Directorul Promo-LEX, Ion Manole: De fapt, ceea ce se întâmplă arată că ceea ce întâmplă în R. Moldova arată că nu exită o democrație veritabilă în R. Moldova în momentul de față.

, , , , , , , , , , ,
 
Republica-Moldova, departe de integrarea în UE

Republica-Moldova, departe de integrarea în UE

Într-un interviu pentru agenția Balkan Insight, preluat de EVZ Moldova, directorul Promo-LEX, Ion Manole, una dintre cele mai cunoscute voci ale societății civile de la Chișinău, a criticat deficitul de democrație din Republica Moldova, precum și restanțele actualelor autorități în majoritatea dosarelor, inclusiv cel al reformelor din principalele domenii de activitate, dar și despre presanta problemă a separatismului transnistrean, susținut de Federația Rusă.

În aprilie 2008, un raport al Fredoom House aprecia R. Moldova ca fiind un „regim hibrid”. Cum s-a ajuns la o astfel de situație?
Au fost mai multe evenimente în acest care într-un fel ar justifica tot mai multe tendințe de a neutraliza într-un fel instituțiile statului, de a neutraliza statul de drept. Din păcate am ajuns și la anumite etape în care UE blochează sau oprește colaborarea cu R. Moldova. Pentru noi nu este importantă numai finanțarea, dar și această colaborare pe segmentul reformelor, pentru că un stat cu instituții reformate la standardele internaționale ne-ar putea da garanții că ne-au putea duce mai departe și să ne dezvoltăm.

Apropo de acest lucru, credeți că sunt justificare aceste ale UE? Vedem o evoluție graduală. Prima dată au fost avertismente și s-a ajuns într-un final la tăierea finanțărilor.
Evident, au fost mai multe semne. La început a fost simularea reformelor, ulterior au fost o serie de semnale, după care probabil un moment-cheie a fost schimbarea sistemului electoral, atunci când pe de o parte se declara că noi suntem gata să continuăm reformele și să le ducem la capăt.

De de o parte, Comisia de la Veneția spunea că totuși nu ar trebui să ne grăbim cu aceste schimbări. Sau dacă dorim să facem această schimbare ar fi logic și moral să pornim acest mecanism nu de la următoarele alegeri, pentru a evita acuzațiile că un anume partide își pregătește terenul pentru următorul legislativ, dar să o lăsam pentru următorul ciclu electoral din 2022.

Ignorarea acestor situații, sub pretextul că puterea e suverană (evident că nimeni nu a contestat acest lucru), dar chiar așa trebuie să respecți anumite norme și trebuie să fii destul de transparent și deschis pentru a auzi toate vocile și toate opiniile și a da curs invitației de a nu te grăbi, pentru că nimeni nu este absolvit de a comite greșeli. Iar pe noi greșelile ne costă foarte scump.

Suntem la aproape 30 de ani de la obținerea independenței și acest lucru face tot mai mult ca această independență să nu corespundă așteptărilor de atunci, când am proclamat această independență și oamenii au dorit ca oamenii să ne dezvoltăm separat și indepedent, iar acum de fapt se arată că suntem într-o situație foarte complicată și că suntem într-o situație gravă, deoarece marea majoritate a populației continuă să plece din țară. Acesta este un indicator foarte clar la ceea ce se întâmplă în R. Moldova.

Liderul Promolex, Ion Manole, ingrijorat de derapajele antidemocratice de la Chisinau

Liderul Promolex, Ion Manole, ingrijorat de derapajele antidemocratice de la Chisinau

În afară de schimbarea sistemului de vot, ar mai fi și anularea alegerilor pentru Primăria Chișinău și această reformă fiscală controversată. Unde ar putea duce toate aceste chestiuni care s-au întâmplat în lanț?
De fapt, ceea ce se întâmplă arată că ceea ce întâmplă în R. Moldova arată că nu exită o democrație veritabilă în R. Moldova în momentul de față pentru că orice forță politică care controlează majoritate ala un moment dat este tentată să își rezolve anumite probleme sau avantaje în favoarea lor. Și atunci, cei care pierd sunt cetățenii și țara, iar noi ca cetățeni ne dorim să nu pierdem.

S-a vehiculat inclusiv varianta extremă ca pentru aceste probleme expuse mai sus să fie anulat regimul de vize pentru ca cetățenii RM să poată călători liberi în UE. Credeți că e prea mult sau este exagerat un astfel de scenariu?
Se poate ajunge. Personal, cred că europenii au toate motivele să o facă, doar că impactul pozitiv pe care trebuia să-l aibă acest gest din partea UE, pentru că a fost clar un gest de bunăvoință pentru R. Moldova și cetățenii ei până la urmă pe care nu sunt sigur că l-am meritat foarte mult, dar a fost un avans al UE, dar din păcate el nu a adus rezultatele scontate.

Imaginea UE nu a avut de câștigat foarte multe, deoarece cetățenii noștri , în mare parte, plecau și continuă să plece, indiferent dacă va există viză introdusă sau regim liber de vize.

Pe de o parte avem o creștere economică pe hârtie, dar în această parte a libertăților și drepturilor omului se poate observa un recul. Cum se explică acest paradox?
Nu putem nega avantajele economice pe care le-a avut această apropiere de UE. Știm că acum exporturile din R. Moldova merg preponderent în UE. Foarte mulți antreprenori au beneficiat de granturi din partea UE, deci au fost capabil să-și pună pe roate o afacere. Plus remitențele care sunt foarte consistente pentru economia noastră. Deci, nu știu dacă s-ar datora numai acțiunilor autorităților această creștere economică, cât probabil anumitor conjuncturi.

Aș vrea să insistăm pe reforma justiției și pe acest aspect al transparenței justiției. În cazul proceselor înalților demnitari, aceastea au fost și sunt cu ușile închise. Pe de o parte procurorii spun că nu vor „tele-justiție”, pe de altă parte acuzații vorbesc despre lipsa transparenței și îngrădirea accesului la apărare și transparența procesului. Cum priviți acest lucru?
Este o tendință în regiunea noastră. Atât în R. Moldova, cât și vecinii noștri în Ucraina și România se confruntă cu probleme similare și nu știu dacă este întâmplătoare această tendință în această regiune, dar trebuie să recunoaștem că sunt anumite probleme la acest capitol.

Pentru mine contează rezultatul. Ce afirmă unii sau alții trebuie verificat în teren prin rezultate și fapte. Dacă procurorii spun că nu vor să facă justiție televizată e ok, dar atunci eu vreau rezultate care să demonstreze că indiferent dacă participă la anumite emisiuni TV sau nu, justiția nu este una selectivă și este egală pentru toți. Se aplică în egală măsură tuturor. Ori, din păcate, încrederea în justiție în R. Moldova scade și mai ales probabil, după nevalidarea alegerilor din Chișinău, imaginae justiției este la cel mai jos nivel.

Ați vorbit recent de „povestea de succes” a R. Moldova. Prin prisma ultimelor evoluții, cum ne-ar putea raporta la această sintagmă?
Probabil aceasta a fost oferită un cu anume avans R. Moldova. Nu existau atunci rezultate clare și vizibile pentru ca R. Moldova să beneficieze de această calificare. Doar la nivel declarativ politicienii noștri au știut foarte bine să promită.

Să inițieze anumite procese, astfel că probabil partenerii europeni fiind foarte bine intenționați au crezut și au sperat, sau mai bine spus, au sperat și apoi au crezut în aceste promisiuni ale politicienilor din R. Moldova, care erau noi și tineri și promiteau, dar din păcate nu am justificat această situație. Cred că R. Moldova ar fi avut mult de câștigat dacă lucrurile mergeau în direcția în care se porniseră.

Cum vedeți Dvs. această amânare a alegerilor și aș vrea să se vorbiți și din prisma ONG-ului pe care îl conduceți în special pe aspecte ce țin de companiile pe care le coordonați în toată țara de conștientizare a importanței alegerilor?
Din punct de vedere juridic, nimeni nu a încălcat absolut nimic. Noi ne aștetam la o astfel de decizie, pentru că într-adevăr este un sistem nou, este nevoie de mai mult timp, inclusiv pentru organizatori, dar și pentru partidele politice ca să se organizeze mai bine în strategii.

Aici, probabil i-a luat gura pe dinainte pe cei din fruntea statului, deoarece spuneau că nu vor face alegerile mai târziu de decembrie, dar în termeni legali sunt exact acolo unde spunea legea.

Dar se justifică din punct de vedere al organizării, ținând cont că schimbarea sistemului electoral s-a făcut anul trecut și au avut un an întreg la dispoziție să facă toate diligențele în acest sens?
Ei sunt suverani. Dacă legea le permite această amânare, noi ca cetățeni nu avem decât să ne conformăm. Pentru noi campania de conștientizare nu va fi grea iarna, deoarece avem o rețea națională. Mai fi probabil dificil, dar nu putem ști dacă atunci vor fi sau nu geruri sau condiții meteo nefavorabil.

Prezenta rusa in enclava militarizata Transnistria, ignorata de Chisinau

Prezenta rusa in enclava militarizata Transnistria, ignorata de Chisinau

Aș vrea să trecem un pic în alt registru, și aș vrea să vă întreb cum caracterizați ultimele negocieri dintre Chișinău și Tiraspol, cu precădere aspectele ce țin de drepturile omului?
Aceste negocieri în formatul 5+2 ele din start au mers pe o cale greșită pentru că Federația Rusă a reușit să impună participarea unui actor inexistent. A reușit să ofere o calitate administrației de la Tiraspol. În mod normal, R. Moldova trebuia să negocieze cu Federația Rusă.

Din start am mers pe o cale greșită și respectiv nu puteam să obținem rezultate în acest context. Acum, formatul 5+2 a fost unul ineficient, doarece nu a rezolvat niciun fel de problemă. Acest format este mai mult o încercare de a mulțumi mai mulți actori de a sta la masa negocierilor, fără a rezolva fondul problemei sau anumite situații.

În ceea ce privește acest pachet denumit generic „Berlin Plus”, vedeți că ambii actori au câștigat egal?
Dacă privim cele patru probleme înaintate de Chișinău, acestea au fost creat artificial de Tiraspol. Imediat după 1992, Tiraspol a avut o strategie de a tensiona lucrurile, de a ocupa cât mai multe poziții pentru ca mai apoi să aibă de unde face anumite cedări.

În schimb, Chișinăul nu a avut în genere strategii. Atunci când nu ai strategii și vii la masa negocierilor nepregătit, nu ai cum să obții ceva pentru cetățenii săi pentru cetățenii săi sau statul pe care îl reprezinți.

Acum, în ultimul timp, sau intensificat discuțiile. Noțiunea de drepturile omului a început a fi pronunțată mai mult, dar vedem că Tiraspolul condiționează, chiar și acum când s-au început discuțiile despre drepturile omului, chiar și acolo ei selectează domeniile.

Drepturile omului sunt diverse categorii. De la cele sociale, politice, culturale, așa și aici, Tiraspolul și-a selectat acele categorii care le permite să mențină controlul situației din această regiune să nu se pornească absolut nicio mișcare în direcția eliminării impunității.

Cea mai mare problemă este impunitatea, adică nimeni din stânga Nistrului nu poartă nicio răspundere pentru încălcarea drepturilor omului și abuzurile pe care le fac. Aici fac o paranteză. Abuzuri se comit oriunde, încălcarea drepturilor omului este un proces permanent, inclusiv și din partea statului.

Pentru noi, organizațiile de drepturile omului, este important să avem un instrument eficient care le-ar permite cetățenilor să se apere, sau să ceară garanții pentru a nu se mai repta astfel de situații. Noi știm că în regiune nu există un astfel de mecanism.

Noi știm că în regiune nimeni nu a purtat vreo răspundere pentru faptele sale și Tiraspolul este foarte mulțumit de această situației. Poate și din această cauză a cerut și a obținut eliminarea Promo-LEX din Transnistria.

De mai bine de trei ani de zile nu mai putem păși în acest teritoriu pentru a monitoriza situația la fața locului pentru a discuta cu victimele, pentru a documenta cazurile noastre la CEDO și din această cauză avem și mai puține cazuri.

Acum, toată lumea este mulțumită pentru că nimeni nu mai cunoaște amploarea fenomenului de încălcare a drepturilor omului pe acest teritoriu și sunt fericiți. Mai puțin victimele.

Cum categorișiți aceste recrutări din rândul tinerilor transnistreni în armata rusă din stânga Nistrului?
Rusia s-a arătat întotdeauna revoltată, deoarece judecătorii CEDO o declară responsabilă de încălcarea drepturilor omului în acest teritoriu și este vorba de controlul asupra administrației de la Tiraspol. Sau mai bine zis, controlul de facto și influența pe care o poate avea F. Rusă asupra administrației care la rândul ei încalcă drepturile.

În fața CEDO, de fiecare dată avocații spun că nu este jurisdicția Federației Ruse, că nu au posibilități și instrumente de a influența cumva administrație de acolo și atunci ei cer ca plângerile victimelor din acest teritoriu să fie îndreptate împotriva Federației Ruse.

Noi întotdeauna am mers pe ideea că Rusia are această influență pentru că ea continuă de 27 de ani să susțină nu doar economic, nu doar social, dar și militar și diplomatic regimul de la Tiraspol.

Și practic, CEDO va și dat dreptate. Luna trecută, Rusia pierdut două procese intentate asupra unor cazuri din regiunea transnistreană. Ne puteți vorbi un pic mai detaliat despre acestea, cum le interpretați?
Probabil este vorba despre cel mai mare dosar din istoria CEDO. Este vorba despre peste 1.600 de proprietari de terenuri, de țărani, care au câștigat la CEDO. Iarăși, aici e foarte simplu. Federația Rusă are aceea influență, deoarece CEDO nu putea să nu vadă și să nu analizeze argumentele avocaților, iar argumentele noastre erau foarte clare cu probe și dovezi anexate.

În privința exercțiilor militare, aici sunt mai multe probleme. Pe lângă faptul că aceste structuri militare , mă refer aici la GOTR ale Fedrrației Ruse în acest teritoriu staționează ilegal. Pentru că autoritățile au cerut de mai multe ori evacuare acestei armate de pe teritoriul nostru.

Doi, la nivel internațional au fost luate decizii atât în 1994, cât și 1999 la OSCE, cum că Rusia își ia angajamentul să își retragă trupele din regiune. Nu au făcut-o, dar în schimb continuă să sfideze dreptul internațional și să sfideze R. Moldova. Nici măcar nu colaborează cu autoritățile de la Chișinău. Evident că atât timp cât va exista aceste situații, va fi categorisiți drept responsabili de ceea ce se întâmplă în acest teritoriu.

Pentru că atunci când ai o influență și ai un control asupra administrației unui teritoriu, nu poți să nu porți responsabilitate pentru ce se întâmplă acolo.

Vă mulțumim!

Corespondeță de la Chișinău de Mădălin Necșuțu

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *