Dodon, sfidător de 7 aprilie. Opoziția: „Nu uităm, nu iertăm!”

Dodon, sfidător de 7 aprilie. Opoziția: „Nu uităm, nu iertăm!”

Opoziția pro-europeană a comemorat 7 aprilie 2009

Opoziția pro-europeană a comemorat 7 aprilie 2009

Președintele pro-rus de la Chișinău, Igor Dodon, a calificat protestele violente anticomuniste din 7 aprilie 2009, din centrul Chişinăului, soldate cu devastarea clădirii Parlamentului şi a Preşedinţiei Republicii Moldova, drept „tentativă de lovitură de stat, când a fost scrisă una din paginile negre din istoria recentă a Republicii Moldova”. „Acea declanşare a urii şi a frustrării din partea perdanţilor politici a dus la distrugerea instituţiilor de stat, la profanarea simbolurilor ţării, la haos la scară naţională şi la promovarea unei generaţii de politicieni care au reuşit să compromită însuşi conceptul de democraţie în Republica Moldova”, a scris Igor Dodon pe pagina sa de Facebook, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Reamintim că astăzi se împlinesc 10 ani de la evenimentele care au avut loc pe 7 aprilie.Protestele de la Chișinău au început pe 6 aprilie 2009, după ce au fost anunțate rezultatele preliminare ale alegerilor parlamentare din 5 aprilie.

Protestatarii nu au fost de acord cu aceste rezultate viciate, unde circa 50 % din voturi au fost atribuite Partidului Comuniștilor din Republica Moldova (PCRM).

Atac politic la memorie

Dodon i-a întrebat retoric pe cetăţeni, pe tineri, pe toţi cei care sincer au ieşit în stradă, au protestat în speranţa că lucrurile se vor schimba spre bine şi au adus dreapta la guvernare: „Sunteţi mulţumiţi de rezultat? S-a transformat Moldova într-un loc de trai mai bun?”. „Vă place că după 2009 s-a furat miliardul din sistemul bancar, că oamenii sunt cuprinşi de deznădejde, că au plecat sute de mii de moldoveni, că satele sunt depopulate şi distruse, că s-a înrădăcinat şi mai tare corupţia, că aveţi o clasă politică de care vă e ruşine, care s-a compromis într-un hal fără de hal, iar idealurile voastre au fost călcate în picioare de politicienii care v-au folosit atunci şi au venit la guvernare?”, a menţionat Dodon. În opinia sa, „un alt 7 aprilie, ruşinos şi fără sens, nu trebuie să se mai repete”.  „E o lecţie dură pentru noi toţi. Şi, în general, consider că a trecut vremea de aruncat pietre. E vremea de adunat pietre pentru a zidi, pentru a edifica, pentru a crea un viitor mai bun pentru această ţară, pentru întreaga societate”, a spus Dodon. Potrivit lui, „e timpul să întoarcem o nouă pagină politică în istoria Republicii Moldova”.  „Una mai luminoasă, mai optimistă, mai plină de speranţă, scrisă cu mai multă responsabilitate şi grijă de oameni. Şi aşa vom face, cu înţelepciune şi cumpătare în decizii şi acţiuni”, a conchis preşedintele Republcii Moldova.

Igor Dodon se vrea jucător politic major la Chișinău

Igor Dodon se vrea jucător politic major la Chișinău

Marș al opoziției

PAS Youth și Tinerii DA au organizat un marș în centrul capitalei, dedicat evenimentelor din 7 aprilie 2009, cu sloganul: „Nu uităm, nu iertăm!”. „10 ani în urmă, zeci de mii de tineri s-au revoltat împotriva unui clan, condus de Voronin, care nu voia să plece de la putere. Revolta a fost deturnată în violenţe, urmată de o teroare fără precedent: protestatari ucişi în bătăi în toiul nopţii, oameni sechestraţi ziua în amiaza mare în plină stradă, tineri torturaţi în comisariate, „coridoarele morţii”.

Atunci, oamenii au sperat în schimbare şi că jertfele nu au fost în zadar. Dar au fost minţiţi. În realitate, revoluţia le-a fost furată, iar clanul de la guvernare şi-a schimbat doar stăpânul în urma unei contrarevoluţii oligarhice. Iată de ce, nici după 10 ani, nimeni dintre făptaşi nu a fost pedepsit. Nu au fost pedepsiţi, fiindcă se află cu toţii la putere, jefuind în continuare ţara. 10 ani în urmă o generaţie de tineri s-a sacrificat pentru dreptate, libertate şi un viitor european.

Trebuie să ducem la bun sfârşit ACUM ceea ce au început ei atunci: curăţarea ţării de oligarhi şi construirea unui stat liber, democratic şi prosper”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.

Proteste violente

Circa 30.000 de persoane au ieșit pe străzile Chișinăului, ca să conteste victoria comuniștilor la alegeri, scandând „Vrem alegeri repetate” și „Jos comuniștii”. Liderii PLDM, PL și AMN susțineau că alegerile au fost fraudate, cerând organizarea unui nou scrutin. Unii manifestanți au pătruns în clădirea Parlamentului și în cea a Președinției și le-au incendiat.

În Parlament, manifestanții au ocupat câteva birouri, iar în celelalte se baricadaseră polițiștii. Persoanele care au pătruns în clădirea Parlamentului au aruncat în stradă o parte din mobilier și i-au dat foc. Poliția din capitală a intervenit, utilizând tunuri de apă și gaze lacrimogene. În replică, protestatarii au răspuns acțiunii poliției printr-un „bombardament” cu pietre. În timpul demonstrațiilor, unii dintre manifestanți au agitat steaguri românești, precum au și arborat drapelului României și al Uniunii Europene pe clădirile Parlamentului și Președinției.

Opoziția a început negocieri cu Guvernul de la Chișinău, în urma cărora însă, nu s-a ajuns la niciun acord, iar președintele Voronin a continuat să acuze organizatorii de tentativă de lovitură de stat, susținând că are dovezi ferme că în mulțime s-ar afla și grupări fasciste de origine română.

În timpul zilei, toate unitățile administrative au fost deconectate de la internet. Totodată, nicio pagină a presei on-line din Republica Moldova nu a putut fi accesată, iar rețeaua de telefonie mobilă a fost blocată în centrul Chișinăului.

Sute de răniți

În cursul nopții de 7 spre 8 aprilie, poliția a făcut uz de arme cu gloanțe oarbe și a arestat zeci de studenți. Pe 8 aprilie, liderii opoziției s-au desolidarizat de actele de vandalism și distrugere din Chișinău, considerând că provocările au fost implementate și organizate de comuniști pentru a deturna atenția de la fraudarea scrutinului electoral.

Potrivit raportului Amnesty International Moldova, în timpul protestelor din aprilie 2009 poliția a reținut cel puțin 600 de persoane, multe dintre ele au fost maltratate în tipul arestărilor, în incinta secțiilor de poliție. Procuratura Generală a înregistrat atunci 108 plângeri.

Totodată, Amnesty Internațional susține că Moldova are nevoie de o agenție specializată în investigarea torturii, tratamentelor inumane și degradante aplicate de către reprezentanții organelor de drept.

În 2015, Curtea de Apel Chișinău, l-a condamnat pe fostul ministru de interene, generalul Gheorghe Papuc la 4 ani cu executare, și pe polițistul Ion Perju, la 10 de pușcărie, în dosarul 7 aprilie. Aceștia însă au plecat din sala de judecată înainte ca sentința să fie pronunțată. Aceștia sunt anunțați în căutare națională, dar încă nu au fost reținuți.

La 10 ani de la revolta tinerilor din 7 aprilie, 14 persoane au fost condamnate pentru dezordine în masă și jaf, se arată într-un comunicat de presă al Procuraturii Generale. (M.B.)

Share our work
Investigație: CRIPTOREPUBLICA

Investigație: CRIPTOREPUBLICA

       

  • Afacerea cu criptomonede din regiunea transnistreană are ca beneficiar principal holdingul Sheriff și un fost angajat al Ministerului Afacerilor Interne al Federației Ruse
  • Achiziționarea echipamentului a fost efectuată printr-o bancă implicată în furtul miliardului
  • Actorii și firmele implicate au afaceri în domeniul energetic, al telecomunicațiilor, internetului în Crimeea și Occident

Compania Tehnopark își are sediul în Centrul de afaceri „Rossia”, una dintre cele mai moderne clădiri din Tiraspol, în contrast cu griul arhitecturii sovietice. Aceasta este o societate de stat, care are pe mâna sa afacerea cu criptomonede. Într-un birou modern, de circa 30 de metri pătrați, o găsim pe Jana, o domnișoară suplă și înaltă, de vreo 25 de ani.

„Nu ați primit e-mailul meu? Domnul Cernikevici a trebuit să zboare urgent într-o călătorie de afaceri”, ne spune ea ușor jenată pentru faptul că șeful ei a anulat în ultimul moment întâlnirea cu noi. „În schimb, puteți să vorbiți cu Andrei de la Agenția de Investiții. El vă poate da toate detaliile despre afacere”, ne sfătuiește secretara.

Agenția de Investiții de la Tiraspol

Urmând indicația Janei, am mers la o altă adresă, două străzi mai la vale, pe strada Kotovskogo 2 B. Ajungem la o clădire nouă situată lângă biroul de migrație al regiunii.

Am găsit-o anevoios din cauza că edificiul nu are nicio firmă care ar indica agenția cu pricina. După câteva clipe de așteptare, reușim să ne strecurăm profitând de faptul că a ieșit o persoană.

Andrei este un tânăr ferchezuit de până în 30 de ani, îmbrăcat într-un costum scump și pantofi eleganți. Foarte amabil, acesta ne poftește în birou și ne servește cu ceai verde, după care începem o discuție despre cât de profitabil este mining-ul pe energie ieftină în Transnistria.

Minarea este un proces complex prin care calculatoarele procesează „blocuri de date” (denumite blockchain) dobândind criptomonede, cum ar fi Bitcoin-ul. Fiecare Bitcoin este câștigat în urma rezolvării unei probleme criptografice, care necesită cantități uriașe de energie electrică.

La cei 29 de ani ai săi, Andrei Andreievici Betanov, după cum am realizat ulterior, a deținut funcții importante în cadrul ministerului economiei al așa-zisei republici moldovenești nistrene.

Originar din Bender, Betanov a studiat la Universitatea Slavonă din Chișinău. După absolvirea acestei instituții de învățământ, a fost mai întâi șef al secției responsabile de proiectele strategice și apoi al serviciului de stat al privatizării al ministerului economiei de la Tiraspol.

Ferma high-tech de lângă cimitir

Andrei se oferă să ne fie ghid în prezentarea uneia dintre fermele de criptomonede. Ne conduce cu Mercedes-ul său sport negru, cu geamuri fumurii, spre periferia Tiraspolului, pe strada Energheticeskaya.

Minute în șir, pe niște drumuri încâlcite, căutăm ferma. Călăuza noastră ne poartă pe la câteva porți de întreprinderi. Se oprește la una, vorbește cu un paznic, dar plecăm mai departe. Ajungem la o altă poartă la care am mai fost, dar nici aici nu se oprește. Șovăiala lui ne face să bănuim voința sa de a ne duce la ferma despre care ne vorbise. În cele din urmă, ne întoarcem la paznicul cu care discutase. Aici, aproape de un cimitir și o groapă de gunoi, se dezvoltă una dintre cele mai interesante afaceri ale momentului – dobândirea de criptomonede.

Ferma de mining de pe str. Energheticeskaya, Tiraspol. Andrei Betanov (dreapta) ne prezintă obiectivul

„Acesta este locul!”, ne transmite Betanov. Deasupra unei porți vechi, o cameră supraveghează intrările și ieșirile dintr-o curte în care se vede un depozit cu pereții jerpeliți. Nici aici nu există nicio firmă care să indice fie numele investitorului, fie al locației. Paznicul, un bărbat trecut un pic de 30 de ani, îmbrăcat în haine sport, are trasă pe cap o glugă de sub care i se vede numai gura. În spatele porților ruginite se aude zgomotul coolerelor care răcesc procesoarele turate la maximum. Avem interdicție să fotografiem depozitul. Câțiva muncitori cară niște cabluri imense pentru a repara ce pare a fi o mică avarie.

Câteva mii de computere stau îngrămădite în șapte containere lungi de circa 10 metri fiecare. Fiecare container vine echipat complet cu computerele necesare mining-ului. Andrei Betanov și un inginer ne spun cum funcționează ferma: „Prin aceste fire, curentul este transportat spre transformator, care oferă energie de joasă tensiune computerelor. Calculatoarele minează zi și noapte, așa funcționează ferma”, explică el.

La ieșire, suntem opriți de către același paznic, împreună cu Andrei Andreievici, care ne blochează ieșirea cu Mercedes-ul său. Ni se transmite că trebuie să așteptăm agenții de securitate ca să ne verifice.

Centrala Termoelectrică Moldovenească de la Cuciurgan. Foto: moldgres.com

Paznicul vorbește cu cineva la telefon, după care se întoarce spre noi și spune: „Vă închidem!…”. Văzând probabil îngrijorarea noastră, pentru a destinde atmosfera, rânjește și ne întreabă în ce limbă am vrea să vorbim: rusă, găgăuză sau „moldovenească”?

Mai așteptăm câteva clipe și avem voie să ieșim, pe întuneric, spre Chișinău.

Intermediarul afacerii

Prin urmare, oricine vrea să investească în producerea de criptovalută în Transnistria trebuie să ajungă mai întâi la Tehnopark OJSC. De aici, potențialul investitor este preluat de directorul Veaceslav Cernikevici, care se ocupă de toate diligențele.

Mai precis, această companie de stat intermediază vânzarea de curent electric produs de Centrala Termoelectrică Moldovenească de la Cuciurgan (Moldavskaya GRES), deținută de compania rusească Inter-Rao, și centrala Sheriff-ului, Tirotex- Energo.

Toate acestea funcționează pe gazul rusesc pe care îl furnizează SA Moldovagaz, pe datorie, în stânga Nistrului. Tiraspolul nu plătește gazul consumat, întreaga datorie, de peste 7 miliarde de dolari, acumulându-se pe seama Moldovagaz. Precizăm că, potrivit unui raport al concerului rusesc din septembrie 2018, datoria Moldovagaz față de Gazprom constituia peste 6 miliarde de dolari. Peste 90% din această datorie o constituie datoria SAD Tiraspoltransgaz față de Gazprom. La aceasta se adaugă alte 1,2 miliarde de dolari cesionați de Gazprom în decembrie 2005 companiei fiice, Factoring Finance.

Trebuie spus că Ministerul Economiei și Infrastructurii a refuzat să ne spună ce valoare are în prezent datoria SA Moldovagaz față de Gazprom pentru gazul consumat în regiunea transnistreană. Totodată, reprezentanții aceluiași minister au precizat că Guvernul Republicii Moldova nu își asumă obligațiile de plată față de furnizorii externi, chiar dacă statul deține 35,33% din acțiunile SA Moldovagaz.

Astfel, pe gazul furnizat de Moldovagaz, pe datorie, Tiraspolului, autoritățile autoproclamate de la Tiraspol spun potențialilor investitori că oferă „cele mai bune condiții din lume” pentru dobândirea de criptovalută. „Investitorii pot să lucreze individual aici sau să colaboreze cu agenții noștri locali. E important că această activitate poate să fie desfășurată fără deschiderea unei entități juridice pe teritoriul republicii noastre”, ne declară Betanov.

Andreievici a precizat că Tehnopark funcționează după principiul „ghișeului unic”. „Poate să ofere servicii de securitate pentru echipamentul adus și să angajeze personal care să deservească ferma. Obligația principală a companiei este să înlăture imediat orice problemă tehnică apărută”, adaugă el.

Tehnopark vinde energia electrică la tarife speciale. Principiul este următorul: „Buy more, pay less” / Cumperi mai mult, plătești mai puțin”. „În primul rând, activitatea în această zonă exclusivă permite un tarif special la energia electrică. În plus, pentru transportarea echipamentului necesar în regiunea nu se percep taxe vamale”, mai spune el.

Investitorul mai este scutit de taxe vamale pentru echipament și pentru utilajul necesar amenajării fermei. Betanov ne-a explicat că un investitor poate să mineze oriunde în Transnistria, chiar dacă autoritățile de la Tiraspol vorbesc despre anumite zone economice libere. „Minining-ul este permis pe tot teritoriul republicii. Zona economică liberă pentru această activitate – blockchain – este toată republica”, a precizat el.

„Obiectivul nostru principal este să vindem energie electrică și să colectăm impozite. Nu avem deocamdată niciun interes în criptovalută. Discutăm despre integrarea tehnologiei blockchain în sistemul de stat, însă asta este o altă etapă”, a explicat Betanov.

Energie electrică consumată în regiunea transnistreană exprimată în kW/h

Valori050100150

Infografic

Sursa: Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM)

Buy more, pay less

Tiraspolul oferă practic tarife de dumping pentru energia electrică. Prețurile variază de la 4,3 cenți kWh până la 3,8 pentru un volum mai mare de 120 de kWh. Cu cât investitorii cumpără mai mult, cu atât obțin o reducere mai mare. „Pentru noi este important câte venituri indirecte avem la buget. Noi nu colectăm impozite de la mineri. Plătesc impozite compania care efectuează tranzitul energiei electrice, Tehnopark, și furnizorul de energie electrică”, precizează Betanov.

Planurile de viitor ale Tiraspolului țintesc obiective mari. Scopul suprem este să exploateze capacitatea maximă de producere a energiei electrice de către Centrala de la Cuciurgan, care funcționează în prezent la capacitatea de 17%. „Avem o rezervă considerabilă de energie electrică exploatată. Practic, putem să producem până la 700–900 de MWh. Este o perspectivă pe care putem să o atingem dacă va fi cerere în acest sens”, mai spune Betanov.

Toți oamenii Sheriff-ului

Activitatea de mining în Transnistria este gestionată și controlată de holdingul Sheriff, proprietate a oligarhului local Victor Gușan. Cel care conduce compania de stat Tehnopark este Veaceslav Cernikevici, un personaj din anturajul lui Gușan. Cernikevici a intrat în atenția presei regionale după ce și-a deschis o firmă de telecomunicații în Crimeea la 28 mai 2014, la câteva luni după anexarea peninsulei de către Federația Rusă.

Compania lui Slava, după cum i se adresează Betanov, are aceeași denumire cu a celui mai mare operator ucrainean 3G, Intertelecom, co-proprietate a lui Victor Gușan și a altor câțiva cetățeni ucraineni. În perioada războiului din estul Ucrainei, Intertelecom a fost suspectată de Serviciul de Securitate al Ucrainei, SBU, că ar fi oferit serviciilor speciale rusești posibilitatea să intercepteze majoritatea abonaților la rețelele de telefonie mobilă din Ucraina. În plus, Cernikevici a fost director comercial al Interdnestrcom, firmă-soră a Intertelecomului ucrainean în Transnistria, fondată de Gușan în 1998.

Veaceslav Cernikevici, director al companiei de stat Tehnopark

Monetizarea visurilor

Deși reprezentantul Ministerului Economiei și Infrastructurii, Călin Negură, consideră infim volumul de energie consumat în stânga Nistrului, autoritățile de la Tiraspol contează foarte mult pe veniturile obținute din mining.

În decembrie 2018, pretinsul premier de la Tiraspol, Aleksandr Martînov, a declarat că planurile lor sunt să majoreze capacitatea de producere a Centralei de la Cuciurgan cu până la 100 MWh.

„Acestea sunt venituri substanțiale incluse deja în proiectul de buget pentru anul 2019. Astăzi, în țara noastră, funcționează ferme cu capacitatea de 5–7 MWh”, a subliniat Martînov.

Capacitatea fermelor din Transnistria echivalează cu consumul unui oraș de circa 30.000–40.000 de apartamente, de pildă, al municipiului Bălți, estimează expertul în energetică Sergiu Tofilat.

În iunie 2018, în cadrul unui discurs susținut în plenul sovietului suprem, Martînov anunțase că planifică venituri suplimentare de 250 de milioane de ruble transnistrene, echivalentul a aproximativ 15,5 milioane de dolari. Acești bani vor ajunge în buget din vânzarea gazului pentru anul 2019 necesar producerii de energie electrică pentru mining.

După cum am menționat mai sus, Centrala de la Cuciurgan lucrează în prezent la o capacitate de 17%, iar dacă va produce energie suplimentară, după cum a anunțat Martînov, ar trebui să lucreze la 23,7% din capacitatea sa, estimează Tofilat: „Pentru a obține suma estimată de Martînov de 15,5 milioane de dolari, centrala va trebui să producă 1,314 miliarde de kWh, ceea ce necesită arderea a 398,2 milioane de metri cubi de gaz natural”.

Datoria istorică către Gazprom a depășit în 2018 suma de 6 miliarde de dolari SUA

„La prețul mediu cu care achiziționa R. Moldova gazul de la Gazprom, în 2018, respectiv 178,5 dolari pe mia de metri cubi, cele 398,2 milioane de metri cubi de gaz natural ar echivala cu 71,1 milioane de dolari americani. Din aceste 71,1 milioane de dolari, 15,5 milioane vor merge în bugetul Transnistriei, iar restul de 55,6 milioane ar ajunge în buzunarele minerilor de criptovalută”, observă expertul în baza declarațiilor lui Martînov.

Investitorii „occidentali” vin de la Moscova

Tiraspolul a legalizat minarea de criptomonede în ianuarie 2018. Foto: newsmaker.md

Veaceslav Cernikevici declara în octombrie 2018, în cadrul unui forum investițional organizat la Tiraspol, că în Transnistria funcționează șapte ferme – la Râbnița, Bender și Tiraspol – deținute de șapte investitori străini și alți doi locali.

Toate acestea aveau atunci 32 de angajați. Acum, potrivit declarațiilor lui Betanov, în domeniul mining-ului sunt angajați 50–60 de muncitori.

„Noi consumăm acum 3,7 MWh. Asta nu este foarte mult, însă atunci când vezi câte mijloace și eforturi se fac, îți dai seama că este o cifră importantă pentru primele șase luni. Primul cent din acest program a intrat în buget în luna mai [2018]”, s-a lăudat Cernikevici.

Tiraspolul a legalizat dobândirea de criptomonede în ianuarie 2018, după adoptarea Legii cu privire la dezvoltarea tehnologiei blockchain.

La acest lucru a contribuit și Igor Ceaika, fiul procurorului general al Rusiei – Iuri Ceaika – în calitate de ambasador al Uniunii Antreprenorilor din Rusia „Delovaia Rossia” în Republica Moldova și Transnistria. După adoptarea Legii despre dezvoltarea tehnologiilor informaționale în republica moldovenească nistreană, la 31 ianuarie 2018, într-un interviu pentru publicația rusească „Kommersant”, Ceaika a afirmat că cinci–șase investitori ruși și-au exprimat interesul față de acest proiect, apreciind faptul că în stânga Nistrului există toate condițiile pentru mining: internet rapid și energie electrică ieftină.

Numai că Betanov a evitat să ne vorbească despre investitorii ruși, cu precădere despre Ceaika. În schimb, șeful Agenției de investiții ne-a confirmat acum că, potrivit datelor pe care le deține, în Transnistria există „aproximativ zece companii”. Solicitat să precizeze din ce țări provin acești investitori, șeful Betanov l-a sunat pe Cernikevici: „Slava, spune-mi, te rog, de unde sunt investitorii”. „Majoritatea sunt din Occident, nu-i așa?” „Da… Știu că este Germania…” „Poți menționa câteva țări? Sau nu trebuie detaliem?”, a rupt funcționarul​ discuția cu colegul său, care, chipurile, zburase intempestiv cu treburi de afaceri. 

De asemenea, Betanov a evitat să ne spună numele investitorilor din Germania. Cu toate aceste, o investigație a Jurnal TV a dezvăluit că firma Tirastel GmbH din Germania, deținută în trecut de Victor Gușan și Ylia Kazmalî, a vândut, în mai multe tranșe, echipament de mining către Interdnestrcom. În urma acestei afaceri, patru angajaţi ai Serviciului Vamal şi un broker au fost arestați pentru faptul că ar fi permis introducerea frauduloasă a aparatajului pentru mining în regiunea transnistreană.

În dosarul introducerii frauduloase de echipament în Transnistria, majoritatea celor implicați au fost scoși de sub urmărire penală, cu excepția brokerului, Alexandru Ciornîi, învinuit de contrabandă și organizarea unui grup criminal. Ciornîi este administrator al Impex-Depozit SRL, companie care păstrează marfa importată în zona de control vamal a Aeroportului Internațional Chișinău, deoarece SRL Avia Invest nu deține licență de broker. Trebuie menționat că același Ciornîi a figurat ca proprietar al unui imobil devenit mai târziu proprietate a lui Ilan Șor asupra căreia a fost pus sechestru. Solicitat să ne vorbească despre relații sale cu Șor, a refuzat. În ce îi privește pe ceilalți figuranți ai acestei cauze, inclusiv Marcel Pulbere, procurorul de caz, Lilian Rudei, ne-a declarat: „Sunt curați ca lacrima”, precizând că au fost scoși de sub urmărire penală.

La rândul său, Serviciul Vamal a refuzat să ne ofere date statistice despre transportarea de echipament de minare de criptovalută în stânga Nistrului, motivând că în bazele de date aferente tranzacțiilor economice efectuate de către agenții economici din regiunea transnistreană nu au fost identificate mărfuri cu denumirea mining, deși în solicitarea noastră am indicat configurația tehnică a calculatoarelor.

Revenind la Tirastel, aceasta nu este altceva decât o firmă asociată holding-ului Sheriff. Directorul companiei, Andreas Reich, este un asociat al lui Viktor Gușan și Ylia Kazmalî într-o altă afacere – Kartina Digital GmbH –, care are ca obiect de activitate servicii de telecomunicații, televiziune și televiziune online.

„Maskirovka” din offshore

Pe lângă Tirastel GmbH, afacerea cu criptomonede are alți actori ruși. La 24 ianuarie 2018, un offshore din Insulele Virgine Britanice, Goweb International LTD, a semnat un contract de livrare de echipament pentru mining, în valoare de aproape 8.700.000 de dolari, întreprinderii transnistrene Tirsteklo.

Tranzacția a fost efectuată prin intermediul băncii letone ABLV Bank AS, implicată în „furtul miliardului” și alte scheme mai largi descrise în afacerea „Landromatul rusesc”.

Goweb International Limited este un offshore, condus de grup de oameni de afaceri din Rusia, în frunte cu Nikita Morozov, companie specializată în producerea și desfacerea echipamentului de mining.

Site-ul oficial al companiei arată că aceasta are cea mai mare capacitate de mining în Moldova, 40 MWh, echivalentul a șase-opt ferme de mining, ceea ce înseamnă o localitate cu 180.000–200.000 de gospodării, explică Sergiu Tofilat.

Nikita Morozov, proprietar Goweb International Limited

Reamintim că autoritățile separatiste de la Tiraspol vorbesc de nouă ferme pe teritoriul lor. Acest fapt denotă că, de fapt, Goweb International este cel mai mare investitor străin din Transnistria.

Totodată, Goweb se laudă pe site-ul său cu o capacitate de mining în Moldova mai mare decât în enclava rusă Kaliningrad sau Kazahstan.

Goweb propune, la rândul său, eventualilor investitori o afacere ce ar valora între 12,5 și 90 de milioane de dolari.

Investitorii sunt atrași de Goweb cu posibilitatea de a investi în R. Moldova, „într-o zonă economică liberă pusă la dispoziție de Guvernul Republicii Moldova”, când, de fapt, este vorba de Transnistria.

Goweb își prezintă afacerea cu mining într-o fermă amplasată în centrul Tiraspolului, în incinta fostei fabrici de sticlă Tirstecklo.

Mai exact, investitorii sunt invitați să cumpere jetoane valorice (token-uri) de trei dolari bucata. Jetoanele sunt unități digitale care îți oferă accesul la un anumit produs, serviciu sau platformă care folosește blockchain. Investitorii pot achiziționa de la Goweb un maxim de 30 de milioane de jetoane, bani care sunt strânși prin metoda de fundraising. Achiziția se face tot de la un offshore din Belize, Goweb Token LTD, condus de același Nikita Morozov.

Goweb își prezintă afacerea cu mining într-o fermă amplasată în centrul Tiraspolului,
în incinta fostei fabrici de sticlă Tirstecklo

Același Morozov declara într-un interviu pentru revista „Chelovek Dela” că, până la afacerea cu echipament de mining, a lucrat în Ministerul Afacerilor Interne al Federației Ruse și pentru Căile Ferate Ruse.

La rândul său, Biroul Politici de Reintegrare din cadrul Guvernului R. Moldova ne-a precizat că activitatea de mining în Transnistria se află sub atenta supraveghere a autorităților de resort de la Chișinău.

„Subiectul în cauză este în atenția autorităților naționale competente, care întreprind măsurile necesare în vederea elucidării, prevenirii și combaterii riscurilor generate de așa-numitele criptovalute și asigurării securității economico-financiare pe întreg teritoriul R. Moldova”, se menționează într-un răspuns pentru Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova.

Un rechizitoriu al Departamentului de Justiție al SUA privind implicarea Rusiei în alegerile prezidențiale din SUA arată că  activități subversive ale Kremlinului au fost plătite cu criptovalută.

Investigație de Mădălin Necșuțu și Ilie  Gulca cu sprijinul Centrului de Investigații Jurnalistice din Moldova (CIJM)

Share our work
„Sea Shield 19”, răspunsul NATO la Marea Neagră

„Sea Shield 19”, răspunsul NATO la Marea Neagră

Permanentizarea prezenței militare a NATO în Marea Neagră, criticată de Kremlin

Permanentizarea prezenței militare a NATO în Marea Neagră, criticată de Kremlin

„Sea Shield 19”, cel mai mare exerciţiu NATO din Marea Neagră, care va avea loc în perioada 5-13 aprilie, va reuni 20 de nave militare din şase ţări, precum şi aproximativ 2.200 de militari care vor exersa proceduri întrunite de luptă împotriva ameninţărilor subacvatice, de suprafaţă şi aeriene, adaptate la tipologia ameninţărilor de securitate din regiunea Mării Negre, informează Statul Major al Forţelor Navale Române, citat de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „Forţele Navale Române organizează, în perioada 5-13 aprilie 2019, cel mai mare exerciţiu multinaţional naval, în apele teritoriale ale României şi în apele internaţionale ale Mării Negre. La exerciţiul din acest an participă 14 nave militare româneşti şi şase nave militare din Bulgaria, Canada, Grecia, Olanda şi Turcia, cu un total de aproximativ 2.200 de militari”, se arată în comunicatul Statului Major al Forţelor Navale Române (SMFNR) transmis agenției de presa KARADENIZ PRESS.

Amenințări asimetrice

Scenariul exerciţiului este fictiv şi urmăreşte planificarea şi executarea unei Operaţii de Răspuns la Criză (CRO) sub mandatul unei Rezoluţii a Consiliului de Securitate al Organizaţiei Naţiunilor Unite (UNSC), în contextul unui mediu de securitate caracterizat prin ameninţări simetrice şi asimetrice.

„Forţele Navale Române, în calitate de gazdă, implică o structură impresionantă de forţe în desfăşurarea Exerciţiului. Sub conducerea şi coordonarea Comandamentului Flotei vor fi două fregate, două corvete, două dragoare de mine, două nave purtătoare de rachete, două nave maritime pentru scafandri de luptă, trei remorchere maritime, un detaşament de scafandri EOD (specializaţi în lupta împotriva ameninţărilor subacvatice), două detaşamente mobile de lansare rachete şi alte nave de sprijin, precum şi structurile specializate distincte, Brigada 243 Radioelectronică şi Observare, Direcţia Hidrografică Maritimă, Centrul 110 Comunicaţii şi Informatică, Centrul pentru Tehnologia Informaţiei şi Apărare Cibernetică, care vor asigura suportul specific, de la ţărm”, se arată în comunicatul citat.

Forţele Aeriene Române asigură secvenţele de luptă împotriva ameninţărilor aeriene cu aeronave MIG 21 LanceR şi F-16, iar forţele navale ale Statelor Unite şi ale Turciei vor acţiona cu două aeronave de patrulare maritimă.

Contribuție românească

Forţele Terestre Române participă la exerciţiu cu un detaşament din compunerea Brigăzii 9 „Mărăşeşti” pentru protecţia căilor de comunicaţii terestre şi a portului Constanţa.

„Comandamentul Maritim Aliat al NATO (MARCOM) a desemnat să participe la Exerciţiul ‘Sea Shield 19’ Gruparea Navală Permanentă (SNMG-2), care operează în Marea Neagră, începând cu 28 martie 2019, având în compunere nave din Bulgaria, Canada, Olanda, România şi Turcia. În plus, Grecia şi Bulgaria sunt reprezentate la exerciţiu de câte o navă de luptă”, precizează sursa citată.

Navele militare străine urmează să intre în portul Constanţa pe 6 aprilie, data la care este planificată să se desfăşoare deschiderea oficială a Exerciţiului ‘Sea Shield 19’, la Terminalul de Pasageri, în prezenţa şefului Statului Major al Forţelor Navale, viceamiralul Alexandru Mîrşu.

Pe timpul celor două zile de escală în port sunt programate vizite oficiale, dar şi şedinţe de discutare a detaliilor organizatorice pentru secvenţele planificate pe mare.

Toate navele participante vor ieşi pe mare luni, 8 aprilie, pentru o săptămână în care îşi vor sincroniza toate eforturile în vederea îndeplinirii obiectivelor Exerciţiului multinaţional „Sea Shield 19”.

NATO, provocări la Marea Neagră

NATO, provocări la Marea Neagră

Avertisment NATO

Secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, a declarat joi la Washington că alianţa va trebui să găsească soluţii pentru a combate „acţiunile agresive” ale Rusiei în Marea Neagră, relatează France 24, preluat de agențiile de presă europene, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Declaraţiile au fost făcute în cadrul unei reuniuni a miniştrilor de Externe din cadrul NATO, care marchează aniversarea a 70-a de la înfiinţarea organizaţiei şi vin la scurt timp după ce ambasadorul Statelor Unite la NATO, Kay Bailey Hutchison, a anunţat că alianţa pregăteşte un pachet de măsuri pentru a se „asigura că navele ucrainene traversează Strâmtoarea Kerci în siguranţă”. Ea a mai adăugat şi că NATO va trimite mai multe nave în zonă pentru a se asigura că „ţările din zona Mării Negre sunt ferite de ingerinţele Rusiei”.

Anterior, şi secretarul de Stat al SUA, Mike Pompeo, a făcut o declaraţie asemănătoare. El a spus că NATO trebuie să contracareze noile „ameninţări”, enumerând „agresiunile ruse” şi competiţia strategică reprezentată de China.

În cadrul aceluiaşi eveniment, Stoltenberg a făcut referire şi la parteneriatul cu Georgia şi Ucraina. „Vom ajunge la un acord referitor la măsurile de sprijin pentru partenerii noştri apropiaţi Georgia şi Ucraina”, a mai declarat acesta. (M.B.)

Share our work
Brexit aruncă în aer Parlamentul de la Londra

Brexit aruncă în aer Parlamentul de la Londra

UK, afară din UE

UK, afară din UE

Parlamentarii britanici au respins printr-un vot extrem de strâns, miercuri seara, opţiunea unui Brexit fără acord, vot ce deschide calea pentru formularea unei cereri de amânare a ieşirii Marii Britanii de UE, relatează Reuters, preluată de agenția AGERPRES, citată de KARADENIZ PRESS. 312 de parlamentari britanici au votat în favoarea amendamentului A, în timp ce 308 de parlamentari au votat împotrivă.

Amendamentul buclucaș

Amendamentul A, prezentat de Caroline Spelman, membră a Partidului Conservator și fost ministru în guvernul condus de David Cameron, şi susţinut de parlamentari din mai multe partide, exclude un Brexit fără acord, în orice circumstanţă.
Votul de miercuri a avut loc după ce cu o zi înainte Parlamentul Regatului Unit a respins ultima versiune de acord privind Brexit-ul susţinută de guvernul de la Londra. Pentru acord – modificat faţă de versiunea din noiembrie anul trecut şi respinsă deja în ianuarie – au votat 242 de parlamentari, iar împotrivă 391. Înfrângerea suferită de premierul Theresa May a fost categorică, deşi mai puţin severă decât cea de la începutul anului, când au fost doar 202 de voturi în favoarea acordului şi 432 împotrivă.
În condiţiile în care parlamentarii au respins miercuri un Brexit fără acord, joi seara va urma un alt vot privind autorizarea guvernului britanic de a solicita o prelungire a validităţii Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, care a fixat data retragerii pe 29 martie după o perioadă de negociere de doi ani.

Telenovelă politică

În ianuarie 2019, Camera Comunelor de la Londra a respins proiectul de Acord Brexit cu un raport de voturi de 432/202.
Premierul Theresa May a declarat că miercuri va supune votului Camerei Comunelor o moţiune care prevede ieşirea Marii Britanii din UE fără niciun acord Brexit. Dacă această posibilitate va fi respinsă, se va pune oficial problema amânării ieşirii Marii Britanii din Blocul comunitar, programată pe 29 martie.
Acordul Brexit elaborat de Guvernul Theresa May şi Bruxelles prevede reciprocitate în privinţa libertăţii de circulaţie, o perioadă de tranziţie post-Brexit, menţinerea Marii Britanii în uniunea vamală, un statut special al provinciei britanice Irlanda de Nord şi păstrarea aranjamentelor comerciale. Proiectul de acord este contestat de numeroşi politicieni britanici. Mai mulţi membri ai Guvernului de la Londra au demisionat ca protest faţă de acordul pe tema Brexit negociat cu Uniunea Europeană. Theresa May a anunţat luni seară că obţinuse clauze juridice pentru garantarea statutului temporar al măsurilor adoptate la frontiera irlandeză.

Premierul-britanic-Theresa-May-insistă-pentru-Brexit

Premierul-britanic-Theresa-May-insistă-pentru-Brexit

Regrete europene

Uniunea Europeană regretă respingerea Acordului Brexit de către Camera Comunelor, anunţă Preşedinţia Consiliului European, precizând că amânarea Brexit va fi aprobată doar în anumite condiţii. „Regretăm rezultatul votului din această seară şi suntem dezamăgiţi că Guvernul britanic nu a fost în stare să obţină majoritatea pentru acordul negociat. Uniunea Europeană a făcut tot ce este posibil pentru ajungerea la un acord. Date fiind clauzele suplimentare de garantare oferite de UE în decembrie, în ianuarie şi ieri, este greu să spus ce mai putem face. Dacă există vreo soluţie la actualul impas, aceasta poate fi găsită doar la Londra”, a declarat un purtător de cuvânt al lui Donald Tusk, preşedintele Consiliului European.
„Dat fiind că mai sunt doar 17 zile până pe 29 martie, votul de astăzi a amplificat semnificativ probabilitatea producerii unui Brexit fără acord. Noi vom continua pregătirile pentru a ne asigura că putem face faţă unui astfel de scenariu. Dacă Marea Britanie va formula o solicitare rezonabilă pentru amânare, UE va analiza cererea şi va decide prin unanimitate. UE va cere o justificare credibilă pentru posibilitatea prelungirii negocierilor şi pentru durată. Va trebui asigurată funcţionarea eficientă a instituţiilor UE”, precizează oficialul european.

Un nou referendum

În același timp, primarul Londrei, Sadiq Khan, membru al Partidului Laburist (de opoziţie), a cerut Guvernului Theresa May să organizeze un nou referendum pe tema apartenenţei Marii Britanii la Uniunea Europeană.
„Salut votul de respingere a Acordului Brexit propus de Guvern, un acord prost. Premierul trebuie să plaseze pe primul loc oraşul nostru şi ţara noastră şi să anuleze clauza Articolului 50” al Tratatului comunitar, care prevede posibilitatea ieşirii din Uniunea Europeană, a declarat Sadiq Khan, citat de Sky News.
„A venit vremea ca cetăţenii britanici să aibă ultimul cuvânt despre Brexit”, a precizat primarul Londrei.
La rândul său, Jeremy Corbyn, liderul Partidului Laburist (de opoziţie), a propus marţi seară convocarea alegerilor parlamentare anticipate sau negocieri politice pentru ajungerea la un acord care să primească votul Camerei Comunelor. „Premierul Theresa May este în criză de timp. Poate că ar trebui să organizăm alegeri generale”, a declarat Jeremy Corbyn, propunând ca soluţie alternativă negocieri cu Partidul Conservator, aflat la putere, pentru ajungerea la consens privind Brexit.

Demers pe Twitter

Preşedintele Consiliului European, Donald Tusk, a anunţat că le va cere statelor membre ale UE să ia în considerare o amânare extinsă a ieşirii Londrei din blocul comunitar, ‘dacă Marea Britanie consideră necesar’, cu o săptămână înainte ca liderii europeni să discute acest subiect în cadrul unei reuniuni la Bruxelles, relatează DPA. „În consultările mele înainte de (summitul UE), voi face apel la UE27 să fie deschisă la o prelungire extinsă dacă Marea Britanie consideră necesar să îşi regândească strategia privind Brexit-ul şi să obţină consens asupra acesteia”, a scris Tusk pe Twitter.
Liderii din UE ar urma să ia o decizie privind orice solicitare de prelungire a Brexit-ului din partea Marii Britanii la summitul lor de la 21-22 martie, dacă va fi înaintată o astfel de cerere după votul de joi din Camera Comunelor.
Premierul britanic Theresa May se pregăteşte să le ceară parlamentarilor săi să voteze din nou asupra acordului de ieşire din UE, pe care l-au respins deja de două ori, înainte de data efectivă de ‘divorţ’, la 29 martie. Camera Comunelor urmează să voteze joi dacă va cere o prelungire a perioadei de negociere a Brexit-ului.

Divorț obligatoriu

La rândul său, eurodeputata Danuta Hubner a spus că Marea Britanie va primi cel mai probabil aprobarea Uniunii Europene pentru o amânare a Brexit-ului dacă Londra va cere acest lucru, dar blocul comunitar nu îşi va schimba acordul de ‘divorţ’ în această perioadă şi nici nu va negocia legăturilor viitoare, potrivit Reuters.
Danuta Hubner, care face parte dintr-o comisie specială de şase membri ce se ocupă de Brexit în Parlamentul European, a subliniat că acordul dintre UE şi Marea Britanie privind Brexit-ul este final. „Nu va fi nicio redeschidere a acordului, nu vor mai fi negocieri. Acest acord este final”, a spus eurodeputata pentru Reuters. „Ne îndreptăm spre o prelungire. Însă, în absenţa unui acord aprobat până la 29 martie, nu este clar pe ce bază şi de ce să le oferim o prelungire scurtă”, a adăugat ea.
Danuta Hubner a spus că o extindere mai lungă, până la 30 iunie sau chiar mai târziu, ar prelungi incertitudinea privind Brexit-ul şi ar putea cauza probleme juridice şi politice în privinţa alegerilor pentru Parlamentul European de la 24-26 mai.
„Singurul aspect pozitiv ar fi dacă Marea Britanie şi-ar modifica liniile roşii şi ar accepta o uniune vamală”, a mai declarat ea. „Aceste spectacole permanente din Camera Comunelor, care nu par să ducă undeva, nu fac decât să accentueze exasperarea şi anxietatea de partea UE”, a spus eurodeputata. (M.B.)

Share our work
Brexit, telenovelă politică fără sfârșit

Brexit, telenovelă politică fără sfârșit

Brexit-ingrijorează-oficialii-europeni

Brexit-ingrijorează-oficialii-europeni

Este esenţial să împiedicăm o evadare dezordonată şi fără acord a Marii Britanii din UE, a declarat preşedintele Parlamentului European Antonio Tajani într-un interviu acordat grupului media Funke, citat de agenția Reuters, preluată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Antonio Tajani a adăugat că data Brexitului poate fi amânată cu doar câteva săptămâni peste termenul stabilit, 29 martie 2019. „Acum se pune problema de a evita cea mai mare greşeala, un Brexit haotic fără aranjamente contractuale”, a declarat Tajani. Un astfel de Brexit dezordonat şi fără acord ar fi un dezastru pentru economia britanică şi ar afecta de asemenea UE, a mai afirmat Tajani, adăugând că ar fi fericit dacă Marea Britanie nu ar părăsi UE.

Vot cu probleme

Parlamentarii britanici urmează să voteze marţi pentru a doua oară planul Brexit al premierului Theresa May. În cazul în care nu va trece planul său, May a declarat că parlamentarii vor putea vota miercuri şi joi dacă doresc ca Marea Britanie să părăsească UE fără acord, sau dacă vor să ceară o scurtă amânare.
Preşedintele Parlamentului European Antonio Tajani a mai opinat că declaraţia politică asupra Brexitului ar putea fi formulată ceva mai clar, dar a exclus schimbarea conţinutului acordului de retragere, în special prevederile referitoare la Irlanda de Nord.
„Sunt convins că data ieşirii poate fi amânată doar cu maximum câteva săptămâni de la sfârşitul lunii martie până la începutul lunii iulie cel târziu”, a afirmat preşedintele Parlamentului European.
El a mai precizat că Marea Britanie va trebui să ofere un motiv pentru amânarea ieşirii sale din UE, cum ar fi dorinţa de a folosi acest timp suplimentar pentru a organiza noi alegeri sau un nou referendum. „Ei au decis să plece, este problema lor, nu a noastră”, a adăugat Tajani.
În opinia sa, ieşirea Marii Britanii va descuraja alte ţări să părăsească Uniunea.”Trebuie să schimbăm Uniunea Europeană, dar trebuie să rămânem împreună”, a susţinut preşedintele Parlamentului European.

Premierul-britanic-Theresa-May-insistă-pentru-Brexit

Premierul-britanic-Theresa-May-insistă-pentru-Brexit

”Încă un efort”

Premierul britanic Theresa May a cerut vineri Uniunii Europene să facă ”încă un efort” pentru a ieşi din impasul privind acordul Brexitului, respins în ianuarie 2019 de parlamentul britanic şi pe care îl va supune săptămâna viitoare din nou votului deputaţilor, deşi nu a reuşit să obţină la Bruxelles revizuirea mecanismului de ”backstop” privind frontiera nord-irlandeză aflat la originea respingerii acestui acord. ”Este nevoie doar de încă un efort pentru a răspunde preocupărilor specifice ale parlamentului nostru”, a subliniat Theresa May într-un discurs susţinut în oraşul-port Grimsby, unde 70% dintre participanţii la referendumul din 2016 au votat pentru ieşirea din UE.
”Deci, să nu dăm înapoi ! Să facem ceea ce este necesar pentru ca parlamentarii să sprijine marţi acordul”, a mai spus ea, avertizând totodată că ”nimeni nu ştie ce se va întâmpla” dacă acesta va fi respins din nou. ”Am putea să rămânem în UE încă multe luni de acum înainte. Am putea să ieşim (din UE) fără protecţia unui acord. Sau am putea să nu mai ieşim niciodată”, a enumerat Theresa May posibilele evoluţii după decizia aşteptată săptămâna viitoare de la deputaţii Camerei Comunelor.
Aceştia vor vota marţi din nou acordul pe care deja l-au respins, sau un acord revizuit, în eventualitatea în care liderii europeni ar accepta totuşi în ultimul moment o revizuire a clauzei de ”backstop”.
Dacă acordul pică marţi la vot, miercuri Theresa May va cere Camerei Comunelor să voteze ieşirea din UE fără un acord pe 29 martie. Dacă deputaţii resping şi această variantă, joi ar urma un vot pentru o ”extindere scurtă, limitată” a perioadei de negociere prevăzute de articolului 50 din Tratatul UE dincolo de această dată, dar în opinia premierului May această amânare a Brexitului nu ar trebui să depăşească sfârşitul lunii iunie, mai ales că altfel ar apărea şi problema participării la alegerile europene din luna mai.

”Backstop” irlandez

Negociatorul şef al Uniunii Europene în dosarul Brexit, Michel Barnier, a anunţat că Bruxelles-ul este dispus să ofere Regatului Unit posibilitatea unei ieşiri unilaterale din mecanismul de ”backstop” privind frontiera nord-irlandeză de care depinde aprobarea acordului privind Brexitul în parlamentul britanic, relatează agenţiile internaționale de presă, preluate de KARADENIZ PRESS. ”Uniunea Europeană se angajează să ofere Regatului Unit opţiunea ieşirii unilaterale din uniunea vamală, dar să fie menţinute celelalte elemente ale backstop-ului pentru a evita o frontieră dură” între Irlanda şi Irlanda de Nord, a scris Barnier pe Twitter după o reuniune cu ambasadorii celor 27 de state ale UE, fără cel britanic. ”Regatul Unit nu va fi forţat să rămână în uniunea vamală împotriva voinţei sale”, a completat el.
Anunţul său survine în timp ce premierul britanic Theresa May încearcă să obţină din partea liderilor europeni o revizuire a mecanismului de ”backstop” astfel încât să-i dea acestuia o formă acceptabilă pentru deputaţii britanici, care se vor pronunţa din nou marţi prin vot asupra acordului privind Brexitul, respins în urma votului din ianuarie. Numeroşi parlamentari britanici se tem că, aşa cum este formulată clauza de ”backstop” în acordul pe care l-au respins, ea riscă să menţină Regatul Unit pe termen nedefinit în uniunea vamală europeană.
”UE va continua să lucreze intens în zilele următoare pentru ca Regatul Unit să iasă din UE cu un acord”, a mai promis Barnier în mesajul său, transmis după ce negociatorii europeni şi britanici au avut vineri noi discuţii, ce vor continua pe parcursul weekend-ului. (M.B.)

Share our work
UE anunță războiul vizelor cu SUA

UE anunță războiul vizelor cu SUA

Parlamentul European, poziție dură în problema vizelor

Parlamentul European, poziție dură în problema vizelor SUA pentru cetățenii europeni

Uniunea Europeană a anunţat vineri că din 2021 cetăţenii Statelor Unite vor avea nevoie de vize pentru a călători în spaţiul Schengen, relatează mass-media europeană, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Cetățenii americani trebuie să posede un paşaport valabil, de un card de credit sau de debit şi de o adresă de e-mail pentru a solicita o viză ETIAS (European Travel Information and Authorization System), informează site-ul www.etiasvisa.com. Minorii cu cetățenie americană vor avea nevoie doar de paşaport şi de înscrierea în ETIAS, mai punctează sursa citată.
În prezent, cetăţenii SUA nu au nevoie de vize pentru sejururi mai scurte de 90 de zile în spaţiul Schengen. „La fel ca şi alte ţări şi regiuni din lume, Europa a decis recent să îşi amelioreze sistemul de securitate pentru a evita orice alte probleme cu migraţia ilegală şi terorismul”, arată site-ul ETIAS.

Avertismente europene

Comisia Europeană a publicat pentru prima oară în 2016 un raport prin care cere Statelor Unite să renunţe la solicitarea de vize pentru cetăţenii din cinci ţări membre ale UE – Bulgaria, Cipru, Croaţia, Polonia şi România, deoarece, conform regulilor Uniunii Europene, toţi cetăţenii europeni trebuie să beneficieze de acelaşi tratament. În iunie anul trecut, Parlamentul European a votat pentru impunerea sistemului de vize pentru cetăţenii americani.
Comisarul pentru migrație, afaceri interne și cetățenie, Dimitris Avramopoulos, a declarat anterior că „asigurarea reciprocității în materie de vize pentru toate statele membre ale UE este una dintre principalele noastre priorități. Am învățat din experiența recentă că un dialog diplomatic continuu produce rezultate pozitive și vom aplica această abordare și în relația cu Statele Unite. Regimul de călătorii fără viză este în interesul părților de pe ambele maluri ale Atlanticului și sperăm că toate părțile vor întreprinde acțiuni concrete pentru a accelera progresele în această direcție.”

Cetățenii-SUA-vor-avea-nevoie-de-vize-în-UE

Cetățenii-SUA-vor-avea-nevoie-de-vize-în-UE

Contacte politice

În ultimele 12 luni, contactele cu Statele Unite s-au intensificat, atât la nivel politic, cât și la nivel tehnic, a relatat mass-media europeană, citând surse oficiale de la Bruxelles. Comisia a continuat să lanseze apeluri Statelor Unite în vederea intensificării cooperării sale cu cele cinci state membre în cauză: Bulgaria, Croația, Cipru, Polonia și România, pentru a se accelera progresele în direcția realizării reciprocității depline în materie de vize. Reciprocitatea în materie de vize a fost discutată în cadrul tuturor reuniunilor oficiale dintre UE și SUA, inclusiv cu ocazia celor două reuniuni ministeriale recente UE-SUA în domeniul justiției și afacerilor interne, care au avut loc la și la Washington D.C.
Comisia va continua să sprijine în mod activ statele membre în cauză, inclusiv prin asistență financiară, și să colaboreze îndeaproape cu acestea pentru a le ajuta să îndeplinească cerințele Programului de scutire de vize al SUA, mai arată sursa citată.
În ultimii trei ani și jumătate, cazurile îm care nu există reciprocitate în acest domeniu s-au redus considerabil. Statele Unite ale Americii rămân acum singura țară din lista UE a țărilor ai căror resortisanți sunt exonerați de obligația de a deține viză care nu permite accesul fără viză pe teritoriul său al cetățenilor tuturor statelor membre ale UE. Recent s-a realizat reciprocitatea deplină în materie de vize cu Canada, după ce aceasta a eliminat obligativitatea vizei pentru cetățenii români și bulgari, la 1 decembrie 2017. S-au obținut deja rezultate similare cu Australia, Brunei și Japonia. (N.G.)

Share our work