Editorial: Cum stă România pe butoaie de pulbere chiar în Anul Centenarului

de | aug. 16, 2018 | Editorial, Federatia Rusa, Marea Neagra, Principal, R. Moldova, România, Ucraina, UE | 1 comentariu

Preocupați cu peisajul politic încărcat al ultimelor zile în plan intern generat de proteste, abuzuri și violențe, românii nu sunt prea atenți să mai privească și planul extern. Chiar în proximitatea României, Rusia desfășoară din nou exerciții de flexare a mușchilor, atât dinspre regiunea separatistă transnistreană, cât și dinspre Marea Neagră. Dar să le luăm pe […]

Preocupați cu peisajul politic încărcat al ultimelor zile în plan intern generat de proteste, abuzuri și violențe, românii nu sunt prea atenți să mai privească și planul extern. Chiar în proximitatea României, Rusia desfășoară din nou exerciții de flexare a mușchilor, atât dinspre regiunea separatistă transnistreană, cât și dinspre Marea Neagră.

Dar să le luăm pe rând și să facem puțină lumină în ceea ce privește aerul irespirabil nu numai din Piață, dar și de lângă granițele României. Săptămâna trecută a fost marcat de o serie de așa-numite jocuri militare pe care Rusia le-a desfășurat pentru Nistru.

Sub denumirea de ”Soldatul comunităţii”, Federația Rusă a desfășurat pe tot teritoriul ei de facto, cât și în regiunile separatiste pe care le controlează prin regimuri-marionetă o serie de concursuri militare.

Mai precis, toate structurile de forță loiale regimului de la Tiraspol s-au întrecut cot mai cot cu soldații ruși din Grupul operativ de trupe ruse din Transnistria (GOTR) de tras cu arma, la curse de obstacole și copt pâine. Pentru copii și adolescenți a fost pregătit un program special de așa-numită „educație patriotică” de filme și documentare cu tentă vădită de glorificare a trecutului sovietic și a Rusiei după căderea URSS.

La fel, în această săptămână, rușii și transnistrenii au umblat la butoane și au scăzut debitul Nistrului pentru a face manevre de asalt cu TAB-urile în acest râu.

Aceste acțiuni au o repetitivitate anuală, dar se suprapun în plan politic pe noi mișcări ale Rusiei legate de reînvierea ideii de federalizare a R. Moldova, după viitoarele alegerile parlamentare, în cazul în care socialiștii lui Dodon ar prelua puterea. De altfel, Moscova a și făcut demersurile de-al readuce în Moldova pe Dmitri Kozak.

Nu este atât de cunoscut faptul că acest Dmitri Kozak este de fapt un personaj apropiat lui Vladimir Putin care folosit pe post de „berbece” în toate zonele aprinse ale Rusiei.

Așa s-a întâmplat și spre sfârșitul anilor `90 și începutul anilor 2000 în zona Caucazului, acolo unde s-a implicat activi în Cecenia, apoi în R. Moldova și al său Memorandum de federalizare din 2003, apoi în Crimeea anexată, acolo a manageriat „reconstrucția” și clădirea de infrastructură care să lege ombilical peninsula de Rusia continentală. Totul pentru ca, de luna trecută, Kozak să revină iar ca reprezentant economic al Kremlinului pentru Moldova și Transnistria.

Astfel, Kozak a gestionat mereu scenarii de criză care au implicat în special activitățile militare are Rusiei. La numirea de luna trecută, Dodon a fost primul care l-a vizitat pe Kozak la două zile de la numire în această funcție. De altfel, Dodon s-a arătat deschis partizanul unei federalizări a R. Moldova.

Un scenariu care ar infuza votanți de stânga pro-rusească în masa electorală relativ egală din R. Moldova și ar destabiliza acest status quo-ul de echilibru între forțele pro-Est și pro-Vest.

Astfel, printr-un fundament parlamentar puternic de stânga, Dodon a declarat clar că va schimba statutul R. Moldova dintr-unul regim parlamentar, într-unul prezidențial, încoronându-se în apogeul acestui scenariu drept un „Lukașenko de Moldova”.

Pe de altă parte, Rusia și-a sporit șicanele aeriene și navale în zona Mării Negre, ordonând tot mai des provocări în zona de frontieră a NATO, respectiv a României. De la zboruri cu avioane de vânătoare și bombardiere, până la apropierea periculoasă a unor fregate.

De altfel, ministrul Apărării de la București, Mihai Fifor recunoștea într-un interviu că Moscova și-a intensificat activitatea militară la Marea Neagră și că este nevoie de consolidarea acestui flanc al Alianței.

Cele două aspecte suprapuse dau o imagine destul de sumbră a vulnerabilităților securitare ale României. Atât dinspre Marea Neagră, cât și dinspre zona transnistreană aflată la circa 100 de kilometri de granița estică. La fel, alunecarea R. Moldova spre o zonă antagonică drumul european al R. Moldova înseamnă un pericol imediat pentru România fără doar și poate.

Așadar, în Anul Centenarului, România este fragilă atât din interior, din cauzate de un regim corupt cu înclinații iliberale, dar care, pe șleau spus, merge înspre autotoritaism și reprimare în forță a propriei populații, cât și unul extern asigurat de agresivitate tot mai evidentă a Rusiei în regiune, fie direct, fie prin proxy.

Totul stă pe un butoi de pulbere și este gata să explodeze, în cazul în care Bucureștii nu vor lua măsuri urgente pe ambele planuri!

Corespondență de la Chișinău, Mădălin Necșuțu

Share our work

1 Comentariu

  1. carstea

    Pai, cum au pus mana pe butoane si au scazut nivelul apei? Nu inteleg. Oare butoanele nu sunt in zona ocupata de Ucraina!?

    Răspuns

Înaintează un Comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *