Cernobalul baltic, inchis de UE

, , , ,
 

Centrala nucleara de la Ignalina tulbura politica UE

Centrala nucleara de la Ignalina tulbura politica UE

Singura centrala nucleara din Lituania si-a incetat activitateape 31 decembrie 2009, marind dependenta energetica a acestei foste republici sovietice fata de Federatia Rusa, relateaza agentiile de presa locale. Al doilea reactor al centralei de la Ignalina (n.r. – situata in estul Lituaniei) care furniza 80% din consumul de electricitate al tarii baltice, cu o populatie de  3,3 milioane de locuitori, s-a optit, dupa 26 de ani de serviciu, perioada in care nu a intampinat probleme tehnice deosebite. „Ne pregătim pentru această situaţie de mai mulţi ani, aşa că nu va fi un şoc foarte mare”, a declarat directorul unităţii, Viktor Sevaldine. „La 23.00 ora locala, totul a fost oprit. Totul s-a derulat asa cum a fost prevazut”, a adaugat Sevaldin. Desfiintarea totala va dura 25 de ani, adica tot atat cat viata sa activa, si va costa in jur de un miliard de euro, a precizat directorului centralei, citat de presa.

Inchiderea centralei de la Ignalina, veche de 26 de ani, de acelasi tip cu cea care a explodat in 1986 la Cernobal in Ucraina, a fost salutata de organizatiile pentru protectia mediului, dupa ce Bruxellesul ceruse, ca o conditie pentru aderarea Lituaniei la Uniunea Europeana in mai 2004 – inchiderea acestei centrale. Reamintim ca primul reactor a incetat sa functioneze la 31 decembrie 2004. Acum, singurele reactoare de acest tip care vor ramane operationale sunt la centrale nucleare de pe teritoriul Federatiei Ruse. Mass-media locala a dat recent publicitatii un raport al guvernului Lituaniei, in care autoritatile de la Vilnius subliniau intentia lor de a incepe lucrarile in 2009, pentru ca centrala sa intre in functiune din 2015, insa expertii estimeaza ca productia va incepe din 2017-2020.

Consecinte geopolitice

Inchiderea centralei nucleare va avea un cost ridicat pentru populatie, care va vedea tarifele crescand cu o treime, au precizat autoritatile locale. O mie de salariati vor fi concediati si, in pofida unor semnificative compensatii financiare, aceasta ramane o drama personala pentru multe dintre aceste persoane, majoritatea lucrand acolo de la lansarea centralei la 31 decembrie 1983.
„Sistemul energetic lituanian era si este dependent de Rusia, pentru ca resursele energetice si aprovizionarea noastra cu gaze naturale si electricitate sunt legate de aceasta tara”, a declarat presedinta Lituaniei, Dalia Grybauskaite, intr-un interviu pentru agentia de presa BNS, preluat de mass-media internationala. „Pot sa va asigur ca, dupa inchiderea centralei, Lituania nu va duce lipsa de electricitate”, a declarat si premierul lituanian, Andrius Kubilius, intr-un interviu pentru postul de radio public lituanian. Guvernul lituanian estimeaza la 15,2% scaderea produsului intern brut in 2009 iar economistii nu prevad vreo crestere semnificativa inperioada 2010-2012.
Oficialii lituanieni si-au exprimat ingrijorarea fata de posibilitatea unui embargou energetic din partea Federatiei Ruse, dupa ce in iulie 2006, Moscova a intrerupt livrarile de petrol pentru Lituania invocand reparatiile la oleoductul Drujba. Lituania a suspectat insa Kremlinul ca a actionat in semn de represalii fata de cedarea rafinariei Mazeikiu, singura din tarile baltice, grupului petrolier polonez PKN Orlen. Anterior, Kremlinul a sustinut demersurile unor companii rusesti privind preluarea activelor societatii.
Estonia si Ucraina s-au angajat sa-i furnizeze electricitate Lituaniei incepand de la 1 ianuarie 2010. Lituania a prevazut in strategia sa de securitate nationala racordarea la retelele energetice poloneze si suedeze, ceea ce-i va permite sa importe electricitate direct din alte state membre ale Uniunii Europene, Bruxellesul luandu-si angajamentul de a finanta proiectul, care va traversa Marea Baltica.

Santaj climatic

Reamintim ca periodic autoritatile de la Vilnius au amenintat ca isi vor folosi dreptul de veto asupra cotelor europene de emisii de dioxid de carbon, daca UE nu va amana data inchiderii centralei nucleare de la Ignalina. „Daca nu vor fi rezolvate problemele de securitate energetica ale Lituaniei dupa inchiderea centralei, la sfarsitul anului 2009, nu vom aproba programul climatic”, declara Vytas Naviskas, ministrul Economiei, citat de agentiile de stiri. Naviskas a cerut fixarea unor cote de dioxid de carbon mai ridicate decat cele care urmeaza sa fie atribuite de Uniunea Europeana si un ajutor financiar de un miliard de euro. Republica baltica sustine ca nu va putea sa respecte cotele de dioxid de carbon impuse de Bruxelles daca va trebui sa inlocuiasca Ignalina cu centrale clasice.
Ulterior, in cadrul unui controversat referendum, desfasurat simultan cu alegerile legislative, cei 2,7 milioane de alegatori lituanieni s-au pronuntat asupra prelungirii perioadei de functionare a centralei nucleare, referendumul avand, insa, numai un caracter consultativ. Circa 92% dintre alegatori au spus „da” prelungirii activitatii acestei centrale din epoca sovietica, situata in estul Lituaniei, pana la deschiderea uneia noi, doar 48% dintre cei 2,7 milioane de alegatori participand la referendum.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *