Dupa Beltransgaz, Gazpromul tinteste Naftogaz

Dupa Beltransgaz, Gazpromul tinteste Naftogaz

Çàïóñê ãàçîïðîâîäà "Êàñèìîâñêîå ÏÕà — ÊÑ Âîñêðåñåíñê"

Lukasenko a pierdut batalia energetica cu Rusia care incearca de ani de zile sa puna mana pe compania nationala de energie din Belarus. Prins in menghina datoriilor si incapacitatii de plata, Belarusul a fost in cele din urma obligat sa isi vanda intreaga industrie energetica gigantului rus Gazprom. Concertul a primit in proprietate sistemul belarus de transport al gazelor naturale, Beltransgaz, potrivit Nezavisimaia Gazeta. Publicatia rusa comenteaza ca prin aceasta miscare razboaiele dintre Moscova si Minsk pe tema gazelor au ramas de domeniul trecutului. Autoritatile de la Belarus se declara satisfacuta de faptul ca de aici inainte vor importa carburant la preturile practicate pe piata interna a Rusiei. Totodata, banii obtinuti din vanzarea societatii ii vor permite sa acopere deficitul bugetar pe anul in curs. Este vorba de aproximativ două miliarde de dolari. In plus, pretul redus al gazelor va permite economii de aproape trei miliarde de dolari. Toate acestea ofera premizele iesirii din criza a acestei tari. Apropierea dintre Rusia si Belarus a consfiintita si de faptul ca atat Kazahstanul, cat si Belarus si-au aratat interesul de a participa la Uniunea eurasiatica. “Experienta ne-a aratat ca aceasta cooperare a noastra, realizata pe mai multe nivele, constituie o resursa uriasa, si partenerii nostri din CSI se intereseaza in legatura cu aceasta structura de integrare”, spunea presedintele rus Dmitri Medvedev, dupa semnarea declaratiei pentru formarea Uniunii la mijlocul acestei luni. “Ne bucuram. Acest lucru demonstreaza ca dorinta de extindere a cooperarii multipartite pe picior de egalitate devine tot mai puternica. Suntem deschisi pentru toti cei care inteleg avantajele de a ne uni capacitatile”, a subliniat liderul rus, adaugand ca Uniunea economica eurastiatica va putea evita problemele cu care se confrunta acum zona euro. Liderul belarus, Aleksandr Lukasenko, a spus ca o procedura speciala, sub forma unei foi de parcurs, va fi pusa la punct pentru toate statele care vor sa adere la Uniunea eurasiatica.

Ucraina, urmatoarea pe lista

Odata terminata „afacerea Beltransgaz”, Gazprom se poate concentra pe Naftogaz Ukrainy. Este adevarat, subliniaza publicatia rusa, dialogul cu Kiev ramane dificil. In plus, Ucraina a pus la punct o serie de masuri, precum anularea taxelor la importul de petrol, ceea ce permite Naftogaz sa se mentina pe linia de plutire. Mai mult, noile reguli vor afecta interesele uzinelor petroliere rusesti din Ucraina, fapt ce complica negocierile privind pretul la gaze pentru Ucraina. Oricum, comenteaza cotidianul, preluarea Beltransgaz si, posibil, a Naftogaz sunt un fleac comparativ cu socul oferit Rusiei de Turkmenistan. In opinia expertilor, dupa ce Ashabad a incheiat contractele cu China privind livrarile de gaze naturale, compania rusa se vede constransa sa-si revizuiasca in sensul unei restrangeri substantiale a planurilor sale referitoare la China. De fapt, Gazprom a pierdut piata chineza. Se ridica, prin urmare, intrebarea cat de solida ramane cea europeana? Chiar avea nevoie Gazprom de Beltransgaz si de Naftogaz? Conform planurilor sale, Rusia este dispusa sa-si asume responsabilitatea pentru 25% din necesarul de gaze naturale al Europei. Odata cu achizitonarea Beltransgaz au aparut doua trasee sigure: cel belarus si Nord Stream care, impreuna, furnizeaza 60 mld mc pe an, indice care aproape se va dubla dupa definitivarea completa a proiectului.

Turcia, saboteaza South Stream

Dar, avand in vedere ca Rusia nu renunta la South Stream se ridica intrebarea de ce lupta Gazprom pentru Naftogaz? In alta ordine de idei, insasi realizarea South Stream a fost pusa la indoiala dupa ce Azerbaidjan si Turcia au convenit constructia unui nou gazoduct spre Europa, cu o capacitate de 16-17 mld.mc pe an. Nu trebuie, de asemenea, neglijata dorinta Europei de a-si reduce dependenta de gazul rusesc. In concluzie, Nezavisimaia opineaza ca actiunile Gazprom in Belarus si, posibil, pe viitor in Ucraina, au un evident caracter politic fara o componenta economica la fel de puternica. Moscova a preluat controlul asupra societatii belaruse Beltransgaz, care asigura tranzitul gazului rus catre Europa, achizitionand, cu 2,5 miliarde de dolari, 50% din aceasta companie in care deja detinea jumatate din capital. Moscova si Minskul negociau de mai multe luni pentru ca Rusia sa preia si cealalta jumatate a companiei, dar nu se intelegeau in privinta pretului. Urmare a acestei tranzactii, Moscova si Minskul au cazut de acord asupra unei scaderi a pretului gazelor rusesti furnizate Belarusului incepand din 2012. Pretul a fost stabilit la 165,6 dolari pentru 1.000 de metri cubi, iar Minskul s-a angajat sa achizitioneze anul viitor 22,5 miliarde de metri cubi de gaz. In plus, cele doua tari au semnat un acord care prevede un credit din partea Rusiei pentru construirea unei centrale nucleare in Belarus.

Share our work
Smirnov se gudura pe langa Kremlin. Moscova il ameninta cu “primavara transnistreana”

Smirnov se gudura pe langa Kremlin. Moscova il ameninta cu “primavara transnistreana”

Igor-SmirnovIn timp ce liderul separatist de la Tiraspol se gudură pe lângă Kremlin, pentru a-i reintra în graţii, Moscova îl ameninţă pe Igor Smirnov că ar putea avea parte de o îndepărtae de la putere pe modelul ţărilor arabe din nordul Africii. „Smirnov se află la cârma Transnistriei timp de 20 de ani. Dacă priviţi puţin mai larg, veţi vedea că în conformitate cu principiile democratice, este o perioadă foarte îndelungată. În unele state din Orient cam la acest termen a început primăvara arabă”, a declarat ambasadorului Federaţiei Ruse la Chişinău, Valerii Kuzmin, la Pro TV. Acesta a explicat că la căderea în dizgraţie a lui Smirnov au participat mai mulţi factori, printre care modificarea „constituţiei” RMN, care i-a permis acestuia să candideze încă pentru 2 mandate, dar şi gestionarea incorectă a banilor acordaţi Tiraspolului de către Federaţia Rusă. De asemenea, Valerii Kuzmin a ţinut să precizeze că Rusia nu are nicio legătură cu faptul că Smirnov a ajuns să conducă Transnistria, subliniind că acesta a fost ales de poporul transnistrean. „Tot poporul transnistrean va alege şi acum”, a mai spus diplomatul.
Transnistria, gata să ajute Moscova în problema scutului
Aşa-zisul ministru transnistrean de externe, Vladimir Iastrebciak, a exprimat luni disponibilitatea Transnistriei de a oferi asistenţă Rusiei în problema sistemului de apărare antirachetă, la capătul unei întâlniri avute cu liderul regiunii Igor Smirnov. Preşedintele rus Dmitri Medvedev avertizase săptămâna trecută că Rusia va lua măsuri de retorsiune împotriva SUA, în replică la instalarea în Europa a unor elemente din sistemul lor antibalistic. ‘Am confirmat că, dacă există un apel corespunzător şi interes din partea rusă, Transnistria este dispusă să examineze problema acordării unei asistenţe maxime, inclusiv în contextul scutului antirachetă, şi să se implice în asigurarea securităţii Rusiei’, a afirmat Iastrebciak.
Săptămâna trecută, Medvedev a anunţat un set de măsuri cu caracter militar-tehnic şi diplomatic pe care Rusia le va lua ca răspuns la instalarea elementelor sistemului american antirachetă în Europa. Între acestea se numără şi desfăşurarea sistemelor operativ-tactice Iskander în enclava Kaliningrad. Se pare că tocmai o astfel de iniţiativă are în vedere regimul transnistrean, scrie RIA Novosti, amintind că Tiraspolul a mai sugerat şi înainte Moscovei să desfăşoare pe teritoriul Transnistriei rachete cu destinaţie strategică Iskander. De data aceasta oferta intervine în contextul unor tensiuni în creştere între cele două părţi.

Share our work
Rusii si transnistrenii au pornit razboiul informational in prag de alegeri

Rusii si transnistrenii au pornit razboiul informational in prag de alegeri

071206journalistRusii si transnistrenii au pornit razboiul informational in prag de alegeri Incidentul de luni povestit la radioul Ecoul Moscovei despre bataia care ar fi incasat-o doi jurnalisti rusi veniti in Transnistria pentru a relata despre alegerile prezidentiale care se pregatesc la Tiraspol, nu este decat o „provocatie” ruseasca, afirma reprezentanti ai serviciilor de securitate separatiste din Transnistria, aflate inca sub comanda lui Igor Smirnov. O informatia aparuta recent in media din Rusia, vehiculata inclusiv de prestigiosul post de radio Eho Moskvi, potrivit careia un jurnalist de la postul de televiziune NTV a fost batut in regiunea transnistreana, nu ar corespunde realitatii, scrie publicatia Vzghilad. Potrivit postului de radio Eho Moskvi, duminica, membrii unei echipe de filmare a postului rusesc de televiziune NTV, care lucrau la un film documentar despre situația pre-electorala din Transnistria, au fost batuti si expulzati din regiunea transnistreana. Potrivit jurnalistului Mihail Eliseev, acesta, impreuna cu colegii sai, au fost expulzați din republica nerecunoscuta transnistreana. inainte de „expulzare”, colaboratorii MGB-ului transnistrean l-au scos cu forța din hotel, dupa care l-au dus in padure si l-au batut. „Mihail Eliseev a incercat sa lucreze fara acreditare, iar dupa ce i s-a atras atentia despre aceasta, a plecat nestingherit in Odesa. El nu a fost extradat si nici transportat cu forța in padure si batut. Eliseev nici macar nu lucreaza pentru NTV,” a  o sursa din Ministerul Securitatii de la Tiraspol. Potrivit acesteia, „cealalta persoana, cameramanul Aleksdr Grigoriev, intr-adevar lucreaza la NTV-Petersburg. Anterior, cesta fusese angajatul televiziunii din Bender, iar din acest motiv Eliseev l-a angajat pentru o deplasare. Grigoriev in prezent se afla la Sankt Petersburg. Potrivit autoritaților de la Tiraspol, „acuzatiile aduse de Eliseev nu sunt altceva decat o provocare in ajunul alegerilor prezidentiale”, care vor avea loc la 11 decembrie.

Share our work
Santaj rusesc: Tratat CFE versus scut antiracheta

Santaj rusesc: Tratat CFE versus scut antiracheta

scut antiracheta 97583Tratatul privind Fortele Conventionale in Europa, CFE, va fi din nou aplicat daca se renunta la desfasurarea scutului american antiracheta la frontierele Rusiei, a spus luni Dmitri Rogozin, informeaza RIA Novosti. „Pentru a resuscita procesul de control asupra fortelor conventionale in Europa, printre „fortele substantiale” ar trebui clasate nu numai elementele de aparare antiracheta desfasurate la sol, dar si platformele antiaeriene din mari si dronele”, a explicat el. Tratatul CFE a fost semnat in 1990 de cele 16 tari NATO si sase membre ale Pactului de la Varsovia si a intrat in vigoare in 1992. Tratatul stabileste plafoane egale pentru fiecare dintre blocurile foste rivale in domeniul a cinci categorii de armamente conventionale – tancuri, vehicule armate, artilerie, elicoptere de asalt, avioane de lupta. Tratatul CFE a jucat un rol crucial in stabilizarea regiunii dupa destramarea Uniunii Sovietice si a blocului comunist din Europa de Est.

Document amibuguu

Cu timpul, documentul a devenit irelevant si depasit din cauza modificarilor din domeniul militar si ale mediului politic. Textul a fost actualizat in 1999, la Istanbul, dar statele membre NATO au refuzat ratificarea lui invocand mentinerea trupelor ruse in Georgia si Transnistria. Rusia a impus un moratoriu unilateral Tratatului CFE in decembrie 2007 sub pretextul ingrijorarii legate de expansiunea spre est a NATO, al scutului american antiracheta din Europa si al refuzului membrilor NATO de a ratifica documentul. Moscova a spus ca isi va relua participarea la CFE, daca NATO ratifica tratatul modificat. Purtatoarea de cuvant a diplomatiei americane, Victoria Nuland, a declarat saptamana trecuta ca Washingtonul a anuntat ca isi limiteaza cooperarea cu Rusia si va inceta sa se mai achite de unele obligatii ce ii reveneau in virtutea prevederilor CFE.

Dosarul afgan, in pericol

Cu numai Tratatul CFE este pus in discutie de Rusia, ci si cooperarea in Afganistan. Rusia ar putea renunta la cooperarea cu NATO in privinta Afganistanului, daca Alianta continua cu planurile legate de scutul antiracheta, a declarat ambasadorul rus Dmitri Rogozin. „Daca partenerii din NATO nu reactioneaza la temerile noastre legate de apararea antiracheta, va trebui sa legam aceste temeri de alte chestiuni”, a spus Rogozin, citat de Interfax. „Acestea ar putea include Afganistanul”, a subliniat el. Presa controlata de stat a spus ca scutul ar ameninta direct forta nucleara rusa de intimidare si a subliniat ca Moscova va replica prin desfasurarea de noi rachete indreptare asupra unor tinte europene. Declaratiile lui Rogozin marcheaza prima data cand un oficial rus de rang inalt pune public sub semnul intrebarii cooperarea cu NATO in dosarul afgan.

Share our work
Protocol intre MAI-uri. Roibu se intalneste cu Igas la Iasi

Protocol intre MAI-uri. Roibu se intalneste cu Igas la Iasi

Roibu si IgasMinistrul Administraţiei şi Internelor, Constantin Traian Igaş, va avea, marţi, o întâlnire bilaterală cu ministrul de Afaceri Interne din Republica Moldova, Alexei Roibu, care efectuează o vizită în România. Cu acest prilej, cei doi miniştrii vor semna „Protocolul între Ministerul Administraţiei şi Internelor din România, prin Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră şi Serviciul Grăniceri al Republicii Moldova privind consolidarea cooperării la nivel central şi teritorial”. La ceremonia de semnare a Protocolului va participa şeful Departamentului Schengen, Afaceri Europene şi Relaţii Internaţionale din M.A.I., chestor şef de poliţie Marian Tutilescu, inspectorul general al Poliţiei de Frontieră Română, chestor principal de poliţie Ioan Buda, inspectorul general al Poliţiei Române, chestor de poliţie Liviu Popa, precum şi directorul general al Serviciului Grăniceri din Republica Moldova, maior Roman Revenco.
Ministrul Administraţiei şi Internelor al României, Constantin Traian Igaş, a vizitat Republica Moldova in perioada 20-21 octombrie. În cadrul vizitei sale, oficialul român a donat Ministerului Afacerilor Interne de la Chişinău mijloace de transport: două maşini de teren, şi două ambarcaţiuni de intervenţie. Echipamentele oferite de partea română constau în: 2 autovehicule de teren, marca NISSAN TERRANO, precum şi 2 ambarcaţiuni de intervenţie – HARPOON 550, aflate în administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor – Poliţia de Frontieră.
Cooperarea cu România, pe segmentul afacerilor interne, reprezintă o prioritate în relaţiile bilaterale, iar sprijinul Guvernului de la Bucureşti este un suport important, în calea Republicii Moldova spre integrarea europeană, declara atunci Alexei Roibu, ministrul Afacerilor Interne

Share our work
Israel, amenintat de Iran cu sute de mii de rachete

Israel, amenintat de Iran cu sute de mii de rachete

rachete iraniene150.000 de rachete vor fi lansate asupra Israelului, dacă Iranul va fi atacat, a declarat ministrul iranian al apărării, generalul Ahmad Vahidi. „Iranul nu este Irakul sau Afganistanul. Dacă americanii fac greşeala de a ataca Iranul, le vom arăta noi ce înseamnă o astfel de luptă”, a afirmat ministrul iranian, vorbind în faţa a 50.000 de voluntari ai armatei în localitatea iraniană Bushehr, unde se află şi o centrală nucleară. „Israelul trebuie pedepsit pentru ceea ce a făcut musulmanilor în Palestina şi Liban”, a adăugat el, potrivit presei israeliene, citată de Agerpres. În cursul zilei de sâmbătă, un comandant al Gardienilor Revoluţiei a declarat că ţara sa va ataca elementele scutului american antirachetă din Turcia, în cazul în care SUA sau Israelul pornesc o operaţiune militară împotriva Iranului.
Parlamentul iranian a votat duminică o lege care reduce relaţiile diplomatice şi economice cu Marea Britanie, în urma sancţiunilor adoptate de Londra împotriva Teheranului săptămâna trecută. Dintre cei 206 deputaţi prezenţi (dintr-un total de 290), 179 au votat în favoarea principiului unei reduceri a relaţiilor dintre cele două ţări, înainte de a începe o dezbatere pentru a fixa detaliile acestor reduceri care ar trebui cel puţin să antreneze plecarea ambasadorilor celor două ţări. Proiectul pregătit de Comisia de Afaceri Externe din Majlis prevede că Ministerul Afacerilor Externe va reduce „în termen de două săptămâni relaţiile cu Marea Britanie la nivel de însărcinat de afaceri şi va limita relaţiile economice şi comerciale la minimum”. Legea trebuie să fie adoptată şi de Consiliul Gardienilor (constituţional), înainte de a fi pusă în aplicare.
Anunţând miercuri iniţiativa Parlamentului, preşedintele Comisiei de Afaceri Externe, Allaeddine Boroujerdi, a cerut „şefului diplomaţiei, Ali Akbar Salehi, să-l expulzeze pe ambasadorul britanic, ţinând cont de politica ostilă a Londrei faţă de Iran”. Marea Britanie, alături de Statele Unite şi Canada, a adoptat luni noi sancţiuni economice şi financiare împotriva Iranului, din cauza programului său nuclear controversat, incluzând un embargo împotriva Băncii Centrale iraniene.

Share our work