Editorial: Moldova, sufocată din nou în îmbrățișarea Gazprom

de | mart. 20, 2019 | Analize, Federatia Rusa, Principal, R. Moldova, România, UE | 0 comentarii

Mereu dependentă de gazul rusesc, Moldova va avea de trecut o grea încercare în 2019. Nu este niciun secret că puterea de la Kremlin a folosit întotdeauna arma energetică pentru a influența deciziile politice din țările dependente de livrările de gaze de la Gazprom. Fie prin prețurile oferite pentru gazele rusești, fie prin reducerea sau chiar […]

Mereu dependentă de gazul rusesc, Moldova va avea de trecut o grea încercare în 2019. Nu este niciun secret că puterea de la Kremlin a folosit întotdeauna arma energetică pentru a influența deciziile politice din țările dependente de livrările de gaze de la Gazprom. Fie prin prețurile oferite pentru gazele rusești, fie prin reducerea sau chiar sistări ale livrărilor.

De-a lungul anilor, gazul s-a dovedit poate cel mai influent instrument al Kremlinului în Europa. Moldova nu este o excepție de la această regulă, astfel că la începutul acestui an, Gazprom a majorat prețul gazului livrat acestei țări cu 25% comparativ cu cel din 2018. Astfel, prețul pentru gazele rusești va fi de 237 de dolari pentru mia de metri cubi.

Rușii aduc gaz în Moldova prin compania Moldovagaz.

Compania MoldovaGaz a fost formată în 1999 și are ca acționar majoritar Gazprom, cu 50% din acțiuni, Ministerul Economiei al Republicii Moldova cu 35,3% și regimul separatist de la Tiraspol din regiunea transnistreană, cu 13,4%. Alți câțiva acționari minoritari dețin circa 1,2%.

Chiar dacă a mărit prețul gazului cu 25%, Rusia nu a cerut încă subsidiarei sale Moldovagaz să anunțe autoritățile R. Moldova că se vor scumpi și facturile cetățenilor. Totul a fost ținut secret încă de la începutul anului 2019 pentru a nu diminua șansele forțelor proruse în perspectiva alegerilor parlamentare ce au avut loc pe 24 februarie. De altfel, recent au fost anunțate și noi scumpurile la energia electricată, după ce prețurile au fost micșorate în vara lui 2018, înainte de campania electorală pentru parlamentare.

De altfel, președintele prorus de la Chișinău, Igor Dodon, a mers în campania electorală alături de Partidul Socialiștilor cu promisiunea ieftinirii gazelor rusești în cazul în care va ajunge acest partid la putere. Dodon s-a lăudat că a primit deja promsiuni de ieftinire de la președintele rus Vladimir Putin și cu șeful Gazprom, Alexei Miller despre acest subiect.

Mai mult, în urma negocierilor care se poartă în prezent, socialiștii au șanse bune să ajungă la guvernare, doar că Gazpromul nu numai că nu a micșorat, dar a și mărit factura de gaz a cetățenilor R. Moldova.

Începând cu 2013, România a încercat să tracteze Republica Moldova înspre UE și din punct de vedere energetic. În primul rând, datorită apropierilor istorice și culturale și în al doilea rând pentru a-și securiza cât mai bine frontierele cu un vecin care are aspirații și traiectorie europeană.

Bucureștiul a înțeles că nu numai lirismul faptului că ambele state vorbesc aceeași limbă și au avut o istorie comuncă este de ajuns. Astfel că, în 2013, România cu ajutorul UE, a demarat cel mai ambițios proiect de interconectare a R. Moldova la sistemul energetic european prin gazoductul Iași-Ungheni-Chișinău.

Proiectul a fost gândit în două faze de contrucție ce însumează 160 de kilometri. Dacă la început a fost vorba de amânări din partea României, în ultimii ani Chișinăul a fost cel care și-a sabotat propriul interes legat de securitatea energetică prin construirea acestei țevi alternative care să o racordeze energetic la UE.

Birocrația, corupția și lobby-ul puternic al Gazpromului pentru sabotarea proiectului l-au încetinit foarte tare. La toate acestea se adaugă și lipsa de interes a guvernului de la Chișinău de a reforma sistemul energetic.

Astăzi, termenul de finalizare a proiectului de până în 2020 este imposibil de atins din punct de vedere tehnic.

Chișinăul s-a angajat, în 2011, la Bruxelles, să implementeze aquis-ul comunitar și să introducă în propria legislație așa-numitul Pachet III Energetic al UE, până în 2015. Ulterior, a cerut o amânare până în 2020.

Cu toate acestea, Guvernul nu au făcut decât să tărăgăneze construcția gazoductului înspre UE.

România a făcut presiuni mari pentru ca gazoductul să fie construit până la finele lui 2019 sau începutul lui 2020, tocmai pentru a oferi R. Moldova alternativă la gazul rusesc. România poate livra anual fără probleme cantitatea de circa 1 miliard de metri cubi consumată în R. Moldova.

Gazoductul în cauză a fost prevăzut deja să poată transporta anual 1,5 miliarde de metri cubi de gaz.

Cea mai mare problemă a R. Moldova legată de securitatea sa energetică este faptul că, la finele anului în curs, contractul R. Moldova cu Gazprom va expira și va trebui negociat unul nou în termeni nu tocmai favorabili pentru Chișinău.

Mai mult, Rusia și Turcia vor finaliza la sfârșitul lui 2019 gazoductul TurkStream. Proiectul este menit să aprovizioneze cu gaz Turcia și zona Balcanilor pe sub Marea Neagră.

Republica Moldova și Ucraina vor fi ocolite, iar gazoductul Trans-Balkan, construit la începutul anilor `90, va deveni aproape irelevant ca pondere în viitoarele negocieri ale Chișinăului cu Gazprom.

Fără alternativă energetică din România și fără a mai conta în drumul gazului rusesc spre zona Balcanilor, securitatea energetică a Republicii Moldova este total vulnerabilă.

În cazul în care se va perpetua starea politică de tensiune dintre Chișinău și Moscova, așa cum s-a întâmplat în ultimii ani, este foarte greu de crezut că Gazpromul nu va impune condiții draconice Chișinăului în cadrul viitorului contract pentru livrări de gaze din 2020.

Republica Moldova merge la viitoarele negocieri fără niciun as în mânecă, situație pe care Kremlinul o va exploata cu siguranță la finele anului. Semne se vad deja prin ultima majorare semnificativă la prețul gazelor cu 25% față de anul precedent. Chiar și la aproape 28 de ani de la independența față de Uniunea Sovietică în 1991, îmbrățisarea energetică a Moscovei ține Republica Moldova ca-ntr-o menghină.

Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu

Share our work

0 Comentarii

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *