La randul sau, ministrul de Interne spaniol, Alfredo Perez Rubalcaba, nu a fost impresionat de declaraţia ETA, spunând că mişcarea este „la fel de arogantă ca întotdeauna şi cere aceleaşi lucruri, având o viziune deformată a realităţii”.
Expertii spanioli considera ca declaraţia de armistiţiu a fost făcută pentru ca aripa politică a ETA, Batusana să poată participa la alegeri, după ce a fost exclusă de pe liste, din cauza legăturii cu gruparea. Zapatero anunţase anterior că niciun partid politic care nu a denunţat public violenţa nu poate participa la alegerile locale din luna mai 2011. Sursele citate au mai declarat ca decizia gruparii basce este luata pe fondul crizei care a afectat ETA, în conditile în care, în ultimii ani, majoritatea liderilor ETA au fost arestaţi de serviciile de securitate spaniole si franceze.

ETA, decapitata de axa secreta Madrid-Paris

Conform expertilor spanioli, citati de mass-media de la Madrid, decizia ETA vine la cateva luni de la arestarea presupului lider militar al organizatiei separatiste basce ETA. Ibon Gogeascoechea Arronategui, care a fost retinut in urma unei operatiuni comune desfasurate de serviciile de informatii din Franta si Spania, este “cel mai important” membru al aripii militare a ETA. Gogeascoechea Arronategui, cautat de autoritatile spaniole din 1997, a fost retinut impreuna cu alti doi lideri ai miscarii separatiste basce in urma unui amplu raid desfasurat in Normandia. Conform unor surse oficiale, citate de mass-media spaniola, la aceasta actiune au participat servicii secrete din Spania, Franta, Italia si Marea Britanie.
Reamintim ca organizatia ETA a declansat, la sfarsitul anilor ‘60, o lupta armata impotriva regimului generalului Franco, militand pentru crearea unui stat independent basc in nordul Spaniei si sud-vestul Frantei. Peste 800 de persoane au fost ucise in urma violentelor.

Chavez, mentor ETA

Organizaţia separatista basca ETA si miscarea de gherila columbiana FARC au beneficiat de o “cooperare guvernamentala venezuelana” pentru planurile de asasinare a unor personalitaţi columbiene aflate in Spania, a declarat judecatorul de instrucţie spaniol Eloy Velasco, citat de mass-media internationala, preluata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Ancheta magistratului spaniol, care a pus sub acuzare la inceputul saptamanii sase membri ETA si sapte militanţi FARC, “a evidenţiat o cooperare guvernamentala venezuelana la colaborarea ilegala dintre FARC si ETA”, se arata in procesul-verbal semnat de judecatorul Velasco. Colaborarea s-a manifestat “in special in cazul lui Arturo Cubillas Fontan”, membru marcant al aripii militare si aparatului diplomatic al ETA, care a ocupat in 2005 un post in Ministerul venezuelan al Agriculturii si s-a casatorit cu o membra a administraţiei presedintelui Hugo Chavez. Arturo Cubillas Fontan a fost “responsabil al ETA pentru aceasta parte a Americii, incepând din 1999″ si “a coordonat relaţiile dintre FARC si ETA si participarea membrilor ETA la cursuri de utilizare a explozibililor si de tehnici de gherila urbana”, precizeaza magistratul spaniol.
Potrivit speculatiilor din mass-media spaniola, justitia si serviciile secrete spaniole au beneficiat de sprijinul comunitatii de informatii a Statelor Unite, stat implicat intr-un conflict mocnit cu regimul condus de Hugo Chavez.

Mostenire sumbra

Organizatia separatista basca, acuzata ca a provocat peste 850 de victime in lupta sa cu autoritatile si fortele de securitate spaniole, a folosit rapirile ca una dintre principalele sale tactici pentru a atrage atentia in anii “80 si “90, precum si pentru a obtine fondururi destinate finantarii luptei de rezistenta. Cea mai cunoscuta actiune de rapire comisa de ETA a avut loc in 1997, cand l-a rapit si impuscat pe Miguel Angel Blanco, un politician local din regiunea basca, dupa un ultimatum de 48 de ore acordat guvernului spaniol pentru a transfera toti prizonierii ETA din Spania in inchisori din regiunea basca.
Reamintim ca ETA ataca in mod curent obiective turistice din Spania, pentru a obliga guvernul sa accepte negocieri pentru determinarea viitorului statut al regiunii. Astfel, in luna august 2010 doua bombe de putere redusa au explodat in doua restaurante din Palma de Mallorca, fara sa faca victime, dupa un avertisment al ETA. “Pagubele sunt mici”, a informat prefectura. Prima bomba a explodat in toaleta restaurantului La Rigoletta, dar prefectura nu are detalii despre a doua explozie. Guvernul regional basc a spus ca o societate de taxiuri din Ţara Bascilor a primit un avertisment ETA legat de prezenta uneia sau mai multor bombe in restaurante din Palma de Mallorca, unde gruparea a atacat obiective civile si militare si in alte ocazii. Anterior, la 30 iulie, un atac cu bomba a ucis doi politisti in apropiere de Palma de Mallorca, atentat revendicat de ETA.

Politia sub asediu

Unitatile de politie si serviciile de securitate spaniole din Tara Bascilor reprezinta o tinta predilecta a ETA, care a revendicat atentatul ce la vizat pe insectorul sef Eduardo Puelles Garcia, seful unei importante unitati antiteroriste spaniole, considerata raspunzatoare pentru uciderea si arestarea a zeci de activisti ai ETA si ai membrilor familiilor lor. Totodata, in luna iulie 2009, circa 46 de persoane au fost ranite in orasul Burgos dupa ce o masina capcana a explodat in apropierea unei cazarmi apartinand Garzii Civile spaniole, structura paramilitara, implicata in razboiul impotriva ETA. “Toate geamurile au fost sparte. Cladirea e atat de afectata incat e un miracol ca nimeni nu a fost ranit mai serios”, a declarat un purtator de cuvant al serviciilor de urgenta. Cei mai multi dintre raniti au fost loviti de bucati de sticla.
Organizatia separatista basca ETA emite periodiv avertismente impotriva membrilor fortelor de securitate spaniole, precum si impotriva persoanelor fizice si companiilor care sprijina proiectele economice ale autoritatilor spaniole din regiunea basca.

Front comun anti-ETA

Parisul si Madridul au decis anterior infiintarea unui „Comitet de planificare si coordonare strategica de securitate interna” destinat luptei comune impotriva terorismului si a criminalitatii organizate. Acordul va permite celor doua tari “sa faca un salt inainte in materie de securitate”, a subliniat seful Executivului spaniol, José Luis Rodriguez Zapatero, in cadrul unei conferinte de presa comune cu presedintele francez, Nicolas Sarkozy, la incheierea unui summit franco-spaniol la Madrid. La randul sau, liderul francez a estimat ca este logic de a pune pe acelasi plan lupta impotriva terorismului si lupta impotriva crimei organizate, pentru ca cele doua tipuri de organizatii au aceleasi filiere. Masura vine sa intampine infractionalitatea in crestere a gruparii basce, ETA. Fortele de securitate spaniole si franceze considera ca ETA a fost serios slabita de sutele de arestari din ultimii ani din Franta si Spania, dar si ca organizatia este capabila inca sa produca distrugeri serioase.
Anterior, in urma colaborarii dintre serviciile de securitate franceze si spaniole, politia franceza a retinut recent un barbat despre care se banuieste ca este noul sef militar al organizatiei separatiste basce ETA, la doar cateva saptamani dupa arestarea predecesorului sau. Aitzol Iriondo Yarza a fost arestat in localitatea franceza Gerde, impreuna cu alti doi barbati suspectati ca fac parte din structura de informatii a ETA. Presupusul lider al ETA, Mikel de Garikoitz Aspiazu, a fost arestat la 17 noiembrie, de politia franceza. Garikoitz Aspiazu, cunoscut sub numele de Txeroki, este acuzat ca a ucis doi ofiteri de informatii spanioli implicati in operatiunile anti-ETA, pe teritoriul francez, in decembrie 2007. Initial, autoritatile din cele doua state au afirmat ca Txeroki este doar liderul militar al miscarii, insa ele sunt convinse acuma ca acesta se afla si in fruntea bratului politic al ETA.
Conform unor surse din cadrul serviciilor de securitate franceze, operatiunile comune franco-spaniole indreptate impotriva ETA, au fost extinse treptat si in alte state ale UE, precum si in alte regiuni ale globului. Sursa citata a mai declarat ca Franta beneficiaza de sprijinul spaniol si impotriva miscarii separatiste corsicane, care urmareste obtinerea autonomiei sau independentei pentru insula Corsica din Marea Mediterana, miscare banuita de relatii apropiate cu ETA.

Atentat regal

Organizatia separatista basca ETA planificase, in urma cu cativa ani, sa il omoare pe regele Spaniei, Juan Carlos, relata anterior mass-media spaniola. Planul, ale carei detalii se afla pe CD-uri descoperite intr-o casa din Tara Bascilor, consta intr-un atac cu racheta sol-aer impotriva avionului sau a elicopterului regelui spaniol. In acelasi imobil au fost descoperite resturile unei rachete care ar fi putut fi utilizata pentru testare, precizeaza  surse oficiale franceze. Cd-urile sunt, in prezent, analizate de politia franceza si contin fotografii, scheme si planuri de zbor. Printre potentiale tinte ale organizatiei separatiste basce figurau, totodata, membri ai guvernului spaniol.
Potrivit agentiei France Presse, surse din politia si justitia franceza nu au confirmat aceste informatii. De altfel, aceasta nu este singura incercare a ETA de a-l ucide pe regele Juan Carlos. In aprilie 2004, un membru al organizatiei a fost desemnat sa il omoare pe rege folosind o pusca cu luneta. Regele urmarea un meci de Cupa Davis, la Majorca, iar operatiunea a fost, intr-un final, anulata de conducerea ETA.

Scepticism mass-media

Anunţarea de către ETA a unui armistiţiu „permanent, general şi uşor de verificat la nivel internaţional”, însoţit de un „compromis definitiv de soluţionare, şi sfârşitului confruntării armate”, este primit cu scepticism de către presa spaniolă, relateaza mass-media internationala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Începând cu El País, care, într-un editorial, consideră că declaraţia de încetare ar fi „mai puţin decât minimul” necesar pentru a fi credibilă. Contrar celor cerute de forţele politice – încetarea unilaterală şi necondiţionată a violenţei – comunicatul organizaţiei teroriste basce „nu conţine indicii care ar permite să se creadă că este vorba de un pas spre abandonarea definitivă a armelor”. „Dimpotrivă”, notează cotidianul din Madrid: „grupul continuă să ceară un preţ politic în schimbul unei foarte imprecise abandonări a violenţei”, adică independenţa Ţării Bascilor şi includerea în graniţele acesteia a regiunii limitrofe a Navarei.
Pe aceeaşi lungime de undă, cotidianul basc El Correo împărtăşeşte „uşurarea” pentru „miile de persoane ameninţate, care vor putea trăi mai liniştite în zilele următoare”, amintind în acelaşi timp că „ETA a anunţat încetarea focului, nu dispariţia sa”. „Problema este că acest comunicat nu este satisfăcător în faţa obiectivului unui sfârşit definitiv al ameninţării teroriste” şi este foarte departe de exigenţele fixate de către justiţie pentru a pune capăt interzicerii partidelor de stânga abertzale (independentiste) – printre care Batasuna, vitrina politică a ETA.
Scepticism şi la ABC, potrivit căruia „ETA repetă argumentele obişnuite”, aceleaşi care au condus de fapt guvernul spaniol la o „negociere nedemnă” între 2005-2007, regretă ziarul. Pentru ABC, gestul ETA este calificat de „simplu machiaj” în scopul de a permite stângii abertzale de a participa la alegerile din mai viitor.
Cotidianul spaniol de mare tiraj, Público, consideră, la rândul său, că „revendicările politice” formulate de ETA ca şi „preţ politic cerut de către bandă pentru a depune armele” sunt superficiale şi regretă că din comunicat lipsesc două cuvinte: „definitiv şi ireversibil”.