de Isac Mihai | mart. 9, 2019 | Federatia Rusa, Principal, UE, Uncategorized @ro
TurkStream, proiect strategic pe axa Sofia-Kremlin
Trei consorţii au depus oferte în cadrul unei licitaţii în valoare de 1,4 miliarde euro pentru construcţia unui gazoduct care să transporte gaze naturale ruseşti de-a lungul teritoriului Bulgariei, a anunţat joi compania Bulgartransgaz, operatorul reţelelor de transport de gaze naturale din Bulgaria, transmite Reuters, citată de mass-media de la București. „Bulgatransgaz va face toate eforturile pentru a derula acest proiect în conformitate cu legislaţia din Bulgaria şi Uniunea Europeană”, a declarat joi directorul general de la Bulgartransgaz, Vladimir Malinov.
Proiect strategic
Această conductă, cu o lungime de 484 de kilometri, ar urma să se întindă de la graniţa Bulgariei cu Turcia până la cea cu Serbia, în condiţiile în care autorităţile de la Sofia vor să îşi asigure o conexiune cu gazoductul TurkStream promovat de Rusia.
Conducta TurkStream, construită în prezent între Rusia şi Turcia via Marea Neagră, face parte din eforturile Rusiei de a ocoli Ucraina în livrările sale de gaze naturale spre Europa. Prima linie a conductei TurkStream, cu o capacitate de 15,75 miliarde metri cubi pe an, va aproviziona piaţa locală din Turcia. Cea de-a doua linie, cu o capacitate similară, ar urma să fie destinată aprovizionării clienţilor din Europa de Sud-Est.
Grupul rus Gazprom trebuie să aleagă una din cele două posibile rute pentru cea de a doua linie a TurkStream: prin Bulgaria sau Grecia. Până acum gigantul rus nu a anunţat în mod oficial dacă a selectat vreuna dintre cele două rute.
Garanții europene
Prim-ministrul rus Dmitri Medvedev a subliniat luni la Sofia că Moscova aşteaptă „garanţii” de la Uniunea Europeană înainte de a lua în considerare un traseu viitor spre vest al gazoductului TurkStream destinat să lege Rusia de Turcia prin Marea Neagră, informează mass-media bulgară, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Putem discuta următoarele etape numai după obţinerea unor garanţii fiabile (…) ale Comisiei Europene că proiectul nu va fi anulat şi nu vor exista obstacole” în realizarea sa, a declarat el într-o conferinţă de presă alături de omologul său bulgar, Boiko Borisov.
Uniunea Europeană,îngrijorată de ambițiile energetice ale Kremlinului
Traseu strategic
Destinat să transporte circa 31,1 miliarde metri cubi de gaz rusesc pe an, acest gazoduct de asemenea numit „Turkish Stream” este în curs de terminare şi deschiderea vanelor este prevăzută pentru sfârşitul anului.
Dar chestiunea unei prelungiri spre vest – un traseu pentru care Bulgaria şi Grecia sunt în competiţie – rămâne deschisă, în timp ce Moscova nu-şi ascunde neîncrederea după eşecul proiectului South Stream la sfârşitul anului 2014.
Cu o capacitate de două ori mai mare decât TurkStream, acest gazoduct urma să facă legătura între Rusia şi Bulgaria, ocolind Ucraina. El a fost abandonat din cauza opoziţiei Bruxellesului, pe fondul conflictului ruso-ucrainean.
„Trebuie să ne amintim experienţa neplăcută de acum câţiva ani şi să nu o mai vedem reînnoită, experienţa South Stream”, a subliniat Medvedev.
Sprijin bulgar
Borisov, cu toate acestea, a dat asigurări că TurkStream nu provoacă opoziţie şi a anunţat că ţara sa a lansat deja licitaţia pentru construcţia unei conducte de 484 de km de la graniţa turcă până la Serbia în valoare de 1,4 miliarde de euro. „Decizia noastră a fost coordonată cu Uniunea Europeană”, a subliniat el, menţionând că în Marea Baltică, proiectele similare „North Stream 1 şi 2 progresează”.
Sofia speră să tranziteze prin conductă între „15 şi 16 miliarde m3” de gaz rusesc pe an, un volum ce ar trebui să compenseze oprirea livrărilor actuale către Turcia prin Ucraina şi Bulgaria.
Comisia Europeană cere respectarea strictă a regulilor UE, mai ales accesul la gazoducte pentru terţe părţi, o condiţie ce va fi îndeplinită potrivit promotorilor proiectului. (M.B.)
de Isac Mihai | mart. 1, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Turcia, Ucraina, Uncategorized @ro
Poseidon 19: NATO rămâne în bazinul Mării Negre
Şeful Statului Major al Forţelor Navale (SMFN) române, viceamiral dr. Alexandru Mîrşu, a afirmat, în Portul Constanţa, că în afara dezvoltării interoperabilităţii, exerciţiul Poseidon 19 demonstrează că navigaţia pe Marea Neagră este liberă, sigură şi deschisă rutelor comerciale, în concordanţă cu reglementările internaţionale, relatează mass-media română, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Astăzi deschidem în Portul Constanţa Exerciţiul multinaţional NATO Poseidon 19, un exerciţiu planificat şi notificat, înscris în calendarul Comandamentul Operaţional Maritim al NATO (MARCOM) de la Northwood, al cărui scop este creşterea interoperabilităţii între forţele navale ale ţărilor membre şi partenere în cadrul Parteneriatului pentru Pace (PfP). Cu această ocazie manifest aprecierea faţă de aliaţi şi de MARCOM pentru mobilizarea în această parte a lumii a efectivelor necesare pentru a demonstra coeziunea Alianţei şi a transmite mesajul ferm că scopul nostru este de a conduce exerciţii şi de neprovocatoare.”
6 aliați pentru Pontus Euxinus
„Marea Neagră ca şi alte căi internaţionale de navigaţie este o mare sigură, deschisă, navigaţia liberă desfăşurându-se sub comandamentele legislaţiei şi reglementărilor internaţionale. Specificul exerciţiului este lupta împotriva minelor maritime, fiind prezentă şi Gruparea Permanentă NATO de Luptă Împotriva Minelor, dar nu numai. Este un exerciţiu complex în cadrul căruia vom desfăşura activităţi în toate domeniile, la suprafaţă, antiaerian şi submarin şi cu participarea elementelor din celelalte categorii de forţe ale armatei, aeriene şi terestre şi agenţiile implicate în sistemul de apărare publică şi siguranţă naţională, adică Garda de Coastă şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă (IGSU) din MAI. Deci avem o abordare comprehensivă, interagenţii, asupra acestui exerciţiu. Activităţile noastre sunt de rutină, de practică marinărească şi sub nicio formă nu vor putea fi considerate provocatoare” a mai precizat viceamiralul Mîrşu, şeful SMFN român.
Potrivit organizatorilor, în cadrul exerciţiului multinaţional Poseidon 19, organizat de Forţele Navale Române (FNR) în perioada 1-8 martie în Portul Constanţa şi în raioane din apele teritoriale româneşti şi apele internaţionale din bazinul vestic al Mării Negre, participă peste 1300 de militari români şi străini reprezentând alte cinci naţiuni (Bulgaria, Turcia, Ucraina, Croaţia, Germania, Grecia), 16 nave şi ambarcaţiuni de luptă şi cinci aparate de zbor (un elicopter Puma Naval, două MiG 21 LanceR şi două F-16 ale Forţelor Aeriene Române).
Factori destabilizatori
Obiectivele principale ale exerciţiului vizează consolidarea interoperabilităţii dintre navele şi echipajele participante în context multinaţional întrunit, precum şi certificarea unităţilor de luptă ale FNR puse la dispoziţia NATO în perioada următoare, bastimentele urmând să părăsească Portul Constanţa luni, pentru a executarea aplicaţiilor pe mare.
„Anexarea ilegală a Peninsulei Crimeea de către Federaţia Rusă, din anul 2014, conflictele îngheţate din Transnistria şi Georgia, situaţia tensionată din estul Ucrainei şi din zona Mării Azov sunt factori generatori de instabilitate în proximitatea estică a Uniunii Europene şi a NATO, una dintre măsurile de asigurare a securităţii pentru aliaţii din regiunea Mării Negre este aceea de întărire a prezenţei militare navale în bazinul maritim” se arată într-un comunicat de presă al SMFN, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Crimeea, fortăreață nucleară rusă
Donald Cook în Marea Neagră
În urmă cu o săptămână distrugătorul american „Donald Cook” se îndreaptă în Marea Neagră, a revenit pentru în Marea Neagră, pentru a doua oară de la începutul acestui an, informa anterior Flota a VI-a a Forțelor Maritime Militare ale SUA. În comunicatul Flotei a VI-a a SUA se subliniază că prezența distrugătorului în Marea Neagră va consolida stabilitatea în regiune. De asemenea, „Donald Cook” va desfășura manevre comune cu nave ale aliaților din NATO și ale partenerilor din regiune.
Aceasta este a doua deplasare a distrugătorului american în Marea Neagră de la începutul acestui an. În luna ianuarie, USS „Donald Cook” a intrat în portul Batumi din Georgia și a participat la exerciții cu două nave ale Pazei de Coastă a Georgiei. Distrugătorul „Donald Cook” a fost dat în exploatare din anul 1998, iar principalul armament aflat în dotarea acestuia sunt rachetele de croazieră „Tomahawk”. La bordul vasului se află între 56 şi 96 de rachete de acest tip.
Rușii, pe urma SUA
Un grup de nave din cadrul Flotei Rusiei din Marea Neagră, între care corveta Orehovo-Zuevo şi nava de recunoaştere Ivan Hurs, a început o misiune de supraveghere neîntreruptă a distrugătorului american USS Donald Cook, care a intrat în apele Mării Negre, informează agenţia de presă oficială rusă TASS, citând surse din cadrul Ministerului rus al Apărării. „Distrugătorul Donald Cook al marinei SUA a intrat la 19 februarie, în jurul orei 17:00 (ora Moscovei) în apele Mării Negre. Forţe şi mijloace desemnate din cadrul Flotei Mării Negre au organizat monitorizarea continuă a distrugătorului american. Acţiunile acestuia sunt monitorizate direct de către corveta cu rachete Orehovo-Zuevo şi nava de recunoaştere Ivan Hurs”, se menţionează într-un comunicat al Centrului de presă al ministerului rus.
În acelaşi timp, agenţia de presă ucraineană Ukrinform, citând portalul turc Gunes, a comunicat că două nave ale Grupării Navale Permanente a NATO de Luptă Împotriva Minelor SNMCMG-2 (Standing NATO Mine Countermeasures Group Two /SNMCMG2/) – nava amiral germană FGS Werra (A514) şi dragorul turc Akcakoca – au intrat și ele în Marea Neagră.
Vizită germană
Potrivit Ministerului german al Apărării, în cursul acestei deplasări, programată cu mult timp în urmă, nava FGS Werra va vizita porturile bulgare Burgas şi Varna. Germania a preluat conducerea prin rotație a SNMCMG2 la 1 ianuarie, în frunte cu comandantul Martin Schwarz. În componența grupului SNMCMG2 care se va afla în următoarele săptămâni în Marea Neagră pentru misiuni privind asigurarea securității pe flancul estic al NATO fac parte şi un dragor român şi unul bulgar, conform Ukrinform.
Azov, lac rusesc
Rusia a închis anterior o zonă din Marea Azov în apropierea strâmtorii Kerci – controlată de Rusia şi care face legătura între Marea Neagră şi Marea Azov – pentru efectuarea unor exerciții militare masive, inclusiv trageri de rachete. Tragerile au loc în partea de vest a golfului Temryuk, situat în apropiere de strâmtoarea Kerci, precizează mass-media de specialitate. „Conform regulamentului maritim NAVAREA III 0184/2019, Rusia a închis o zonă din Marea Azov în apropiere de strâmtoarea Kerci pentru desfășurarea unor trageri în perioada 18-20 februarie 2019“, conform unui comunicat oficial. Rusia a mai desfășurat exerciții cu participarea unor unități radiotehnice în zona de la ieșirea din strâmtoarea Kerci și Marea Neagră. Aceste exerciții au avut loc chiar în zona în care la sfârșitul lunii noiembrie a avut loc incidentul naval din Marea Neagră, când nave de patrulare rusești au deschis focul și au sechestrat trei vase militare ucrainene cu tot cu echipaje. În același timp, Ministerul Apărării rus a indicat că Rusia a efectuat exerciții în Marea Neagră cu participarea navei cu rachete „Orehovo-Zuevo“ din cadrul Flotei ruse cu baza la Sevastopol (Crimeea) şi a sistemelor de rachete de coastă de tip „Bal“. A fost simulată o luptă prin lansări electronice de rachete asupra unor ţinte pe mare şi pe coastă. (M.B./N.G.)
de Razvan Iorga | feb. 13, 2019 | Uncategorized @ro
Politica și religia merg mână în mână în R. Moldova, o țară de tip patriarhal în care religia încă face casă bună cu politică. Nici această campanie electorală pentru alegerile parlamentare, ce vor avea loc pe 24 februarie, nu face excepție de la această cutumă.
La fel ca în anii precedenți, înalții ierarhi se afișează cu politicienii la toate evenimente importante, dar mai ales participă activ în campaniile electorale de partea anumitor candidați. Influența lor se exercită fie la vedere, prin declarații de susținere și transfer de imagine către anumiți politicieni, fie la nivel parohial, acolo unde preoții locali le spun oamenilor cu cine anume să voteze.
În R. Moldova, 97% la sută dintre cetățeni se declară creștini-ortodocși, iar Biserica se află pe primul loc în topul încrederii acestora. Tocmai din aceste considerente există o relație strânsă între politicieni și clerici. Dacă primii primesc girul înalților prelați și merg în campanie cu sloganuri religioase și teme bazate pe religie, cei din urmă se aleg cu beneficii materiale și influențarea anumitor decizii la nivel înalt.
Cele mai importante biserici din R. Moldova sunt subordonate canonic unor entități din afara țării. Dacă în cazul Mitropoliei Chișinăului și a Întregii Moldove este vorba de supunere religoasă față de Patriarhia Moscovei, în cazul Mitropoliei Basarabiei subordonarea canonică se face față de Patriarhia de la București.
Comparativ, Mitropolia Moldovei deține o putere mult mai mare prin numărul de biserici și mănăstiri, dar și din punct de vedere al numărului mult mai mare de enoriași. Raportul este undeva de circa 8 la 1.
Ceea ce este însă mai interesant este că Mitropolia Moldoveni nu și-a schimbat niciodată reflexele de pe vremea Uniunii Sovietice și continuă să se implice activ numai de partea candidaților din zona de stânga. Ca particularitate, de partea forțelor politice proruse sau care au o orientare politică de moment ce convine Moscovei.
Dacă în trecut au fost comuniștii, în ultima decadă cei mai susținuți au fost socialiștii conduși de facto de președintele prorus Igor Dodon. Acesta continuă să fie principalul vector de imagine al Socialiștilor care nu au alte figuri importante și merg în continuare cu locomativa imagologică reprezentată de Dodon, liderul de facto al formațiunii.
Totuși, pe acest palier a intrat și fostul partid proeuropean – Partidul Democrat – condus de Vlad Plahotniuc. În prezent, acesta din urmă a schimbat orientarea ideologică și a declarat că formațiunea sa va duce o politică de tip naționalism denumită pro-Moldova.
Astfel de abordări sunt în concordanță cu linia Mitropoliei Moldovei care la rândul său promovează valorile spirituale ale lumii slave și un naționalism local denumit „moldovenism”. Acest curent se vrea unul negaționist. Mai exact, al negării moștenirii culturale și lingivistice a moldovenilor față de români, cu toate că populațiile celor două state împărtășesc aceeași limbă și au aceleași obiceiuri și tradiții.
De Biserica este apropiat și partidul prorus Ilan Shor, al cărui lider este tocmai creierul în afacerea denumită „furtul miliardului”, care a păgubit sistemul bancar moldovenesc cu un miliard de dolari între 2011-2014.
Biserica și familia sunt unele dintre cele mai importante teme promovate de socialiștii proruși, creditați în sondaje cu circa 36% din opțiunile de vot ale moldovenilor. În septembrie 2018, președintele Igor Dodon a adus la Chișinău Congresul Mondial al Familiilor, un eveniment ultraconservator ce a implicat foarte intens înalți prelați din Patriarhia Moscovei, Mitropolia Moldovei și secte ultraconservatoare occidentale.
Patriarhul rus Kirill îl binecuvântează politic pe Igor Dodon
La eveniment ar fi trebuit să participe chiar și Patriarhul rus Kiril, însă situația creată de dorința de autocefalie a Patriarhiei de Kiev i-a anulat acestuia planurile de călătorie în Moldova.
Cu toate acestea, Igor Dodon insistă ca Patriarhul Kiril să facă o vizită la Chișinău luna aceasta pentru a ridica cota de popularitate pentru partidul său – PSRM.
La fel ca și în Rusia, troika puterii la Chișinău este alcătuită din Președinte, Guvern și Biserică. Astfel, de fiecare dată când ajunge la Moscova, Dodon are întrevederi cu reprezentanți ai acestor instituții. Ultima de acest fel a avut loc la 1 Februarie 2019, cu ocazia a 10 ani de la întronizarea lui Kiril ca lider al Bisericii Ruse.
Dodon i-a mulțumit atunci lui Kiril pentru „grija Rusiei față de Mitropolia Moldovei” și l-a asigurat pe acesta că nu va permite „implantarea în Moldova a ideologiei antifamilie”.
Rolul important jucat de biserică în economia ultimelor scrutine din R. Moldova este incontestabil. Cel mai elocvent caz a fost cel al influentului episcop de Bălți, Marchel, care a ieșit public și a îndemnat enoriașii să nu voteze cu contracandidata lui Dodon la alegerile prezidențiale din noimebrie 2016, proeuropeana Maia Sandu.
Marchel a numit-o atunci pe Maia Sandu drept „stearpă” și o persoană care nu trăiește în canoanele bisericii, motiv pentru care voturile ar trebui să meargă către Igor Dodon. Imediat după ce a câștigat alegerile, Dodon a început sponsorizarea din fondurile Administrației Prezidențiale a clădirii Episcopiei de la Bălți, condusă de Marchel.
Marchel a mai fost implicat în noiembrie 2014, în pragul ultimelor alegeri parlamentare și într-o serie de întâlnire conspirative cu mai mulți lideri separatiști din R. Moldova, autoritățile vorbind atunci de o serie de planuri pentru prealuarea puterii de către acest grup prin acțiuni de lovitură de stat.
În aceste condiții, Biserica este un factor decisiv de balans în opțiunea electoratului din punct de vedere al orientării geopolitice a țării. Și în acest scrutin, prelații subordondați canonic Moscovei vor încerca să încline balanța în favoarea forțelor de stânga, cu precădere cele de natură prorusă.
Lupta va fi din nou inegală. Forțele politice proruse vor arunca în joc din nou „triada nucleară”: Biserica, propagandă prin gurile de tun mediatice și situații cu pontențial emoțional puternic de ultim moment.
Corespondența de la Chișinău, Mădălin Necșuțu
de Isac Mihai | feb. 9, 2019 | Balcani, Federatia Rusa, Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Uncategorized @ro
Macedonia visează la aderarea euro-atlantică
Majoritatea deputaţilor greci au aprobat vineri seară viitoarea aderare a Macedoniei de Nord la NATO, ultima etapă a acordului greco-macedonean asupra schimbării numelui micului stat vecin din Balcani, relatează mass-media de la Atena, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Parlamentul de la Atena a votat pentru ratificarea „protocolului privind aderarea la NATO a Macedoniei de Nord”, cu 153 de voturi pentru, 140 contra şi o abţinere, o majoritate minimă în Legislativul unicameral elen care are 300 de deputați. Partidul de guvernământ al premierului Alexis Tsipras controlează 145 de mandate, fiind nevoit să apeleze la sprijinul altor grupuri parlamentare și al unor deputați independenți pentru a obține adoptarea acordului.
Conflicte interne
Liderul oficial al opoziției din Parlamentul elen, Kyriakos Mitsotakis, șeful partidului conservator Noua Democrație, a condamnat în termeni duri acordul dintre Atena și Skopje, cerând membrilor tuturor partidelor să voteze împotriva acordurilor. Controlând sub 80 de mandate din parlamentul elen, Kyriakos Mitsotakis a fost nevoit să se bazeze pe o oaste de strânsură formată din propriul grup parlamentar, diferiți radicali de dreapta ori de stânga, precum și unii centriști. Efortul său nu a avut rezultatul scontat, liderul opoziției parlamentare amenințând că va obține anularea acordului după câștigarea alegerilor parlamentare din octombrie 2019.
„Doresc să urez bun venit Macedoniei de Nord, o ţară prietenă a Greciei, o ţară care trebuie să fie un aliat în eforturile noastre pentru a instala securitatea, stabilitatea şi pacea în regiune”, a declarat premierul Alexis Tsipras în faţa deputaţilor. „Istoria ne va judeca. Cred că ne-am îndeplinit datoria patriotică”, a spus el chiar înainte de vot.
Ambasadorii celor 29 de membri ai Alianţei Nord-Atlantice au semnat miercuri protocolul de aderare a Macedoniei la Alianţa Nord-Atlantică, un pas important către acceptarea ţării balcanice drept al 30-lea membru al organizaţiei.
Obiectiv: Summit-ul de la Londra
Atena s-a opus până în prezent acestei aderări cât timp Macedonia nu îşi schimbă numele, pe fondul unor proteste violente în majoritatea orașelor elene. Cele două ţări au semnat în iunie acordul zis de la Prespes (sau Prespa) care schimbă numele Fostei Republici Iugoslave a Macedoniei în „Republica Macedonia de Nord”.
Parlamentele macedonean şi grec au adoptat succesiv acest acord care pune capăt unei dispute diplomatice de aproape 30 de ani între cele două ţări. În baza acordului, deputaţii greci trebuiau să voteze acordul privind aderarea Macedoniei de Nord al NATO şi să notifice Skopje despre votul lor.
Republica Macedonia de Nord poate de acum să notifice schimbarea numelui său la ONU care va adopta. Aderarea Macedoniei de Nord la NATO va deveni efectiva după ce toate statele membre vor ratifica protocolul. Procesul a durat un an în cazul Muntenegrului.
Obiectivul este aderarea odată cu summitul NATO din decembrie 2019 de la Londra, dar Macedonia de Nord urmează în principiu să participe ca „invitată” la o reuniune a miniştrilor de externe ai NATO, în aprilie, la Washington.
O parte a populației macedonene se opune integrării în NATO
Războiul declarațiilor
Autoritățile de la Moscova au criticat în mod constant extinderea NATO în Balcani, între Kremlin și statele NATO ajungându-se până la un război diplomatic total și expulzări reciproce de diplomați. Poziția rusă a fost atacată și de secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, care a declarat pentru Euronews că Moscova încearcă să influențeze procesul de acceptare a țărilor balcanice în alianța militară NATO.
„Rusia încearcă să intervină, încercând să se amestece în procesele politice din țările suverane”, a declarat Stoltenberg pentru Euronews. „Cred că este greșit.” „NATO respectă deciziile statelor independente suverane, indiferent dacă doresc sau nu să adere la NATO”, a adăugat el. – La Skopie, am văzut că majoritatea din parlament, majoritatea partidelor politice doreau să adere la NATO, iar noi salutăm asta. Dar în Serbia, de exemplu, ei au declarat în mod clar că nu doresc să adere la NATO și noi respectăm și acest lucru”.
„Prin urmare, Rusia ar trebui să respecte deciziile statelor suverane dacă ele doresc să adere la NATO, chiar dacă nu îi place”, a concluzionat el.
Semnal politic
Interviul a avut loc în aceeași zi în care Republica Macedonia de Nord, sub noul său nume, a semnat un protocol care deschide calea pentru aderarea la NATO, un semnal puternic dat factorilor de decizie de la Moscova.
Stoltenberg a atras atenția și asupra problemei retragerii Washingtonului și a Moscovei din Tratatul Fortelor Nucleare Intermediare (INF). Acordul interzice ambelor țări să utilizeze rachete cu rază medie și scurtă, iar Washingtonul acuză Rusia de încălcarea acestuia.
„Nu vrem o nouă cursă a înarmărilor și vom încerca să convingem Rusia să se întoarcă la respectarea tratatului”, a spus Stoltenberg. – Finalizarea procesului de ieșire este precedată de o perioadă de șase luni în care Rusia se poate răzgândi. „Reacția noastră va fi echilibrată, va avea caracter defensiv și vom studia nu numai consecințele militare, ci și posibile noi inițiative privind controlul armamentului”, a declarat Secretarul General al Alianței. „Dar trebuie să facem totul pentru ca într-o lume fără un tratat INF și cu noile rachete ruse NATO să poată oferi descurajare și apărare”.
Tratatul a fost semnat în 1987 de către președintele SUA Ronald Reagan și liderul sovietic Mihail Gorbaciov. Aceasta interzice producția, testarea și desfășurarea de rachete balistice și rachete balistice cu lansare de la sol, cu raza de actiune pe o distanță cuprinsă între 500 și 5.500 kilometri. (M.B.)
de Isac Mihai | feb. 9, 2019 | Federatia Rusa, Federatia Rusa, Principal, Știri, Ucraina, Ucraina, UE, UE, Uncategorized @ro
Presedintele Porosenko se bucură de sprijinul declarat al noii structuri ortodoxe autocefale din Ucraina
Comisia Electorală ucraineană a anunţat vineri că a înregistrat în total 44 de candidaţi pentru alegerile prezidenţiale din 31 martie, un număr record pentru acest scrutin, cu deznodământ imprevizibil, în contextul în care favorit în sondaje este un actor de comedie, relatează mass-media de la Kiev, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. ‘Comisia şi-a încheiat procesul de înregistrare a candidaţilor la funcţia de preşedinte al Ucrainei. În total, 44 de candidaţi au fost înregistraţi’, a indicat Comisia electorală de la Kiev într-un comunicat remis mass-media.
Mizele acestui scrutin sunt considerabile pentru Ucraina, care de cinci ani se confruntă cu anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea şi cu un conflict cu separatiştii proruşi în regiunile sale de est, soldat cu peste 13.000 de morţi până în prezent, precum şi cu o criză economică profundă. Statutul regiunii Donbass, integrarea în UE și NATO, situația economică dezastruoasă, statutul bisericilor ortodoxe din fosta republică sovietică sunt principalele teme ale campaniei electorale.
Confruntare dură
Campania se anunţa a fi dominată de doi ‘grei’ ai politicii ucrainene: preşedintele la final de mandat, Petro Poroşenko, care candidează pentru al doilea mandat, şi fostul premier Iulia Timoşenko.
Acest scenariu a fost totuşi zdruncinat de ascensiunea neaşteptată a lui Volodimir Zelenski, un actor de comedie de 41 de ani, creditat cu peste 20% din intenţiile de vot, care îşi devansează adversarii.
Chiar dacă Poroşenko – care a venit la putere în 2014 şi este criticat pentru ritmul lent al luptei împotriva corupţiei – se numără printre cei trei favoriţi, el este creditat cu doar 15%-16% din intenţiile de vot în rândul alegătorilor care s-au decis deja cu cine să voteze, potrivit ultimelor trei sondaje realizate în ianuarie, cam pe aceeaşi poziţie cu Iulia Timoşenko (16% -19%).
Iulia Timoșenko, convinsă de propria victorie la prezidențiale
Timoșenko vs. Timoșenko
Iulia Timoşenko, premier între 2007 şi 2010 cu înclinaţii populiste şi preşedinte al partidului Batkivşcina (Patria), urmează să se confrunte între altele în această campanie cu un candidat cu acelaşi nume, Iuri Timoşenko, militar şi deputat în Rada Supremă.
Într-o declaraţie televizată, fostul premier i-a cerut miercuri seara preşedinteluie Petro Poroşenko să-l retragă pe Iuri Timoşenko din cursa prezidenţială, acuzându-i pe şeful statului şi staff-ul său electoral de înregistrarea acestuia printre candidaţi pentru a semăna derută în rândul electoratului şi a-i lua voturile. Lidera ‘Batkivşcina’ a subliniat că ştie cine ar fi plătit 2,5 milioane de grivne pentru înregistrarea candidatului Iuri Timoşenko şi l-a îndemnat pe Poroşenko să înceteze cu ‘manipulările murdare’, conform postului de televiziune ‘1+1’.
Printre alţi candidaţi figurează numeroşi deputaţi, foşti vicepremieri şi foşti miniştri, militari, oameni de afaceri şi primarul oraşului Lviv, Andrii Sadovii (de opoziţie), dar care nu au, conform analiștilor politici, nicio șansă reală de a accede în turul doi.
Jocuri politice
Analiștii politici de la Kiev consideră că majoritatea candidaților la președinția Ucrainei, precum Yurie Boiko (Platforma Opoziției-Pentru Viață), oligarhul Serghey Taruta (Osnova), primarul de Lviv, Andrii Sadovii (Samopomici), Evgheny Murayev (Nași), Oleksandr Vilkul (Blocul Opoziției-Partidul pentru Pace și Dezvoltare), participă la scrutin doar ca parte a campaniei pentru pregătirea alegerilor parlamentare din toamna anului 2019. În calitate de candidați aceștia au posibilitatea să își facă campanie electorală în favoarea propriilor partide, beneficiind de acces la mijloacele de informare în masă, conform legislației electorale din Ucraina.
Sursele citate consideră că mare parte dintre aceștia își vor anunța, treptat, retragerea din cursa electorală în favoarea altor candidați cu care au negociat eventuale alianțe politice pentru alegerile parlamentare din octombrie 2019. (N.G.)
de Razvan Iorga | feb. 7, 2019 | Uncategorized @ro
Simpatizanți ai PSRM în Piața Marii Adunări Naționale din Chișinău, ianuarie 2018
Dacă Uniunea Europeană speră ca alegerile din Moldova să fie libere și corecte, atunci situația din prima săptămână de campanie sugerează că reprezentanții blocului comunitar vor fi dezamăgiți. Uniunea Europeană a declarat că urmărește îndeaproape dacă alegerile parlamentare din 24 februarie ale Moldovei sunt libere și corecte, însă primele semne nu sunt cele mai bune, iar după doar o săptămână de campanie oficială au fost semnalate acte de violență fizică, atacuri la persoane și alte delicte cu tentă penală, se precizează într-o analiză a Balkan Insight, preluată de EvZ Moldova.
UE este îngrijorată din ce în ce mai mult de ceea ce criticii consideră că este o degradare permanentă a democației din Moldova, de când a semnat acordul din 2014 cu blocul comunitar.
Există temeri de repetare a scenariului politic care a dus la invalidarea de către justiție a rezultatului alegerilor de anul trecut pentru primăria capitalei Chișinău, câștigate de opoziție.
Opoziția a denunțat deja presiunile la care este supusă.
În data de 25 ianuarie, la începutul campaniei electorale, Dinu Plîngău, un candidat al blocului de opoziție ACUM, a declarat că a fost „bătut” pe scările unei secții de poliție din orașul Edineț (nordul Moldovei), circumscripție unde acesta candidează pentru un loc în parlament.
El a scris pe pagina sa de Facebook că „trei persoane m-au lovit, m-au amenințat cu agresiune fizică și mi-au spus să plec de la Edineț”. El a depus o plângere penală două zile mai târziu.
A doua zi, candidatul opoziție, Valeriu Munteanu, a fost împins și hărțuit pe străzile orașului Orhei de susținătorii principalului său adversar, Ilan Shor.
Shor este primarul orașului Orhei și, potrivit unei condamnări în primă instanță, creierul unui jaf bancar de 1 miliard de dolari. Shor a făcut apel la sentința de închisoare de șapte ani și jumătate, dar, în timp ce procesul este tărăgănat, el a primit o derogare de la autoritățile electorale pentru a candida pentru parlament într-o circumscripție cu Munteanu.
Alți candidați din opoziție s-au plâns că bannerele lor electorale au fost vandalizate.
Totul a avut loc în urma lansării, la 24 ianuarie, a unui Cod de conduită de către Comisia Electorală Centrală, când cele două mari partide ale Moldovei (n.r.-Partidul Democrat și Partidul Socialiștilor), pe care opoziția le acuză de responsabilitatea pentru abuzuri, au semnat primele acest pact.
Intimidarea societății civile
Amnesty International Moldova și-a exprimat îngrijorarea cu privire la riscul de încălcare a drepturilor și legislației electorale.
„Mai mulți concurenți electorali au raportat inactivitatea poliției împotriva hărțuirii și agresiunii din partea unor presupuși simpatizanți ai adversarilor politici în timpul desfășurării campaniei electorale”, a afirmat grupul pentru apărarea drepturilor omului într-un comunicat de presă. Organizația a cerut poliției să ia măsuri.
Cu toate acestea, partidul de guvernământ, Partidul Democrat, a fost mai degrabă preocupat de activitățile societății civile, atacând dur concluziile unui raport de monitorizare al campaniei electorale elaborat de cunoscuta organizație Promo-Lex, în care Partidul Democrat și socialiștii pro-ruși sunt acuzați de exploatarea „masivă” a resursele administrative pentru campania electorală.
„Raportul Promo-Lex nu se bazează pe nici o metodologie concretă de lucru”, a declarat unul dintre vicepreședinții democrați, Vladimir Cebotari. „Este, de fapt, o serie de gânduri personale ale unui grup de observatori, probabil exprimate în termeni ai opțiunilor politice proprii”.
Pavel Postica, directorul programului pentru monitorizarea alegerilor în cadrul Promo-Lex, a declarat că astfel de critici pot fi considerate intimidări.
„Este un mecanism prin care se încearcă intimidarea noastră în calitate de misiune de observare”, a declarat el pentru BIRN. „Anterior, nu au existat astfel de cazuri, chiar dacă avem peste 10 ani de experiență în monitorizarea alegerilor din Republica Moldova”.
Sistem nou, mize mari
Pe lângă monitorii Promo-Lex, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei va trimite 32 de observatori la Chișinău.
Într-un comunicat de presă din 3 ianuarie, în urma unei vizite în Moldova, o delegație a Adunării Parlamentare a cerut autorităților moldovene să ia măsuri împotriva violenței care vizează anumiți candidați.
Campania a fost, de asemenea, afectată de cazuri în care au fost folosite discursuri pline de ură, inclusiv împotriva candidaților de sex feminin, folosirea resurselor administrative în scopuri electorale și a acuzații frecvente de cumpărare a voturilor.
Analistul politic, Ion Tabarta, a declarat că alegerile viitoare au fost unice din cauza noului format – un sistem electoral mixt introdus în 2017 – iar mizele sunt ridicate.
„Suspiciunile sunt foarte puternice în ceea ce privește posibila deturnare a votului popular de actualul sistem electoral, și sunt destule voci care susțin deja că deputații aleși pentru următorul ciclu legislativ vor fi pentru prima dată nereprezentativi”, a declarat el pentru BIRN.
De asemenea, Tabarta a deplâns folosirea candidaților și partidelor de tip spoiler pentru amăgirea electoratului, precum și implicarea preoților în campania electorală din comunitățile rurale pentru influențarea votul.
Materialul a fost tradus după o analiză publicată de portalul de limbă engleză Balkan Insight și semnată de Mădălin Necșuțu
