Ce a negociat România cu Ucraina în privința școlilor cu predare în limba română de pe teritoriul ucrainean

, , , ,
 

 

Ministrul Educaţiei, Liviu Pop, a declarat, joi, după întâlnirea pe care a avut-o miercuri, la Kiev, cu omologul său din Ucraina, Lilia Grinevici, că în cadrul discuţiei avute şi-a exprimat îngrijoarea cu privire la situaţia şcolilor şi liceelor cu predare în limba română din această ţară şi a solicitat menţinerea drepturilor existente pentru etnicii români. „Ieri am avut o întâlnire la Kiev cu doamna ministru al educaţiei Lilia Grinevich de aproximativ trei ore şi am discutat despre situaţia aisugării dreptului la educaţie pentru minoritatea românească din această ţară. Acest drept a fost drastic limitat de noua lege a educaţiei adoptată de Parlamentul ucrainean. În cadrul întâlnirii mi-am exprimat îngrijoarea cu privire la situaţia şcolilor şi liceelor cu predare în limba română din Ucraina şi am solicitat menţinerea drepturilor existente pentru etnicii români din Ucraina. Solicitarea noastră, inclusiv a mea, a fost ca înainte de toate, partea ucraineană să solicite un punct de vedere din partea Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept – Comisia de la Veneţia, a Consiliului Europei şi Înaltul Comisar al OSCE pentru minorităţile naţionale”, a spus Liviu Pop.

Potrivit ministrului, asociaţii ale românilor din Ucraina au transmis memorii şi scrisori deschise instituţiilor româneşti – Preşedinte, Guvern, Parlament, şi internaţonal, la Înaltul Comisar al OSCE pentru minorităţile naţionale, solicitând ajutorul în problema îngrădirii drepturilor minorităţilor româneşti de a studia limba maternă.

Am solicitat explicaţii cu privire la modul în care autorităţile ucrainene au în vedere interpretarea legii, fără a afecta învăţământul actual în limba maternă română. Vă informez că românii din Ucraina au adresat numeroase petiţii autorităţilor de la Kiev şi au solicitat, de asemenea, autorităţilor române, soluţii care să prevină procesul de pierdere identitară”, a adăugat el.

Bilanț al școlilor românești

Liviu Pop a făcut și o scurtă contabilitate a școlilor românești din Ucraina, numărul lor fiind redus semnificativ în ultimii 25 de ani. „În conformitate cu datele deţinute de autorităţile române, în regiunea Cernăuţi îşi desfăşoară activitatea 63 de şcoli cu predare în limba română, dintre care 3 licee şi 19 şcoli cu predare mixtă – clase de limbă română şi clase de limbă ucraineană. În regiunea Transcarpatia îşi desfăşoară actyivitatea 12 şcoli şi un liceu cu rpedare în limba română şi o şcoală cu predare mixtă. În regiunea Odesa nicio şcoală nu figureacă ca având predare în limba română. În schimb, există unităţi de învăţământ cu predare în aşa-numita limbă moldovenească”, a mai spus Liviu Pop, în cadrul unei întâlniri cu presa, care a avut loc la sediul Ministerului Educaţiei.

Comparație cu drepturile minorităților din România

Ministrul a precizat că în sistemul românesc de învăţământ sunt organizate studii în 15 limbi materne, inclusiv limba ucraineană. ”Faţă de Ucraina, România respectă dreptul la liberă educaţie în limba maternă a minorităţilor naţionale. Potrivit legii româneşti, persoanele aparținând minorităţilor naţionale au dreptul să studieze şi să se incstruiască în limba maternă la toate nivelurile, tipurile şi formele de învţământ preuniversitar”, a adăugat el.

Anul şcolar trecut, în România am avut 2000 de şcoli şi 180.000 de copii care au învăţat exclusiv în limba lor maternă – maghiară, germană, ucraineană, romani, slavă, sârbă, cehă, croată, italiană şi turcă. Pe lângă aceşti 180.000 de copii, alţi 42.000 au studiat limba maternă în unităţi de învăţământ organizate în limba română. Limbi materne studiate – armeană, bulgară, breagă, italiană, plolonă, romani, rusă, cehă, croată, germană, maghiară, sârbă, slovacă, turcă şi ucraineană”, a prezentat ministrul.

Liviu Pop a mai spus că elevii aparţinând minorităţii ucrainene au posibilitatea să studieze în limba ucraineană maternă sau disciplină limba ucraineană maternă în cele peste 90 de unităţi şcolare din localităţile în care ucrainenii reprezintă o pondere semnificativă din populaţia totală a localităţii respective din judeţele Maramureş, Suceava, Timiş, Caraş-Severin, Arad, Botoşani, Satu Mare şi Tulcea. „Învăţământul în limba maternă a fost organizat de inspectoratele şcolare din judeţele Maramureş, Suceava, Timiş, Caraş-Severin, Satu Mare, Botoşani, pentru un număr de 1.759 de elevi şi limbă maternă ptentru 5.825 de elevi”, a spus el.

Negocieri pe procente

Ministrul Educaţiei a adăugat că partea ucraineană a propus, miercuri, în baza discuţiilor, un draft cu privire la legea învăţământului preuniversitar.

”Partea ucraineană a propus ieri în baza discuţiilor un draft vizavi de legea învăţământului preuniversitar, o lege subsecventă legii cadru pe care au adoptat-o zilele trecute şi în interiorul acestei legi să se regăsească o pondere a disciplinelor care se vor studia în Ucraina în limba minorităţilor şi în limba ucraineană. Am avut o propunere în sensul acesta de 80% în limba română să se studieze toate disciplinele la clasele 1-4, un procent de 65-75% la clasele 5-6, un procent de 50-70% la clasele 7-9, iar la clasele 10, 11, 12, un procent de 20-30%”, a spus ministrul. Evident că procentele puteau să fie mult mai mari. Important este că toţi elevii români din aceste unităţi şcolare vor studia disciplinele limba şi literatura română”, a subliniat el.

Demersurile continuă

El a mai spus că demersurile părții românești vor continua, până ce actuala formă a Legii educației va fi modificată în Palament. „Cred că din acest punct de vedere discuţia de ieri este un câştig pentru comunitatea românească din Ucraina. Însă, demersul trebuie să continue, pentru că până când nu vom avea legea votată în Parlament, mă refer la legea învăţământului preuniversitar din Ucraina, nu avem nicio siguranţă că şcolile româneşti din Ucraina nu vor fi închise. De altfel, doamna ministru a spus clar că nu se va închide nicio unitate şcolară, doar se vor introduce orele de limba şi literatura ucraineană. De aceea, demersul Parlamentului de a avea acea vizită la nivel de Parlament ucrainean cred că este binevenită şi are pe ce argumente să se bazeze”, a conchis Liviu Pop.

0 raspunsuri

Lasă un răspuns

Want to join the discussion?
Feel free to contribute!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *