Brigada Fulger a sarbatorit 20 de ani cu pas de defilare sovietic
Brigada specială de poliţie Fulger renunţă greu la obiceiurile proaste. Luni, la sediul Brigăzii, a avut loc o amplă manifestare consacrată aniversării a 20 de ani de la fondarea acestei subdiviziuni de elită a Ministerului Afacerilor Interne. Numai că militarii au defilat cu vechiul pas de defilare, cel sovietic, uitând că, la parada din august, l-au folosit pe cel modern. În alocuţiunea sa, Marian Lupu, Presedintele interimar al Republicii Moldova, a menţionat meritele Brigăzii pe parcursul acestor 20 de ani de activitate, specificând că, pe lângă funcţia de apărător al ordinii de drept, subdiviziunea s-a impus prin acţiunile de consolidare a independenţei, suveranităţii si integrităţii teritoriale a ţării, afirmându-se ca una din cele mai importante unităţi de luptă ale MAI.
A uitat, probabil, că membri ai Brigăzii Fulger s-au remarcat printr-un zel extraordinar în schingiuirea tinerilor care protestatu la Chişinău în aprilie 2009. A uitat Marian Lupu şi că, nici până acum, aceşti torţionari nu au fost pedepsiţi şi stau bine-mersi pe funcţii, pozând acum în “forţe de elită”.
Sigur că a uitat, pentru că, altfel, i-ar fi tremurat mâna cu care a semnat Decretul privind decorarea Brigăzii de poliţie cu destinaţie specială Fulger cu Ordinul Ştefan cel Mare şi cu care a fixat ordinul pe pânza Drapelului de luptă.
Până nu se face dreptate şi nu se curăţă de uscături această structură de forţă, toate cuvintele de laudă la adresa BPDS Fulger vor rămâne goale, lipsite de conţinut. De abia atunci se va putea afirma cu mândrie că membrii Brigăzii Fulger stiu să-si onoreze cu demnitate calitatea de apărători ai Patriei. Un militar care îşi asupreşte poporul din care provine, cetăţenii ţării căreia i-a jurat credinţă, nu merită respect.
Autoritatile de la Bucuresti si Sofia s-au aratat, in ultimii ani, tot mai dispuse sa investeasca in tehnologii noi la Marea Neagra. Oamenii de stiinta bulgari si romani vor lua parte la dezvoltarea unui proiect de sistem de alerta timpurie privind riscul producerii unui tsunami in Marea Neagra. Proiectul este finantat prin programul de cooperare transfrontaliera al UE, iar costul sau total se ridica la circa 6 milioane de euro – unul dintre cele mai mari proiecte stiintifice dezvoltate in prezent in Bulgaria, relateaza Sofia News Agency. Proiectul este foarte important pentru siguranta cetatenilor romani si bulgari care locuiesc in apropiere de litoral, precum si pentru sectorul turistic al celor doua tari, a explicat profesorul Orlin Dimitrov, de la Institutul bulgar de oceanologie. 10 statii de observare vor fi amplasate in zona de coasta a Bulgariei si Romaniei. „Statiile vor detecta vibratiile de pe fundul marii – vibratii care arata daca urmeaza sa se produca seisme si daca aceste cutremure pot produce valuri seismice”, a explicat Dimitrov. Potrivit expertilor, coastele Romaniei si Bulgariei risca sa fie lovite de un tsunami, in cazul unui cutremur puternic.
Jocurile de culise şi lipsa de încredere din cadrul Alianţei pentru Integrare Europeană din R.Moldova sunt extrem de periculoase deorece ar putea conduce la revenirea la putere a comuniştilor, consideră expertul Dan Dungaciu, citat de Deutsche Welle. Lipsa de încredere în cadrul alianţei de guvernare de la Chişinău a atins cel mai ridicat nivel de până în prezent, în timp ce deputaţii se pregătesc pentru o nouă încercare de alegere a şefului statului, la 16 decembrie. „S-a intrat într-un carusel al lipsei de încredere, al jocurilor de culise şi al influenţelor externe, din care se poate ieşi cu greu”, susţine expertul în politică externă, Dan Dungaciu.
Comisia pentru alegerea sefului statului in R.Moldova a inceput inregistrarea candidatilor la presedintie. Nicio formatiune politica nu a prezentat vreun candidat, in schimb foarte multi oameni obisnuiti au venit sa se inscrie pe liste. Ivan Lungu, care a incercat fara succes sa isi depuna dosarul si luna trecuta pentru a fi inregistrat in cursa prezidentiala, a venit printre primii, luni, pentru a-si ridica formularele. tinuti la usa de politisti, potentialii candidati si-au exprimat vehement nemultumirea, relateaza Pro TV Chisinau. Dupa completarea formularelor, acestia vor trebui sa obtina avizul comisiei medicale si sustinerea a cel putin 15 deputati pentru a putea intra in cursa electorala. Desi comisia pentru alegerea presedintelui a fost luata cu asalt de oameni obisnuiti, nicio formatiune parlamentara nu si-a inaintat candidatul. Acestia se pot inscrie insa in cursa electorala pâna la 13 decembrie. Singurul care si-a anuntat intentia de a candida este liderul Partidului Democrat, Marian Lupu. Alegerile prezidentiale din noiembrie au esuat dupa ce in cursa nu s-a inregistrat niciun candidat. Ulterior Parlamentul a fixat o noua data, la 16 decembrie. Marian Lupu a mai candidat la functia de presedinte si in 2010, când a fost votat de 53 de deputati din cadrul AIE, in timp ce avea nevoie de cel putin 61 de voturi. Partidul Comunistilor a boicotat alegerea presedintelui tarii si, in consecinta, Parlamentul a fost dizolvat, fiind organizate alegeri panticipate.
Prim-ministrul Vlad Filat a avut luni o întrevedere cu ambasadorii Uniunii Europene acreditaţi în Republica Moldova şi cu ambasadorul SUA la Chişinău. În cadrul întâlnirii, s-au discutat subiecte ce ţin de agenda europeană a Republicii Moldova. În debutul întrevederii, Vlad Filat a mulţumit ambasadorilor pentru acţiunile întreprinse, ce au făcut posibilă iniţierea negocierilor pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC). Premierul a precizat că, în luna ianuarie a anului viitor, Karel De Gucht, Comisarul european pentru Comerţ, va veni la Chişinău, şi împreună vor lansa oficial prima rundă de negocieri pentru instituirea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător (ZLSAC) între Republica Moldova şi UE.
Directorul Centrului Berthold Beitz de pe lângă Consiliul German pentru Relaţii Externe, Alexander Rahr, consideră că totul va depinde de rezultatele negocierilor ruso-europene privind scutul antirachetă american din Uniunea Europeană. „Dacă Occidentul se va certa cu Rusia din cauza scutului antirachetă, iar probabilitatea unui astfel de scenariu există, atunci problema transnistreană va fi uitată. Asta chiar dacă ar exista un acord între Merkel, Putin şi Sarkozy. Având în vedere că UE nu poate să europenizeze Ucraina, Kremlinul va încerca s-o integreze în Uniunea Eurasiatică. Se pare că începe marele joc geopolitic în spaţiul post-sovietic, iar Transnistria, devine o monedă de schimb”, consideră Rahr.