Reforma radicala in armata Ucrainei
Preşedintele ucrainean Viktor Ianukovici a anunţat joi o reformă radicală a forţelor armate, în timpul unei vizite întreprinse la Corpul cadeţilor din regiunea Sumî, în nord-estul Ucrainei. „În armată sunt aşteptate schimbări radicale”, a declarat Ianukovici, fără să intre în detalii. El s-a limitat să spună că această reformă este o prioritate pentru autorităţi. „Conducerea statului acordă o atenţie deosebită construcţiei militare şi reformei armatei”, a subliniat preşedintele ucrainean, amintind că o nouă ediţie a Strategiei securităţii naţionale şi proiectul noii doctrine militare a Ucrainei au fost deja finalizate, urmînd să fie aprobate de parlament în timpul apropiat. Forţele armatei Ucrainei sînt compuse în prezent din militari în termen şi angajaţi prin contract. Kievul a declarat de mai multe ori că armata sa va deveni una în totalitate profesionistă, dar întîrzie trecerea la serviciul militar doar pe bază de contract.
Autorităţile ucrainene recunosc că acest deziderat este imposibil de pus în aplicare 100% în timpul apropiat. De asemenea, Kievul are în vedere creşterea numărului de angajări în armată pînă la 80% către orizontul anului 2017 şi reducea serviciului militar obligatoriu.
In anul 2007, presedintele ucrainean de atunci anunta ca Ucraina va avea o armata constituita numai din angajati voluntari, termenul stabilit pentru realizarea acestui obiectiv fiind anul 2010. “Ultimul an de serviciu militar obligatoriu va fi 2009”, a indicat Iuscenko in cursul unei ceremonii militare la Kiev. “Costul trecerii la profesionism a armatei in urmatorii doi ani a fost estimat la 47 de miliarde de hryvne (6,5 miliarde de euro)”, a adaugat el. De asemenea, Ministerul Apararii ucrainean a anuntat ca fortele sale armate vor fi reduse la 100.000 de militari pana in 2015. In martie 2005, Parlamentul ucrainean aprobase o reducere cu 40.000 de soldati a armatei ucrainene, care avea atunci un efectiv de 285.000 militari. Durata serviciului militar obligatoriu a fost redusa, de asemenea, de la 18 la 12 luni.
România a cerut Rusiei să dea dovadă de responsabilitate, MAE precizând vineri că a luat notă de declaraţiile preşedintelui Medvedev privind scutul antirachetă. Cu toate acestea, Moscova a lansat vineri noi ameninţări. „Ministerul Afacerilor Externe român îşi exprimă speranţa că partea rusă va da, în continuare, dovadă de responsabilitate şi va răspunde favorabil disponibilităţii NATO de a dezvolta un parteneriat strategic între Alianţă şi Federaţia Rusă”, a precizat MAE, transmite Mediafax. MAE a reamintit că România, ca stat membru NATO, acţionează în solidaritate cu aliaţii săi, iar poziţia aliată privind declaraţia preşedintelui rus Medvedev a fost formulată recent de către Secretarul General al Alianţei, Anders Fogh Rasmussen. Ministerul Afacerilor Externe subliniază totodată că deciziile Summit-ului NATO de la Lisabona privind cooperarea NATO-Rusia în domeniul apărării antirachetă reprezintă cea mai bună bază politică pentru dezvoltarea conlucrării în domeniu. Preşedintele rus, Dmitri Medvedev, a ameninţat miercuri că ar putea ordona, în caz de nevoie, luarea unor măsuri pentru distrugerea sistemelor de detecţie şi de control din cadrul scutului antirachetă al NATO din Europa. Dmitri Medvedev a ameninţat că Rusia ar putea instala sisteme de rachete nucleare Iskander în enclava Kaliningrad, dacă Statele Unite vor continua să aplice fără concesii planul scutului antirachetă.
Federaţia Rusă va deschide pentru alegerile din 4 decembrie o secţie de votare la ambasada sa din Chişinău. La Bălţi şi Comrat se va vota cu urne mobile, se precizează într-un comunicat de presă al Ambasadei Federaţiei Ruse în Moldova. La Chişinău votarea va fi posibilă în intervalul de timp 08.00-20.00, la Ambasada Rusiei, pe bd. Ştefan cel Mare, 153. La Bălţi şi Comrat votarea se va efectua între ora 11.00 şi 15.00. Urna mobilă la Bălţi va fi amplasată în incinta Centrului comunităţii ruse, pe adresa M. Viteazul, 44, iar cea din Comrat în Casa de cultură – str. Lenin, 196. Pentru a putea vota persoanele trebuie să aibă cu sine un document care să le confirme cetăţenia rusească. Întrebări referitor la organizarea alegerilor pot fi adresate la linia fierbinte a Comisiei Electorale Centrale din Rusia, pe pagina electronică www.cikrf.ru sau la Ambasada Rusiei în Moldova, la numărul de telefon 23-49-41. Cu toate acestea, Federaţia Rusă nu a spus nimic despre eventuale secţii de votare în stânga Nistrului.
Vicepremierul turc Bülent Arinç, a cărui ţară se opune unei intervenţii străine în Siria, a exclus orice operaţiune care ar putea implica Turcia împotriva acestei ţări. ‘Ne opunem categoric oricărei intervenţii în Siria şi respingem orice operaţiune care ar implica Turcia împotriva acestei ţări’, a declarat presei joi seara vicepremierul Bülent Arinç, citat de canalul de informaţii CNN-Türk. ‘Anumite ţări spun că Turcia va interveni în evenimentele din Siria, este absolut fals (…) Nici vorbă de a trimite soldaţi (turci) sau de vreo intervenţie turcă în Siria. Nu vom permite nici intervenţia altora’, a afirmat Bülent Arinç, purtător de cuvânt al guvernului. Un astfel de scenariu ar avea consecinţe majore în regiune, a mai spus acesta. Turcia se gândeşte, de altfel, să creeze zone-tampon, chiar o zonă de excludere aeriană, la frontiera care separă cele două ţări, pentru a evita un aflux major de populaţie în cazul intervenţiei forţelor siriene într-o zonă din apropierea Turciei.
S-ar putea ca sonda interplanetară „Phobos-Grunt”, care nu a ajuns pe orbita stabilită pe 9 noiembrie, să fi fost deteriorată de un radar american puternic amplasat în Alaska. Declaraţia a fost făcută de general-locotenentul Nikolai Rodionov, comandantul serviciului de avertizare a unui atac cu rachete. „Phobos-Grunt” trebuia să zboare până la Phobos, satelitul lui Marte, şi să aducă de acolo mostre de sol pentru a fi studiate. Costul proiectului se ridică la circa 150 de milioane de dolari. Centrul spaţial din oraşul australian Perth nu a mai putut face legătura cu sonda spaţială interplanetară „Phobos-Grunt”. Miercuri, pentru prima dată după o tăcere de două săptămâni, specialiştii au reuşit să facă legătura cu „Phobos-Grunt”. Ziua următoare specialiştii ruşi au descifrat informaţiile telemetrice transmise de aparat şi au reuşit să obţină date referitoare la starea lui. Cu toate acestea, nu se cunosc amănunte privind capacitatea de lucru a sondei. De asemenea, sistemul american de supraveghere a spaţiului cosmic a schimbat prognoza referitoare la intrarea sondei ruseşti „Phobos-Grunt” în atmosfera Pământului, pentru o dată mai târzie. Anterior se aştepta că „Phobos-Grunt” va intra în atmosfera Pământului pe 26 noiembrie. Noua dată este 12 decembrie, însă termenele vor fi specificate permanent.
Curtea Internaţională de Justiţie se va pronunţa la 5 decembrie asupra diferendului dintre Macedonia şi Grecia cu privire la denumirea fostei republici iugoslave, scrie presa internaţională, citând un comunicat al instanţei de la Haga. „Curtea Internaţională de Justiţie, organ judiciar principal al Naţiunilor Unite, va pronunţa luni, 5 decembrie, decizia sa în dosarul referitor la aplicarea acordului interimar din 13 septembrie 1995 (Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei versus Grecia)”, menţionează comunicatul, citat de Agerpres. Decizia va fi anunţată în cursul unei şedinţe publice, programată la sediul CIJ de la Haga, cu începere de la ora locală 10.00 (09.00 GMT), după ce audierile au avut loc între 21 şi 30 martie, precizează instanţa. Grecia blochează din 1991 recunoaşterea internaţională a Macedoniei sub acest nume, considerând că el aparţine exclusiv patrimoniului său istoric naţional. În noiembrie 2008, Macedonia a sesizat CIJ pentru ca această instanţă să ordone Greciei să înceteze să se mai opună în vreun fel aderării sale la NATO sau la orice altă organizaţie internaţională. Macedonia reproşează Greciei că i-a blocat prin veto aderarea la NATO în aprilie 2008 şi că a încălcat acordul bilateral interimar încheiat în 1995 şi care guvernează relaţiile dintre cele două state. Macedonia a fost admisă în Organizaţia Naţiunilor Unite în 1993, sub numele provizoriu de „Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei” (FYROM). Peste 120 de ţări, printre care SUA şi Rusia, au recunoscut însă acest stat ca „Republica Macedonia”