Romania cheama investitorii turci in UE

Romania cheama investitorii turci in UE

foto-Romania-Turcia-site 32Relatiile economice bune dintre Bucuresti si Ankara au determinat in ultimii ani o crestere semnificativa a schimburilor comerciale intre cele doua state. Prin parteneriatul strategic semnat, luni, intre presedintii Traian Basescu si Abdullah Gul, Romania a dechis si mai mult poarta produselor turcesti pentru a intra pe pietele europene. Seful statului roman le-a transmis multumiri, luni, la Ankara, oamenilor de afaceri turci pentru contributia pe care o aduc la cresterea economica a Romaniei si i-a invitat sa vina sa faca afaceri in Romania. ii asigur ca in Romania vor gasi o tara oricand gata sa-i primeasca pentru dezvoltarea afacerilor lor, nu numai cu destinatie Romania, dar pentru toata piata Uniunii Europene”, a declarat Traian Basescu. El a mai spus ca, pe primele 9 luni ale anului, volumul schimburilor economice intre Romania și Turcia a depasit 3,5 miliarde de euro. De asemenea, el a fost intrebat ce facilitati vor fi acordate oamenilor de afaceri turci. „Trebuie sa va spun ca Romania nu poate acorda facilitati investitorilor dintr-o tara, altora nu, si asa mai departe. Romania are un sistem de impozite si taxe care favorizeaza investitiile straine, in mod egal si cu cele romanesti. Nu putem discuta despre niste facilitati speciale pentru investitori dintr-o anumita tara. Chiar statutul nostru de tara membra a Uniunii Europene nu ne permite sa cream facilitati deosebite. Dar una din cheile fundamentale ar fi daca am iesi din cliseele de la noi. Un stat al UE are un sistem egal pentru toti investitorii”, a conchis seful statului roman.

Vize pe cinci ani

In schimb, pentru inlesnirea drumului investitorilor turci, Traian Basescu a declarat intr-un interviu acordat publicatiei Today’s Zaman, ca Romania pregateste masuri menite sa faciliteze regimul vizelor, prin acordarea de vize pe o perioada de cinci ani pentru oamenii de afaceri turci. Presedintele Traian Basescu a laudat investitorii turci care sunt activi in numeroase sectoare ale economiei romanesti, precum comert, agricultura, banci, media, turism sau domeniul medical. „Oricum, noi consideram ca exista inca un important potential de explorat pe pietele tarilor noastre”, a spus presedintele. El a adaugat, potrivit Today’s Zaman, ca acesta este motivul pentru care Romania incurajeaza Turcia sa exploreze si mai mult oportunitatile pe care le ofera piata romaneasca. „si, in acelasi timp, as vrea sa le cer oamenilor de afaceri romani sa fie mai activi pe piata turceasca”, a mai spus presedintele. Romania si Turcia colaboreaza de asemenea la realizarea unor proiecte strategice in domeniul energetic, cum sunt: constructia gazoductului Nabucco pentru aprovizionarea cu gaze din regiunea Marii Caspice, cablul electric submarin dintre Constanta si Istanbul, exploatarea resurselor de gaze din zona economica turca a Marii Negre, Akcakoca si la construirea de hidrocentrale in Turcia.

Sustinere in UE

Presedintele Traian Basescu a declarat, luni, la Ankara, ca Romania este un sustinator „fara rezerve” al accesului Turciei in Uniunea Europeana, apreciind ca natiunea turca poate avea un aport extraordinar la revitalizarea traditionalei Europe. „Romania este un sustinator fara rezerve al accesului Turciei in UE. Repet, fara rezerve. Am convingerea ca prin dimensiunea ei, prin dinamismul ei si prin tineretea acestei natiuni, ea poate aduce un aport extraordinar chiar la revitalizarea traditionalei Europe”, a declarat Traian Basescu. Romania si Turcia coopereaza in domeniul afacerilor europene, Bucurestiul pronuntandu-se in mod constant in favoarea aderarii Turciei la Uniunea Europeana. De asemenea, cele doua tari participa la mai multe programe de cooperare transfrontaliera din fonduri europene: ENPI-CBC Marea Neagra si Programul de cooperare transnationala in Sud-Estul Europei, Programul Operational Comun „Marea Neagra 2007-2013” . La randul sau, presedintele turc Abdullah Gul a subliniat ca mentine obiectivul ca schimburile comerciale dintre cele doua tari sa ajunga la nivelul de 10 miliarde de euro. „Prietena noastra Romania este in acelasi timp un vecin prin intermediul Marii Negre, Romania este un aliat al nostru. Distanta dintre noi este foarte mica, motiv pentru care inimile noastre sunt foarte aproape una de cealalta, iata de ce relatiile dintre noi sunt deosebit de apropiate. in ultimii patru ani, vizitele reciproce dintre tarile noastre au fost deosebit de intense”, a aratat Abdullah Gul.

Legaturi culturale

Presedintele Basescu a tinut sa evoce deschiderea a doua centre culturale, la Bucuresti si Constanta.”Am analizat impreuna situatia regionala, situatia din Orientul Mijlociu si, de asemenea, impreuna am stabilit ca ne leaga atata istorie, atata prietenie si atata incredere reciproca la nivelul guvernelor celor doua state, incat avem toate premisele sa consolidam mai departe relatia noastra si in zona economica”, a conchis Basescu. in ceea ce priveste domeniul afacerilor sociale, Romania si Republica Turcia au incheiat un acord in domeniul securitatii sociale la Ankara, la 6 iulie 1999. in Turcia exista doua lectorate de limba romana, la Universitatea Ankara si Universitatea Edebyat din Istanbul. Activitatea ambelor lectorate este suspendata temporar. in Romania exista lectorate de limba turca la Universitatea Bucuresti – Facultatea de Limbi si Literaturi Straine, Catedra de Limbi orientale. in Romania, in conditiile existentei unei comunitati semnificative, mai ales in zona Dobrogei, functioneaza Colegiul Pedagogic de institutori „Kemal Ataturk”, in cadrul Universitatii „Ovidius” din Constanta, dar si Colegiul National Teologic Musulman si Pedagogic „Kemal Ataturk” din Medgidia (clasele I-XII cu profil teologic si pedagogic). De asemenea, in mai multe localitati din Romania se preda, ca limba materna, limba turca

Parteneriatul strategic, un pas natural

Romania este primul partener economic al Turciei in Balcani si al doilea in regiunea Marii Negre, respectiv a 11-a piata de export si 12-a piata pentru import, cele doua tari colaboreaza la realizarea unor proiecte strategice in domeniul energetic si sunt viitoare locatii ale scutului antiracheta. Desi, istoric, primele contacte romano-turce dateaza din secolul al XIV-lea, cand domnitorii tarilor Romane au inceput sa trimita solii la inalta Poarta, relatii diplomatice la nivel de legatie au fost stabilite, intre cele doua tari, abia in noiembrie 1878. in anul 1938, relatiile dintre cele doua state au fost ridicate la nivel de ambasada. Din punct de vedere economic si comercial, dupa 1989, raporturile dintre Romania si Turcia s-au dezvoltat sustinut. Dupa un nivel record al schimburilor, care a atins 5 miliarde de euro in 2008, in anul 2009 schimburile au scazut aproape la jumatate – 2,9 miliarde de euro in 2009, crescand in 2010 cu 47,2%, la 4,3 miliarde de euro. Astfel, Turcia este primul partener al Romaniei in cadrul schimburilor comerciale extracomunitare si, incepand cu anul 2008, este al treilea partener la export. Turcia ocupa de asemenea locul al 14-lea in topul investitorilor straini in Romania. Astfel, la 31 decembrie 2010, erau inregistrate in Romania 12.036 de societati cu capital turcesc, cu un capital total investit (investitii directe) de 433,1 milioane euro (531,3 milioane USD). La fel ca si in cazul Romaniei, la 16 septembrie, Statele Unite au salutat semnarea acordului cu Turcia pentru instalarea unui radar antiracheta pe teritoriul turc, la cateva zile dupa ce Romania semnase acordul in vederea instalarii a 24 de interceptoare antiracheta. Partea americana a catalogat acordul cu Ankara ca fiind cel mai important aspect al cooperarii militare bilaterale din ultimii opt ani, dupa ce, in 2003, Turcia a refuzat sa permita trupelor americane sa tranziteze teritoriul turc pentru a patrunde in Irak. Pe de alta parte, tot in domeniul militar, in primavara acestui an, oficiali bulgari anuntau varianta unei negocieri intre Romania, Bulgaria, Croatia si Turcia pentru un program comun de achizitie de avioane F16.

Share our work
Polonia vrea Ucraina mai aproape de NATO

Polonia vrea Ucraina mai aproape de NATO

Ucraina NATOPolonia consideră că Ucraina ar trebui admisă la dezbaterile cu privire la politicile NATO, a declarat ambasadorul polonez la Kiev, Dariusz Gurchinski, în cadrul unui forum al Ligii „Ucraina-NATO”.
„Noi nu excludem ca Ucraina să participe la discutarea politicilor NATO. Dimpotrivă, considerăm că Ucraina ar trebui să ia parte activă la astfel de discuţii, iar vocea sa ar trebui să fie auzită atât la Bruxelles, cât şi în alte capitale ale Alianţei Nord-Atlantice”, a afirmat el, subliniind că Ucraina este un element esenţial al securităţii şi stabilităţiii în regiunea euroatlantică.
Potrivit acestuia, cooperarea dintre Ucraina şi NATO, în special în cadrul Programului naţional anual „Ucraina-NATO”, contribuie la implementarea reformelor în Ucraina şi la ralierea fostei republici sovietice la standardele Uniunii Europene.
În iulie 2010, preşedintele Viktor Ianukovici a aprobat excluderea aspiraţiei Ucrainei de aderare la Organizaţia Tratatului Atlanticului de Nord de pe lista direcţiilor principale ale politicii de stat în domeniul securităţii naţionale. „Ucraina va continua sa-si dezvolte relatiile cu Alianta, dar chestiunea aderarii sale la NATO a fost scoasa de pe agenda”, a declarat atunci ministrul de Externe, Kostyantyn Gryshchenko, care a adaugat ca aceasta decizie „corespunde situatiei actuale” a tarii. Fostul presedinte de la Kiev, Viktor Iuscenko, a fost un sustinator al eforturilor de aderare a Ucrainei la NATO si Uniunea Europeana. Inca din timpul campaniei electorale, Ianukovici a spus ca Ucraina nu va adera la NATO, ca punctul de vedere al ucrainenilor este sa nu adere la organizatii militare si aceasta dorinta trebuie respectata.

Share our work
Chisinau. Armata Nationala laudata ca se descurca fara bani

Chisinau. Armata Nationala laudata ca se descurca fara bani

Marinuta LupuArmata Naţională a fost lăudată de preşedintele interimar Marian Lupu pentru progresele făcute, deşi s-a confruntat cu o lipsă de fonduri.
Luni, la Chişinău, s-a desfăşurat şedinţa Consiliului Colegial al Ministerului Apărării la care a participat şi Lupu. Ordinea de zi a şedinţei a inclus trei rapoarte de referinţă pentru domeniul de apărare. Este vorba despre bilanţul activităţii Armatei Naţionale în anul 2011, evaluarea implementării politicilor de apărare în anul 2011 şi concepţia activităţii organelor de conducere, marilor unităţi şi unităţi militare întru implementarea politicilor de apărare în anul 2012.
„Pe parcursul acestui an, Armata Naţională a progresat. Poate nu cu viteza pe care ne – am fi dorit – o cu toţii, pe motivul lipsei resurselor financiare”, a afirmat Marian Lupu, care este şi Comandant Suprem, precizând că armata este dependentă de situaţia financiară a statului.

Europenizare în fapte, nu în vorbe

La rândul său, Ministrul Apărării, Vitalie Marinuţa, a afirmat că Armata Naţională şi-a îndeplinit misiunile chiar şi în condiţiile unui buget de criză. „Bugetul alocat Ministerului Apărăii a avut un caracter social şi a acoperit necesităţile armatei doar parţial. Cu toate acestea, Ministerul Apărării a început europenizarea domeniul militar nu în vorbe, ci în fapte”, a accentuat Vitalie Marinuţa.
Ministrul Apărării a subliniat că vestimentaţia veche, de croială sovietică, a fost înlocuită cu o uniformă militară elegantă şi comodă. „Au fost modificate uniformele de instrucţie şi de paradă. De asemenea, a fost cusută în premieră uniforma de gală pentru ofiţeri şi ţinuta pentru misiunile în zone cu climă toridă”, a specificat ministrul Apărării.
Totodată, a specificat ministrul Apărării, în consens cu alte structuri de forţă ale statului, Ministerul Apărării a modificat pasul de defilare. „Am renunţat la pasul ceremonial prusac moştenit de la armata roşie. Aceasta înseamnă că, sub aspectul formei, dar şi a conţinutului, Armata Naţională se sincronizează cu armatele occidentale, deoarece, în esenţă, noul pas de defilare reprezintă modelul european”, a accentuat Vitalie Marinuţa.

Share our work
RQ-170. Iranul vrea sa copieze drona americana doborata

RQ-170. Iranul vrea sa copieze drona americana doborata

RQ-170Iranul va copia drona spion americană RQ-170, cu scopul modernizării forţelor sale armate. Teheranul a anunţat duminica trecută că a doborât o dronă americană de tip RQ-170 Sentinel, „care a violat zone ale frontierei estice a ţării”, afirmând că aparatul care se află în posesia Teheranului a fost „uşor” avariat.
De asemenea, Iranul a trimis la Moscova un demnitar pentru a discuta cu oficialităţi ruse probleme legate de violarea spaţiului aerian iranian şi dosarul nuclear iranian, au declarat surse oficiale. Este vorba despre şeful Consiliului pentru securitate naţională Said Jalili.
„Suntem pe punctul de a finaliza decodificarea” dronei şi „viitoarea etapă este reproducerea aparatului”, a afirmat Parviz Sorouri, care conduce o subcomisie parlamentară privind securitatea naţională. „Într-un viitor apropiat vom fi capabili de producţia în serie” a acestei drone, a continuat parlamentarul explicând că versiunea iraniană va fi „superioară” din punct de vedere tehnic aparatului american.
Iranul a doborât un avion american fără pilot RQ-170 „în estul ţării”, la graniţa cu Afganistan şi Pakistan, a afirmat duminica trecută postul de televiziune iranian de limbă arabă Al Alam, citând o sursă militară neidentificată. Al Alam nu a precizat unde a fost doborât avionul, dar a afirmat că acesta a fost „puţin avariat” şi că operaţiunea s-a desfăşurat „în urmă cu câteva ore”.
„Unităţile de război electronice şi aeriene au reuşit să doboare un avion american fără pilot de tip RQ-170 care a încălcat zonele frontaliere din estul ţării şi era puţin avariat”, a precizat agenţia Fars, citând un oficial american sub acoperirea anonimatului. RQ-170 Sentinel este un avion fără pilot de recunoaştere foarte recent, a cărui existenţă, dezvăluită în 2009 de presa de specialitate, nu a fost recunoscută decât în 2010 de US Air Force.

Share our work
Medvedev, apostrofat pe Facebook

Medvedev, apostrofat pe Facebook

medvedev„Ruşine!” şi „Eşti patetic!” sunt comentariile cel mai des postate pe pagina de Facebook a lui Dmitri Medvedev, după ce preşedintele rus a încercat să poarte un dialog cu opozanţii săi pe reţeaua de socializare.
Într-un mesaj postat pe Facebook, Medvedev a încercat să răspundă ruşilor care au organizat, sâmbătă, un protest online pentru a denunţa suspiciunile că alegerile au fost fraudate în favoarea partidului de guvernământ Rusia Unită. „Nu sunt de acord nici cu sloganurile şi nici cu ceea ce spun protestatarii”, se poate citi în mesajul postat pe pagina de Facebook a lui Medvedev. „Cu toate acestea, am odonat verificarea tuturor proceselor-verbale de la secţiile de votare, cu privire la respectarea legislaţiei electorale”, se arată, în continuare, în mesaj.
Preşedintele rus a subliniat de asemenea că orice persoană are dreptul de a manifesta şi de a îşi exprima liber opinia. „Potrivit Constituţiei, cetăţenii Rusiei au dreptul de a se exprima şi de a se întruni liber.Oamenii au dreptul să-şi exprime poziţia, ceea ce au şi făcut sâmbătă. E bine că totul s-a desfăşurat în cadru legal”, mai scrie preşedintele rus.
Opoziţia rusă a contestat victoria Rusiei Unite la alegerile pentru Duma de Stat (camera inferioară a parlamentului federal, pe ale cărui liste Medvedev a figurat pe prima poziţie, în cursul unei manifestaţii la o scară nemaivăzută în Rusia de la venirea la putere în 2000 a lui Vladimir Putin, actualul premier rus şi liderul Rusiei Unite.
Participanţii la manifestaţia din ajun din piaţa Bolotnaia din Moscova au avansat cinci cerinţe faţă de autorităţi: demiterea preşedintelui Comisiei Electorale Centrale, Vladimir Ciurov şi investigarea activităţilor sale; anularea rezultatelor alegerilor parlamentare din 4 decembrie şi organizarea unui nou scrutin corect; investigarea tuturor sesizărilor de fraudă şi falsificare a alegerilor de acum o săptămână în fiecare circumscripţie; modificarea legii cu privire la înregistrarea partidelor politice, ceea ce va permite înregistrarea tuturor partidelor de opoziţie.
Conform unor estimări, la acţiunea de protest din piaţa Bolotnaia din Moscova au participat sâmbătă între 25.000, potrivit poliţiei, şi 50.000-80.000 de persoane, potrivit opoziţiei. „Redaţi alegerile ţării!”, ” Cerem renumărarea voturilor!”, „Rusia fără Putin”, se putea citi pe pe pancartele agitate de manifestanţi.

Share our work
Incertitudine la Tiraspol. Smirnov cere anularea alegerilor

Incertitudine la Tiraspol. Smirnov cere anularea alegerilor

transnistria alegeriLucrurile au luat o turnură periculoasă la Tiraspol, după ce rezultatele privind alegerile prezidenţiale în regiunea separatistă sunt contradictorii. Pe lângă faptul că s-a decis amânarea anunţării rezultatelor finale, Igor Smirnov a cerut anularea scrutinului.
Potrivit lui Vladimir Ciuhnenko, un membru al comisiei electorale centrale de la Tiraspol, citat de Olvia-pres, acest lucru ar putea avea loc. Comisia electorală examinează demersul lui Aleksandr Utkin, persoana de încredere a lui Igor Smirnov. În demers se menţionează că duminică au fost comise un şir de încălcări din partea candidatului Anatoli Kaminski.
Liderul separatist al regiunii transnistrene din estul Republicii Moldova, Igor Smirnov, va fi obligat să candideze, în premieră, în al doilea tur de scrutin pentru această funcţie, potrivit unui exit-poll, realizat în regiune, anunţau, într-o primă fază, agenţiile de presă. Potrivit exit-poll-ului realizat de agenţia Vector, Igor Smirnov a acumulat peste 47%, iar fostul şef al Sovietului Suprem, Evgheni Şevciuk, 23,2%, în timp ce actualul preşedinte al Sovietului Suprem, prefertul Moscovei, Anatoli Kaminski, 22,6%, transmitea Interfax.
Cel mai probabil, Igor Smirnov a pierdut aşa zisele alegeri din Transnistria, scria, în schimb, Novii Reghion, care citând rezultatele preliminare ale scrutinului, acesta a fost devansat de contracandidaţii săi Anatoli Kaminski şi Evgheni Şevciuk. Astfel, potrivit reprezentanţilor partidelor care au participat la numărarea voturilor, după verificarea a 20 din cele 259 de secţii de votare, lider este Anatolii Kaminskii, cu 11.514 voturi, urmat de Evghenii Şevciuk, cu 10.104 voturi. Igor Smirnov se află abia pe locul trei şi a obţinut 7.469 din sufragii.
O altă agenţie de presă, de data aceasta RIA Novosti, susţine că, după numărarea a 95% din voturi Evgheni Şevciuk a acumulat 39,1%, Anatoli Kaminski – 27,7%, iar Igor Smirnov – 25,5%.
Duminică la secţiile de votare din stânga Nistrului au participat la vot 56,65% din alegătorii înscrişi pe liste, scrutinul fiind valid. Până duminică la orele 20.00, la urnele de vot s-au prezentat majoritatea alegătorilor înscrişi pe liste. La Tiraspol au votat 55,77% din alegători, la Râbniţa 59,7%, la Slobozia – 58,8%, la Dubăsari – 62,75%, la Camenca – 61,16%, la Grigoriopol – 55,39% şi la Tighina – 53,56%.
Indiferent de rezultatele aşa-ziselor alegeri prezidenţiale din zona de est a Republicii Moldova, există puţine şanse ca acestea să influenţeze în mod pozitiv negocierile cu Chişinăul şi procesul de reglementare a conflictului transnistrean.

Share our work