Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, stăpânul incontestabil al Turciei

Liderul Partidului Mişcarea Naţionalistă (MHP) din Turcia, Devlet Bahceli, a declarat, în timpul unei întâlniri cu membrii ai partidului din provincia Șivas, că partidul său va susţine tabăra preşedintelui Recep Tayyip Erdogan în timpul alegerilor prezidenţiale din noiembrie 2019. Declarațiile acestuia vin la câteva săptămâni după ce Bahceli după o afirmație publică similară, care a trezit nemulțumirea unei mari părți a membrilor partidului, care doresc menținerea unei identități politice separate a MHP.
„MHP nu va înainta un candidat la preşedinţia ţării. MHP va decide să-l susţină pe Recep Tayyip Erdogan în alegerile prezidenţiale, acţionând în spiritul (mitingului din) Yenikapi”, a declarat Devlet Bahceli anterior, făcând referire la manifestaţia anti-puci care a avut loc în 2016 în districtul Yenikapi din Istanbul, la o lună după controversatele evenimente din vara lui 2016.
Turcia se află încă în stare de urgenţă, implementată după lovitura de stat eşuată din iulie 2016 şi extinsă pentru a cincea oară în octombrie, permiţându-i lui Erdogan să conducă prin decret. Mai mult de 150.000 de oameni au fost între timp suspendaţi sau concediaţi, iar 5.000 de persoane au fost arestate. Până în acest moment nu au fost contabilizate prejudiciile de ordin financiar suferite de victimele represiunii.

Sprijin total

Liderul MHP a susţinut propunerea lui Erdogan de a extinde puterile prezidenţiale în cadrul referendumului care a avut loc în Turcia în aprilie 2017 şi care a stârnit preocupare pe plan internaţional. Erdogan a câştigat referendumul, care a pavat drumul spre amendamente constituţionale asupra reformelor propuse, care au inclus mai mult control politic asupra justiţiei. Amendamentele la Constituţie vor fi implementate în mai multe etape, iar era unei preşedinţii executive va începe în Turcia după alegerile din 2019. Erdogan a insistat asupra faptului că noul sistem va moderniza şi stabiliza ţara, în timp ce criticii atenţionează că acesta va eroda echilibrul democratic.
MHP rămâne al treilea cel mai mare partid în urma alegerilor parlamentare din 2015. Oricum, după ce Bahceli şi-a exprimat sprijinul pentru sistemul prezidenţial, partidul său a devenit unul puternic dezbinat, sute de aleși locali și deputați ai partidului din Parlamentul turc părăsind MHP.

Devlet Bahceli, liderul MHP, a devenit unul dintre cei mai importanți aliați ai președintelui turc Erdogan

Alternativă prezidențială controversată

Concomitent cu fragmentarea dreptei naționaliste din Turcia, un fost ministru turc și deputat MHP, Meral Aksener, a lansat în urmă cu câteva săptămâni un nou partid de centru-dreapta pentru a concura cu preşedintele Recep Tayyip Erdogan înaintea alegerilor din 2019. Meral Aksener a fost acuzată de unele medii din opoziția laică de susținere mascată a actualelor autorități de la Ankara prin participarea la procesul de fragmentare a electoratului care ar putea vota un candidat comun anti-Erdogan.
Potrivit experților politici turci, noul partid are câteva tente ascunse de naţionalism, în încercarea de a atrage membri respinşi de extrema-dreaptă şi de Partidul Justiţiei şi Dezvoltării (AKP) al lui Erdogan, un grup islamic conservator.
Meral Aksener a fost ministru în anii ’90, iar recent a fost membru al parlamentului din partea Partidului Mişcarea Naţionalistă (MHP), de extremă-dreapta, deşi ea s-a desprins de conducerea formaţiunii şi a luat cu ea mai mulţi membri, inclusiv persoane de la vârful partidului.

Opoziție de fațadă

În timpul referendumului de extindere a puterilor prezidenţiale, care a avut loc anul trecut și în care Erdogan a obţinut o victorie la limită, Meral Aksener s-a exprimat cu fermitate împotriva schimbărilor aduse Constituţiei, în timp ce vizibilitatea sa creştea.
Meral Aksener a atras atenţia că democraţia ţării este în pericol şi a evidenţiat nevoia de a întări justiţia şi statul de drept, acuzând în acelaşi timp nepotismul politic. Ea a făcut apel la o Turcie ‘liberă’, declarațiile sale fiind contestate de o parte a opoziției laice.
Sistemul din Turcia cere ca un partid să treacă de pragul de 10% din voturi pentru a putea intra în parlament, un obstacol pe care trebuie să îl depăşească partidele noi. În 2019, în Turcia vor avea loc de asemenea alegeri locale şi un scrutin prezidenţial, în care actualul președinte Recep Tayyip Erdogan este favorit.