Separatistii transnistreni cer ajutorul Rusiei pentru evitarea colapsului
Criza economica a dus mica entitate separatista Transnistria in pragul falimentului. Dependenti de economia rusa, liderii transnistreni stau cu mana intinsa inspre Moscova, cerand ajutor financiar. In acest sens, liderii separatiste de la Tiraspol spun ca situatia este dezastruoasa si solicita Moscovei un ajutor umanitar in 2012. La initiativa presedintelui Sovietului Suprem, care este si contracandidatul lui Igor Smirnov, Anatol Kaminski, deputatii de la Tiraspol au semnat miercuri, un apel catre conducerea Rusiei, prin care cer Moscovei sa nu intrerupa asistenta umanitara nici in 2012, se precizeaza in comunicatul de presa al institutiei. „Conștientizand necesitatea unei schimbari calitative in domeniile economic si social in republica, avand in vedere situatia complicata socio-economica a cetatenilor republicii, precum si tinand cont de lipsa de resurse financiare proprii, Sovietul Suprem al RMN se adreseaza catre presedintele Federatiei Ruse, guvernul rus si Duma de Stat, cu un apel sa examineze posibilitatea de a continua acordarea ajutorului financiar in 2012 pentru Transnistria,” precizeaza documentul citat. Liderii separatisti de la Tiraspol spun ca, in prezent, banii alocatii pensiilor acopera numai 54% din total Situatia este similara și la nivel de buget regional. Deficitul tuturor fondurilor bugetare se ridica la 39%, ceea ce constituie mai mult de 250 milioane dolari din necesarul de 578 milioane, precizeaza Unimedia.md.
Cu mana intinsa
In aceste conditii parlamentul transnistrean si-a exprimat speranta ca pe termen lung, Federatia Rusa va continua programul de sprijin umanitar al populatiei Transnistriei. Moscova acorda astfel de ajutoare financiare inca din 2006. Marea majoritate a acestor sume merg pentru fondul de pensii, pentru asigurarea cu hrana a copiilor din gradinite si din scoli, dar si pentru acordarea unor credite preferentiale in agricultura. Solicitarea deputatilor in frunte c Kaminski vine pe fundalul unui scandal legat de banii Moscovei care au fost acordati Tiraspolului. Fiul actualului lider al regiunii, Oleg Smirnov este acuzat de procurorii rusi ca ar fi furat 160 milioane ruble rusesti, care au fost acordate ca ajutor umanitar pe parcursul mai multor ani. La randul sau, Igor Smirnov, care candideaza pentru al cincilea mandat, se pare ca a intors spatele Rusiei si a lansat cateva spoturi electorale, care au scopul sa demonstreze ca Transnistria se va descurca si fara ajutorul Federatiei Ruse. In prezent, Rusia il sustine oficial pe Kaminski la aceste alegeri iar Smirnov pare cazut in dizgratie.
Un influent parlamentar iranian a făcut cunoscut că autorităţile iraniene au arestat 12 agenţi ai Agenţiei Centrale de Informaţii a SUA, a informat agenţia de ştiri oficială iraniană. Parlamentarul Parviz Sorouri, membru al Comisiei pentru politică externă şi de securitate naţională, a fost citat de IRNA spunând că agenţii CIA arestaţi intenţionau să lovească în interesele iraniene cu ajutorul Israelului. El a menţionat că CIA viza sectoarele securităţii, militar şi nuclear. Iranul a condamnat noile sancţiuni economice impuse de Statele Unite, Marea Britanie şi alte state occidentale ca urmare a programului său nuclear controversat şi le consideră a fi „fără efect”, a declarat marţi purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe iranian. „Aceste sancţiuni vin ca urmare a ostilităţii manifestate de aceste ţări împotriva poporului nostru. Sunt condamnabile şi fără efecte”, a declarat Ramin Mehmanparast, în cadrul conferinţei sale de presă săptămânale. „Acţiunile unor state occidentale, în special ale Statelor Unite şi Marii Britanii, împotriva poporului nostru sunt fără consecinţe (…). Toată lumea ştie că nivelul comerţului nostru cu Statele Unite şi Marea Britanie este la cel mai redus nivel. În ultimii ani am decis să diminuăm schimburile cu aceste două state pentru a le spori pe cele cu alte state”, a mai declarat purtătorul de cuvânt. „Acest gen de măsuri seamănă mai degrabă cu propaganda şi războiul psihologic (…). Fiecare ştie că în decursul primelor luni ale anului iranian (care începe în luna martie – n.r.) nivelul schimburilor noastre externe a crescut cu 36 la sută” faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, a precizat Mehmanparast. Washingtonul a anunţat luni noi sancţiuni împotriva Iranului, cu referire în special la sectorul bancar şi cel petrolier, şi a avertizat toate statele care fac afaceri cu Iranul.
Baza militară americană instalată pe aeroportul internaţional Manas, în apropiere de Bişkek, va rămîne acolo pînă în 2014, data expirării acordului semnat cu SUA, a anunţat marţi preşedinta kîrgîză, Rosa Otunbaeva, al cărei mandat se va încheia la 31 decembrie. Instalată în 2001, în cadrul operaţiunii Enduring Freedom, baza aeriană americană a fost rebotezată în „centru de tranzit” şi care are în prezent un rol cheie în transportul echipamentelor şi al militarilor spre zone de operaţiuni în Afganistan. „Nu există nici o îndoială că acest centru va rămîne operaţional pînă în 2014”, a declarat Otunbaeva într-o conferinţă de presă la sediul ONU din New York. Premierul Almazbek Atambaev, care a cîştigat alegerile prezidenţiale din 30 octombrie 2011, a declarat în trecut că baza americană ar urma să fie retrasă din Kîrgîzstan. După ce a subliniat că prezenţa acestei baze nu corespunde intereselor ţării sale, Atambaev a subliniat că baza americană ar putea reprezenta ţinta unei eventuale măsuri de retorsiune. Atambaev a făcut totodată cunoscut că înţelegerile încheiate între Kîrgîzstan şi SUA vor fi respectate. Rusia considera in continuare fosta republica sovietica in sfera sa de influenta si a incercat sa convinga autoritatile de la Biskek sa inchida baza in schimbul unui imprumut. De asemenea, Rusia are o baza militara in apropiere de Biskek, mostenire din perioada sovietica.
Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a cerut scuze, în prima declaraţie de acest fel a unui înalt oficial în numele statului turc, pentru campania armată care a reprimat sângeros rebeliunea kurdă în estul ţării în anii 1937-1938, şi care a provocat mii de victime. „Dacă este necesar să ne scuzăm în numele statului (…), mă voi scuza şi mă scuz”, a declarat primul ministru, cu prilejul unui discurs rostit la Ankara la o reuniune a Partidului Justiţiei şi Dezvoltării, rupând astfel un tabu existent în Turcia cu privire la masacrarea kurzilor. Citând un document oficial din epocă, Erdogan a evocat un bilanţ de 13.806 victime ucise în bombardamentele aeriene şi terestre, urmate de execuţii sumare în provincia Dersim, a cărei denumire a fost schimbată apoi în Tunceli, şi locuită de kurzi alevi – o confesiune musulmană sincretică, apropiată de şiism, transmite Agerpres. „Dersim constituie unul dintre evenimentele cele mai tragice şi mai dureroase ale istoriei noastre contemporane”, a subliniat Erdogan, apreciind că trebuie făcută lumină deplină asupra acestor întâmplări. Primul ministru a lansat un apel principalului partid de opoziţie din parlament, CHP (Partidul Republican al Poporului), fondat de Mustafa Kemal Atatürk (întemeietorul Republicii turce în 1923) şi care a guvernat de unul singur Turcia până în 1946, să îşi asume responsabilitatea în acest caz. Formaţiunea este condusă în prezent de Kemal Kiliçdaroglu, el însuşi originar din Dersim. „Cei care nu au curajul să facă o muncă de memorie asupra paginilor întunecate ale istoriei lor nu pot construi viitorul”, a mai remarcat Erdogan.
SUA au respins miercuri orice modificare în ceea ce priveşte desfăşurarea scutului antirachetă al NATO din Europa şi a negat că acesta ar viza Rusia, la scurt timp după declaraţiile pe acest subiect ale preşedintelui rus Dmitri Medvedev. ‘Sistemele antirachetă a căror desfăşurare este prevăzută în Europa nu ameninţă şi nu pot ameninţa descurajarea strategică a Rusiei’, a arătat într-un comunicat purtătorul de cuvânt al Consiliului securităţii naţionale a SUA, Tommy Vietor. ‘Nu ne vom modifica sau limita în niciun fel proiectele de desfăşurare’ a apărării antirachetă, a adăugat responsabilul american. Rusia s-ar putea retrage din discuţiile referitoare la controlul armamentelor în cazul în care SUA îşi vor continua proiectul de scut antirachetă din Europa, a declarat miercuri preşedintele rus Dmitri Medvedev. De asemenea, liderul de la Kremlin a ameninţat cu desfăşurarea unor rachete nucleare Iskander în enclava Kaliningrad, transmite Agerpres. Tommy Vietor a subliniat că SUA au explicat prin ‘multiple canale’ scopul sistemului de apărare şi că acesta nu este menit să fie un mijloc de descurajare strategică a Rusiei. ‘Continuăm să credem că prin cooperarea cu Rusia în privinţa apărării antirachetă contribuim la îmbunătăţirea securităţii SUA, a aliaţilor noştri din Europa şi a Rusiei, şi vom continua să conlucrăm cu Rusia pentru a defini parametrii unei posibile cooperări’, a mai spus responsabilul american, citat de Fox News. La rândul său, Pentagonul a reiterat miercuri că scutul antirachetă ‘nu vizează Rusia’. ‘Sistemul de apărare antirachetă european la care muncim din greu cu aliaţii noştri europeni şi cu Rusia de câţiva ani încoace nu vizează Rusia’ – a declarat presei căpitanul John Kirby, purtător de cuvânt al Ministerului american al apărării. Acesta a mai explicat că sistemul respectiv urmăreşte ‘descurajarea şi distrugerea’ ameninţării balistice iraniene. ‘Am purtat consultări la nivel foarte înalt cu militarii ruşi de-a lungul procesului şi sperăm să putem continua’ aceste consultări, a menţionat purtătorul de cuvânt al Pentagonului.