Lupu ii raspunde lui Filat: Oferim garantii de doi ani de zile
Dupa ce Filat i-a cerut duminica lui Lupu noi garantii ca nu va trada si nu va trece alaturi de comunisti, cel din urma a raspuns, luni, spunandu- colegului de Alianta ca partidul sau ofera aceste garantii de doi de cand a intrat in AIE. „Din punctul meu de vedere, ca sens, nu aud nimic nou. Exista Acordul politic care l-am semnat. El este acea garantie. Este o garantie trilaterala. Referitor la conditii aditionale, o sa ne asezam cu colegii la partid sa discutam si pornind din ziua de mâine vom purta consultari cu toate grupurile parlamentare, cu deputatii neafiliati. Atunci vom discuta despre organizarea evenimentului din 16 decembrie sub toate aspecte”, a declarat Lupu, citat de Unimedia.md. Eu cred ca de 2 ani de zile PD arata garantii, nu la nivel de declaratii, dar actiuni. Chiar si atunci când au fost conditii extrem de defavorabile pentru PD. Nu spun nu, ne vom aseza si vom discuta”, a declarat liderul PD in urma cu putin timp. Potrivit sursei, acesta a semnat un cec in alb in anul 2009, iar asta trebuie luat in consideratie. in cadrul interventiei sale, Marian Lupu nu a vrut sa spuna cine sunt ceilalti deputati din afara Aliantei care ar fi gata sa-l voteze la functia de presedinte pentru ca formatiunea din care fac parte s-ar putea sa exercite presiuni asupra lor.
Alegerile prezidentiale in republica separatista Transnistria nu au desemnat nici presedinte din primul tur. Liderul separatist al regiunii transnistrene din estul Republicii Moldova, Igor Smirnov, va fi obligat sa candideze, in premiera, in al doilea tur de scrutin pentru aceasta functie, potrivit unui exit-poll, realizat in regiune. Rata de participare la alegerile prezidentiale de duminica, din Transnistria, a depasit 56,65%, ceea ce inseamna ca scrutinul este valid, a declarat purtatorul de cuvant al autoritatilor electorale, Dmitri Matveiev. Igor Smirnov a acumulat peste 47%, iar fostul sef al Sovietului Suprem (asa numitul legislativ), Evgheni sevciuc, 23,2%, in timp ce actualul presedinte al Sovietului Suprem, Anatoli Kaminski, 22,6%, potrivit Interfax, care citeaza un exit-poll, realizat de agentia Vector. Indiferent de rezultatele asa-ziselor alegeri prezidentiale din zona de est a Republicii Moldova, exista putine sanse ca acestea sa influenteze in mod pozitiv negocierile cu Chisinaul si procesul de reglementare a conflictului transnistrean, considera expertii in domeniu din aceasta tara.Smirnov, in varsta de 70 de ani, conduce Transnistria de la proclamarea independentei regiunii si a candidat duminica pentru un al cincilea mandat. Moscova, deranjata de suspiciunile ca ar fi facut o avere fabuloasa din deturnarea ajutorului rus acordat pensionarilor din regiune, a dus o campanie impotriva lui Smirnov – a deschis dosare penale pe numele fiului si nurorii sale, cetateni rusi, si a difuzat la televiziune un material compromitator cu doar doua zile inainte de alegeri.
Presedintele Osetiei de Sud, Eduard Kokoiti, cel care conduce din 2001 republica separatista georgiana aflata in centrul razboiului din 2008 dintre Rusia si Georgia, si-a anuntat sambata demisia, conform unei intelegeri la care a ajuns cu opozitia dupa tensiuni generate de scrutinul prezidential. „Demisionez pentru a lupta in continuare pentru consolidarea societatii si intarirea statalitatii Osetiei de Sud”, a anuntat Kokoiti la sediul Guvernului de la Thinvali. Demisia sa intervine la 13 zile dupa esecul alegerilor prezidentiale de a propulasa un castigator clar care sa-l inlocuiasca pe Kokoiti. Acesta din urma nu a mai candidat pentru un nou mandat. Kokoiti l-a numit premierul Vadim Brovtev presedinte in exercitiu pana la organizarea noilor alegeri, la 25 martie 2012. Numirea, care intra in vigoare de la 11 decembrie, este tot parte de acordului la care s-a ajuns cu Alla Djioieva, lidera opozitiei si fosta candidata la prezidentiale. Kokoiti a declarat ca a incheiat aceasta intelegere pentru a preveni o „revolutie portocalie” ca in Ucraina anului 2004. „Nicio ambitie politica nu merita varsarea de sange”, a spus el. Situatia in Osetia de Sud, a carei independenta unilateral declarata a fost recunoscuta de Rusia in 2008, a devenit tensionata dupa ce Djioieva a castigat turul al doilea al prezidentialelor, la 27 noiembrie, in defavoarea rivalului ei, sustinut de Kremlin, potrivit rezultatelor preliminare. Doua zile mai tarziu, Curtea Suprema a republicii a anulat rezultatul votului, invocand nereguli. Sustinatorii lui Djioieva, care s-a autoproclamat presedinte in ciuda deciziei curtii, organizeaza de atunci demonstratii in principala piata din capitala. in schimbul demisiei lui Kokoiti, Djioieva a fost de acord sa le ceara sustinatorilor ei sa plece acasa. inainte de a-si da demisia, Kokoiti a anuntat numirea lui Eldar Kokoiev ca judecator la Curtea Constitutionala. Kokoiev si-a pierdut functia de procuror general adjunct tot ca urmare a acordului la care s-a ajuns cu opozitia. Alti doi inalti oficiali au demisionat conform intelegerii incheiate cu Djoieva: presedintele Curtii Supreme, Atsamaz Bicenov, si procurorul general Taimuraz Hugaiev. Presedintele a prezentat Parlamentului, sambata, demisiile lor.
Autoritatile de la Teheran a anuntat duminica descoperirea unui important zacamant de gaze in zona sa din Marea Caspica, estimandu-l la 50 de mii de miliarde de metri cubi de gaze, transmite agentia de presa locala Shana, preluata de RIA Novosti, cu referire la o declaratie a ministrului iranian al petrolului Rostam Qassemi. Zacamantul se afla la o adancime de 700 de metri, a indicat ministrul iranian intr-o declaratie de presa, in care a subliniat ca rezerva de hidrocarburi a fost localizata in interiorul frontierelor maritime ale Iranului. El a mai spus ca zacamantul descoperit depaseste de aproape cinci ori rezervele de gaze prospectate pana in prezent in partea iraniana a Marii Caspice si estimate de experti la 11 mii de miliarde de metri cubi de gaze. Rezervele de gaze naturale ale Iranului, inferioare numai celor de pe teritoriul Federatiei Ruse, reprezinta 16% din rezervele mondiale de gaze, noteaza agentia de presa RIA Novosti. Acest anunt al Teheranului intervine in contextul in care Marea Caspica nu este nici astazi delimitata intre tarile riverane. Statutul Marii Caspice, reglementat pana la destramarea Uniunii Sovietice prin doua acorduri intre URSS si Iran, este disputat din 1991 intre statele foste componente ale URSS. Un al doilea summit al Marii Caspice, desfasurat in 2007 la Teheran, s-a incheiat doar cu un acord general asupra statutului juridic. De atunci respectiva chestiune se afla tot in discutii.
Cu o saptamana inaintea alegerilor pentru seful statului la Republica Moldova, doi dintre protagonisti actualei crize in AIE, Lupu si Filat, inca se mai suspicioneaza reciproc de tradare si alaturarea de comunistii lui Vladimir Voronin. In acest context, PLDM il va vota pe Marian Lupu la președintie cu o conditie si anume ca PD sa garanteze ca nu va face alianta cu PCRM și ca sa puna punct suspiciunilor ca s-ar putea alia cu PCRM. „Vom cere garantii de la PD ca nu vor readuce PCRM la guvernare. Trebuie semnat un asemenea angajament, daca nu exista deja o anumita intelegere pentru formarea unei alte aliante și pentru demiterea Guvernului”, a declarat Filat, acum cateva minute, la incheierea celui de-al V-lea Congres ordinar al PLDM, citat de Jurnal.md. Totodata, liderul PLDM a precizat ca formatiunea pe care o conduce va ramn fidela angajamentelor luate la formarea Aliantei pentru Integrare Europeana (AIE). „PLDM a cedat tot de ce a fost nevoie pentru formarea AIE. Dincolo de aliante și acorduri, noi suntem obligati sa nu uitam cine suntem, ce le-am promis oamenilor”, a spus Filat. Acesta a mai spus ca in pofida „atitudinii ostile” fata de PLDM, formatita sa va depune tot efortul ca Republica Moldova sa fie guvernata și in continuare de forte democratice. La eveniment Congres au participat este 1800 de delegati de pe tot teritoriul. Totodata, Vlad Filat a fost reales pentru un nou mandat, in functia de președinte al Partidului Liberal Democrat. Reamintim ca parlamentarii vor trebui sa alega presedintele pe 16 noiembrie iar pentru acest lucru este nevoie de 61 de voturi dintr-un total de 101 parlamentari.