Turcia sanctioneaza Siria, dar nu permite atacuri de pe teritoriul sau
Ankara a anunţat noi sancţiuni asupra vecinului său, dar, totodată, a precizat că nu autorizează niciun atac împotriva altor ţări dinspre teritoriul turc. Un diplomat turc, întrebat în legătură cu acuzaţia Siriei potrivit căreia aceasta a fi respins un atac al unor „terorişti” sirieni proveniţi din Turcia, a declarat: „Turcia nu autorizează niciun grup armat împotriva altei ţări”, a declarat diplomatul turc.
În cursul nopţii de luni spre marţi, „grănicerii au dejucat la Ain Bayda, în provincia Idleb, o tentativă de infiltrare a unor grupări teroriste înarmate venind din Turcia”, a anunţat marţi agenţia de presă Sana. A fost vorba de „35 de bărbaţi înarmaţi”, care au fost împiedicaţi să pătrundă pe teritoriul sirian.
Turcia a adoptat noi sancţiuni împotriva Siriei, a anunţat miercuri ministrul turc al comerţului şi vămilor, Hayati Yazici. „Vom impune o taxă de 30% pentru mărfurile provenind din Siria” – a arătat ministrul, transmite Agerpres. Fost aliat regional politic al Siriei, Turcia, unul din principalii parteneri economici ai ţării din Orientul Mijlociu, s-a alăturat la sfârşitul lunii noiembrie poziţiei Ligii Arabe adoptând o serie de sancţiuni economice împotriva regimului sirian, între care îngheţarea tranzacţiilor comerciale şi între băncile centrale ale celor două ţări.
Totodată, Turcia – care adăposteşte în provincia Hatay aproximativ 7.500 de sirieni, fugiţi din ţară de teama violenţelor, declanşate în urmă cu peste opt luni şi soldate cu peste 4.000 de morţi, conform ONU – a evocat recent posibilitatea creării unei zone-tampon la graniţa cu Siria.
Damascul a replicat prin suspendarea acordului de liber schimb adoptat în 2004, după îndelungate negocieri cu Ankara. Siria a majorat de asemenea taxele vamale cu Turcia şi preţul produselor sale petroliere, îngreunând totodată transportul rutier între cele două ţări. „Siria va plăti scump aceste sancţiuni”, a menţionat ministrul turc.
NATO are nevoie de sistemul antirachetă, care are un caracter exclusiv defensiv, a declarat miercuri seară secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Anders Fogh Rasmussen, la finalul reuniunii ministeriale a Consiliului Nord-Atlantic.
Agenţia de presă AP şi postul de televiziune german ARD reînvie subiectul închisorilor secrete CIA. În nordul Bucureştiului, într-un cartier rezidenţial aglomerat aflat la câteva minute distanţă de centrul capitalei, se află un secret pe care guvernul român a încercat mult timp să-l protejeze, scrie joi Associated Press. Ani de zile, CIA a folosit o clădire guvernamentală – sub numele de cod „Bright Light” – drept închisoare improvizată pentru cei mai ”valoroşi” deţinuţi ai săi. Membri ai Al-Qaida precum Khalid Sheikh Mohammed, creierul atentatelor din 11 septembrie din SUA, şi alţii au fost ţinuţi într-un subsol, înainte de a fi în cele din urmă transferaţi la Guantanamo Bay, în Cuba, în 2006, potrivit unor foşti oficiali ai serviciilor secrete familiarizaţi cu locul şi cu lucrurile ce s-au petrecut în interiorul închisorii.
Secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, a cerut miercuri Rusiei sa nu risipeasca bani pe dezvoltarea de armament in replica la planul scutului antiracheta. „Avem interesul comun de a apara populatia fata de amenintarea balistica si ar fi o risipa de bani daca Rusia incepe sa investeasca in contramasuri, in fata unui inamic artificial”, a spus el. „Acesti bani ar putea fi investiti mai bine, spre a fi in beneficiul poporului rus, in formarea de locuri de munca si modernizarea societatii ruse”, a subliniat oficialul, inainte de reuniunea ministrilor de externe din NATO. Rusia nu vrea o cursa a inarmarii cu NATO pe modelul Razboiului Rece, dar scutul antiracheta din Europa nu lasa o alta alegere Rusiei decat sa-si consolideze propriul sistem de aparare, a declarat miercuri seful Statului Major rus. „Rusia nu are nevoie de o cursa a inarmarii, dar este impinsa intr-o astfel de cursa”, a spus anterior Nikolai Makarov pentru Itar-Tass. „Ideea formarii unui scut in Europa poate inrautati grav si rapid relatiile noastre cu NATO”, a subliniat el. Rusia a inceput dezvoltarea de noi sisteme de armament in Kaliningrad, pentru ca, odata scutul NATO devenit operational, arsenalul de intimidare nucleara intre cele doua parti sa ramana echilibrat, a explicat Makarov. Moscova se opune ferm sistemului planuit de NATO care sa protejeze statele membre de un eventual atac cu rachete din Orientul Mijlociu.
Adjunctul asistentului secretarului general NATO pentru riscuri emergente de securitate, Jamie Shea, a apreciat miercuri contributia Romaniei in domeniul apararii antiracheta si a spus ca este important ca procesul de creare a sistemului antiracheta sa continue conform parametrilor stabiliți. Declaratiile au fost facute in cadrul unei intalniri dintre acesta si secretarul de stat Bogdan Aurescu. Cei doi oficiali au abordat o serie de subiecte prioritare de pe agenda NATO, inclusiv in perspectiva Summit-ului NATO de la Chicago, din mai 2012, se arata intr-un comunicat al MAE remis Karadeniz-Press. Bogdan Aurescu și Jamie Shea au trecut in revista eforturile si prioritatile NATO in domeniul apararii antiracheta, in contextul finalizarii procesului de ratificare, de catre Parlamentul Romaniei, la 6 decembrie 2011, a Acordului intre Romania si Statele Unite ale Americii privind amplasarea sistemului de aparare antiracheta al SUA in Romania. Secretarul de stat a exprimat satisfactia autoritatilor romane pentru apropiata intrare in vigoare a Acordului, precum si convingerea ca sistemul din Romania va reprezenta o contributie valoroasa la apararea antiracheta a intregii Aliante. La randul sau, Jamie Shea a salutat finalizarea procesului de ratificare a Acordului romano-american, mai ales in contextul in care la Summit-ul NATO de la Chicago de anul viitor unul dintre principalele obiective este inaugurarea unei capabilitati operationale interimare antiracheta a Aliantei. Oficialul NATO a aratat ca este foarte apreciata contributia Romaniei in domeniul apararii antiracheta si ca este important ca procesul de creare a sistemului antiracheta sa continue conform parametrilor stabiliti. Cei doi oficiali au discutat totodata despre cooperarea in domeniul securitatii cibernetice, adjunctul asistentului secretarului general NATO pentru riscuri emergente de securitate exprimand aprecierea sa pentru progresele facute pe plan national de catre Romania in acest domeniu care inregistreaza provocari complexe si o dinamica deosebita.