“Dezlegare de condei” pentru jurnalistii de peste Prut

, , ,
 

PROTEST ANTICOMUNIST - CHISINAU

Republica Moldova se afla pe un trend ascendent in materie de dezvoltare a libertatii presei, potrivit celui de-al saselea raport anual privind starea presei de peste Prut, dat publicitatii duminica de catre Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI). Dupa reformele initiate de guvernarea democratica de la Chisinau pe toate palierile, rezultatele au inceput sa se vada si in domeniu libertatii de exprimare. Raportul anual contine cinci capitole care analizeaza domenii precum cel al audio-video, presa scrisa, presa online sau radio. Ca premiera, raportul CJI face o radiografie si a situatiei mass-media de peste Nistru.  Conform raportului Indexul libertatii presei in lume – 2010, publicat de Reporters sans frontières (RsF) in luna octombrie 2010, R. Moldova a urcat 39 pozitii fata de anul trecut in clasamentul libertatii presei. Daca in 2009, Republica Moldova ocupa pozitia 114 cu un punctaj de 33,75, on 2010 Chisinaul ocupa 75 cu 19,13 procente. Situatia presei din Republica Moldova se poate compara cu cea din Grecia sau Bulgaria, tari care este vecina in acest top. “In anul 2009, atât raportul RsF cât si raportul publicat de Freedom House inregistrau un declin al libertatii presei si democratiei in Republica Moldova. in 2010, indicatorii libertatii presei s-au imbunatatit vizibil, evolutia fiind observata in toate rapoartele cu privire la libertatea presei in R. Moldova”, se precizeaza in raportul CJI. Pe primele cinci pozitii in clasamentul libertatii presei in lume, conform raportului RsF, se plaseaza Finlanda, Islanda, Olanda, Norvegia si Suedia iar Romania detine locul 53. Jurnalistii care au fost in sala la prezentarea acestui raport au fost de parere ca tendinta ca presa scrisa in format clasic sa fie devansata pe parcursul anilor de cea online. “Posibil ca unele organe de presa “mai vechi” (ziare si agentii de presa) sa nu faca fata multimii de portaluri si sa dispara. Va avea loc consolidarea posturilor TV si radio, precum si a portalurilor on-line”, a declarat Carolina Budesco, redactor al portalului de stiri on-line www.azi.md, citata de Unimedia.md.

Tendinta de profesionalizare

De asemenea, organele de presa ale staului vor suferi modificari si ridicari ale standardelor profesionale. “In prezent angajatii Moldova 1 lucreaza intensiv cu un grup de experti de la Academia germana “Deutshe Welle”. Vom dezvolta impreuna o noua organigrama a institutiei, fise de post noi, contracte noi si o noua grila de emisiuni. Prioritatea Moldova 1 pentru 2011 este restructurarea organizationala si ridicarea profesionalismului angajatilor”, a declarat Liliana Vitu-Esanu, director Departament Actualitati Moldova. Pe de alta parte, jurnalistii prezenti la eveniment au evidentiat “moartea” institutiilor de presa care depindeau pana in trecut de fonduri politice, in special cele de limba rusa despre care se spuneau ca sunt organele propagandistice media ale PCRM. “Anul 2011 a inceput cu inchiderea a doua institutii media – Omega, care era hiperactiva si Evenimentul Zilei. La Prime au disparut mai multe proiecte media. asta e un semn ca unele institutii media in mare masura depind de partide si de banii politici. Ceea ce va tulbura intelegerea conceptului de presa pentru cetatean. Pentru ZdG 2011 e din start un an foarte greu. Posta a scumpit abonamentele, iar oamenii au saracit, deci abonarea ziarelor de catre o parte a cetatenilor va fi ignorata. Ne va fi greu si din alt punct de vedere – facem jurnalism critic si suntem asociati cu comunistii pentru ca ii criticam pe democrati. Insa noi credem ca nici coruptia, nici incalcarea drepturilor omului nu pot fi tolerate nici la guvernele comuniste, nici la cele democrate care admit asa ceva”, a declarat si Alina Radu, director al ziarului de investigatii Ziarul de Garda.

Pumn in gura mass-media

Nu de acceasi schimbare se poate vorbi si in republica separatista de peste Nistru, acolo unde organele media sunt supuse in continuare unei cenzuri din partea conducerii acestei entitati iar jurnalistii sunt urmariti de organele de securitate care practica politie politica. “Reiesind din situatia creata, media independenta din Transnistria va fi mai atenta in alegerea subiectelor reflectate si limbajul utilizat, fapt ce fara indoiala le va lipsi de individualitate si originalitate. Sa nu uitam ca in 2011 in Transnistria vor avea loc alegeri prezidentiale, si ca serviciile speciale cu o deosebita minutiozitate vor urmari activitatea jurnalistilor. Cu regret, publicatiile non-guvernamentale nu vor putea concura cu cele de stat la capitolul politica preturilor. Interesul pentru radio va scadea, iar pozitia TV va ramâne neschimbata. Internetul va primi un imbold pentru dezvoltare din motiv ca legislatia transnistreana in domeniul Internetului nu contine restrictii. Toate discutiile inflacarate se vor transfera in Internet, pe forumuri sociale si resurse multimedia”, a declarat jurnalista transnistreana Elena Kalinicenko.

Anul dezbaterilor democratice

Raportul CJI precizeaza ca odata cu investitiile in domeniul media, aceasta piata s-a revigorat iar calitatea produselor media au crescut, la fel si vanzarile. In 2010, tendinta jurnalismului de peste Prut a fost una reflecta dezbaterea si a gazetariei de opinie, acest model propagandu-se rapid in conditiile unui an electoral pentru Republica Moldova. “In 2010, si-au inceput activitatea doua posturi tv de stiri – Jurnal TV si Publika TV. Primul s-a lansat la 5 martie 2010, este o investitie germana in valoare de aproximativ 1 milion de euro14. Jurnal TV este componenta a Jurnal Trust Media, din care mai fac parte postul de radio Jurnal FM, publicatiile periodice Jurnal de Chisinau cu versiunea on-line. Publika TV s-a lansat la 7 aprilie 2010 si, de asemenea, face parte dintr-un holding media – Realitatea Catavencu din România, valorând initial 4,5 milioane de euro. Acelasi trust media a lansat si postul de radio Publika FM, care deocamdata retransmite programele postului de televiziune”, se mai arata in raport

Model pentru televiziunile rusesti

Cele doua televiziuni de stiri au bulversat piata mediatica moldoveneasca. Editii informative la fiecare ora, talk show-uri in româna si rusa, dezbateri politice, programe de divertisment s. a. – toate acestea au reanimat produsul mediatic autohton si au resuscitat piata media in general. Aparitia acestora a dat startul unor procese de migrare a jurnalistilor de la unele institutii la altele, majorând „pretul de piata” al meseriei de jurnalist, concomitent, generând o criza de jurnalisti la unele institutii media deja existente in R. Moldova – ziare, agentii de presa, posturi TV si radio. in urma acestor evolutii au avut de câstigat doar consumatorii de informatie. Tot in acest an, postul tv Prime, care asigura retransmiterea in R. Moldova a postului public din Moscova, a facut investitii mari in productia proprie. Prime a lansat o serie de buletine de stiri, emisiuni de dezbateri si talk-show-uri distractive. In alta ordine de idei, consumatorii media de limba rusa si autoritatile ruse si-au manifestat nemultumirea dupa ce a fost micsorat timpul de retransmisie a postului rusesc si a fost imbogatita grila de emisie cu programe si emisiuni proprii in limba româna.

Abuzurile comunistilor in cazul TVR 1

In noiembrie 2010, postul public tv din România TVR 1, caruia CCA din R. Moldova i-a retras in mod abuziv licenta de emisie, in 2007, si-a reluat retransmisia prin intermediul canalului tv 2 Plus. De fapt, TLF M International, detinatoarea postului cu acoperire nationala 2 Plus, care acum retransmite TVR 1 in R. Moldova, a fost cea in favoarea careia s-a retras frecventa postului românesc, in 2007. TVR 1 detinea o licenta de emisie pentru aceasta frecventa valabila pâna in 2011. Imediat dupa scoaterea la concurs a frecventei TVR 1, administratia a atacat decizia CCA in judecata, insa a pierdut procesul in toate instantele din R. Moldova. in august 2008, TVR 1 a reclamat la CEDO incalcarea dreptului la libera exprimare si a dreptului la proprietate. Dupa schimbarea puterii la Chisinau, TVR 1 si autoritatile moldovene au negociat reglementarea cazului pe cale amiabila.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *