de Isac Mihai | feb. 7, 2023 | Uncategorized @ro
Republica Moldova, sprijinită de România
Uniunea Europeană și statele sale membre reprezintă principala sursă de sprijin financiar extern pentru bugetul de stat al Republicii Moldova, relatează mass-media de la Chișinău, citând Delegația UE din fosta republică sovietică.
Miliarde de lei
Potrivit informațiilor furnizate, care sunt confirmate și de ministerul finanțelor, cele mai mari sume din exterior alocate republicii în 2022, în valoare totală de 5,531 miliarde lei, au provenit fost din țările și instituțiile UE, dintre care o jumătate au constituit-o granturile.
Între altele, Comisia Europeană a acordat două granturi în valoare totală de 1,763 miliarde lei, iar câte un grant au alocat guvernele Germaniei (805,4 milioane lei) și României (199,9 milioane lei).
În ceea ce privește împrumuturile, Agenția franceză de dezvoltare a contribuit la bugetul de stat cu 1,530 miliarde lei, în timp ce Comisia Europeană și Polonia – cu 692,4, respectiv, 387 milioane lei. De asemenea, Banca europeană de investiții (BEI) i-a alocat Căii Ferate a Moldovei 153,4 milioane de lei.
În total, în 2022, partenerii externi ai Moldovei au contribuit la bugetul țării cu 12,7 miliarde de lei.
Uniunea Europeană și statele sale membre reprezintă principala sursă de sprijin financiar extern pentru bugetul de stat al Republicii Moldova
Sprijin UE
Prim-ministrul Natalia Gavriliţa consideră că Republica Moldova are nevoie de mai mult sprijin din partea Uniunii Europene pentru a face față înmulţirii încercărilor de a scoate ilegal oameni și arme din Ucraina cuprinsă de război, relatează mass-media de la Chișinău, citând un interviu acordat Financial Times.
Potrivit ei, Moldova nu doreşte să „devină o țară în care amenințările la securitate sporesc, iar fenomenul traficului de persoane sau al contrabandei este în creștere”.
În încercarea de a monitoriza și opri tentativele de trafic de ființe umane, Bruxelles-ul a înființat în Moldova un centru de sprijin pentru securitatea internă și managementul frontierelor moldoveneşti. Gavriliţa a apreciat inițiativa drept „reușită”, dar solicită mai mult sprijin pentru „a nu admite amplificarea acestor rețele de contrabandă”.
Reuniune strategică
Cea de-a șaptea reuniune ordinară a Comitetului de asociere UE-RM va avea loc pe 7 februarie, la Bruxelles. Potrivit „INFOTAG”, aceasta este prima şedinţă a Comitetului la care Republica Moldova participă în calitate de țară candidată la aderarea la UE.
Potrivit unei postări pe site-ul Parteneriatului estic, reuniunea va fi prezidată de Înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe și politica de securitate, Josep Borrell, și prim-ministrul moldovean Natalia Gavriliţa. Comisarul pentru vecinătate și extindere, Oliver Varhelyi, va reprezenta Comisia Europeană.
Părțile vor discuta relațiile dintre Uniunea Europeană și Moldova în legătură cu obținerea de către republică a statutului de țară candidată la aderarea la UE. Accentul se va pune pe dialogul politic și reforme, cooperarea economică și sectorială, în special în sectorul energetic, comerț, precum și convergența în domeniul politicii externe și securității. Participanții la întâlnire vor face un schimb de opinii cu privire la provocările globale și regionale, inclusiv războiul Rusiei împotriva Ucrainei și soluționarea conflictului transnistrean.
de Isac Mihai | ian. 10, 2022 | Analize, Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina la zi, UE, Uncategorized @ro
Ucraina, confruntată cu o insurgență prelungită în Donbass
Viceministrul de externe rus Serghei Riabkov a declarat că a avut o discuţie „complicată” duminică seara cu omoloaga sa americană, Wendy Sherman, începutul unei săptămâni diplomatice cu risc ridicat pentru a încerca dezamorsarea crizei explozive cu privire la Ucraina.
„Discuţia a fost complicată, nu putea fi simplă”, a spus Serghei Riabkov, citat de agenţia de presă Interfax, după o cină de lucru de două ore la Geneva cu subsecretarul de stat al SUA Wendy Sherman.
Ucraina, marele absent
Serghei Riabkov a apreciat discuţia ca fiind „serioasă”. Luni ar trebui să urmeze o zi de negocieri. „Cred că mâine nu ne vom pierde timpul”, a ministrul rus.
Statele Unite şi Rusia s-au poziţionat ferm înaintea acestor negocieri. Washingtonul a avertizat asupra unui risc de „confruntare”, iar Moscova a exclus orice concesie.
Secretarul de stat al american, Antony Blinken, a îndemnat Rusia să evite o nouă „agresiune a Ucrainei” şi să aleagă calea diplomatică, în timp ce Kremlinul, sub presiune pentru a-şi retrage trupele de la frontiera cu Ucraina, solicită occidentalilor garanţii privind securitatea în Europa, inclusiv că NATO nu se va extinde mai spre est.
În cursul dineului de lucru, Wendy Sherman „a subliniat sprijinul Statelor Unite pentru principiile internaţionale de suveranitate, integritate teritorială şi libertatea ţărilor suverane de a-şi alege propriile alianţe”, potrivit unui comunicat al Departamentului de Stat american.
Vladimir Putin, supărat pe Occident
Avertizare rusă
Cu câteva ore înainte de acest dineu, Serghei Riabkov s-a declarat „dezamăgit de semnalele venite în ultimele zile de la Washington, dar şi de la Bruxelles”, unde îşi au sediul UE şi NATO, potrivit agenţiilor ruse de presă.
Această întâlnire a lansat o săptămână diplomatică intensă. Pe lângă discuţiile americano-ruse din Elveţia luni, o întâlnire NATO-Rusia este prevăzută miercuri la Bruxelles, apoi o reuniune joi la Viena a Organizaţiei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), pentru a include europenii, care se tem să fie marginalizaţi.
”Există o cale a dialogului şi a diplomaţiei pentru a încerca să rezolvăm unele dintre aceste diferenţe” a declarat Antony Blinken duminică la postul american CNN.
”Cealaltă cale este cea a confruntării şi a consecinţelor masive pentru Rusia, dacă aceasta îşi repetă agresiunea asupra Ucrainei. Urmează să vedem în ce direcţie este dispus să meargă preşedintele (rus Vladimir) Putin”, a spus el.
Invazie posibilă
Occidentul şi Kievul acuză Rusia că a staţionat zeci de mii de soldaţi la frontiera ucraineană în vederea unei posibile invazii şi l-au ameninţat pe Vladimir Putin cu sancţiuni „masive” şi fără precedent dacă va ataca din nou Ucraina.
Aceste sancţiuni ar putea ajunge până la a exclude Rusia din sistemul financiar internaţional ori a împiedica intrarea în funcţiune a gazoductului Nord Stream 2, dorit de Kremlin.
Obiectivul occidentalilor este de a se arăta mai hotărâţi decât în 2014, când Moscova a anexat peninsula ucraineană Crimeea fără ca alianţa americano-europeană să reuşească să o oprească.
Preşedintele Vladimir Putin, care a discutat telefonic de două ori cu omologul său american, Joe Biden, de la începutul acestei noi crize, a avertizat că noi sancţiuni ar fi o „greşeală colosală” şi a ameninţat cu un răspuns „militar şi tehnic” în cazul „menţinerii liniei agresive foarte clare” a rivalilor săi.
Rusia rămâne o putere nucleară
Condiții a la russe
Kremlinul susţine că Occidentul provoacă Rusia prin staţionarea de militari la porţile sale şi înarmarea soldaţilor ucraineni care luptă împotriva separatiştilor pro-ruşi în Donbass, estul Ucrainei.
Prin urmare, el solicită un tratat major care să prevadă excluderea aderării Ucrainei la NATO, precum şi retragerea soldaţilor americani din cele mai estice ţări ale Alianţei Nord-Atlantice.
SUA au dat asigurări că nu vor să-şi reducă trupele din Polonia sau din ţările baltice şi ameninţă că le vor întări dacă ruşii trec la ofensivă.
„Riscul unui nou conflict este real”, a avertizat vineri secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg. „Cu siguranţă face parte din strategia lor să vină cu o listă de cereri absolut inadmisibile şi apoi să susţină că cealaltă parte nu joacă jocul şi să folosească asta ca o justificare pentru o agresiune”, a subliniat Antony Blinken.
Speranțe americane de pace
Dincolo de criza ucraineană, Washingtonul speră să profite de discuţii pentru a aduce pe drumul cel bun relaţiile americano-ruse, la cel mai scăzut nivel de la sfârşitul Războiului Rece. Şi poate să obţină anumite progrese în alte dosare, cum ar fi dezarmarea.
De la Paris la Berlin trecând prin Bruxelles, apelurile s-au înmulţit pentru a face un loc real la masa negocierilor pentru ţările vechiului continent, şi în special pentru Uniunea Europeană – în faţa Kremlinului care pare să dorească să privilegieze discuţiile bilaterale ruso-americane.
Un test pentru Statele Unite conduse de Joe Biden care, în ciuda promisiunilor de concertare, şi-a iritat aliaţii europeni dând impresia că merge singur în privinţa Afganistanului sau a strategiei anti-China.
Turcia, supăratî din cauza embargoului american
Ankara, apel la calm
Ankara a făcut apel să se evite orice „provocare” înaintea negocierilor de săptămâna viitoare dintre Rusia şi SUA cu scopul calmării tensiunilor provocate de prezenţa militară rusă la frontiera cu Ucraina.
„Sperăm că tensiunile dintre Ucraina şi Rusia, dintre Rusia şi NATO, să fie soluţionate prin mijloace paşnice. Să nu agravăm tensiunile, să evităm provocările”, a declarat ministrul apărării turc Hulusi Akar, într-o conferinţă de presă la Ankara.
Supărare turcă
Ministrul turc s-a referit şi la ceea ce el a numit un embargou asupra armelor, „secret sau asumat”, la adresa Turciei, din partea aliaţilor săi din NATO, fără a numi vreo ţară.
„Slăbirea forţelor armate turce înseamnă slăbirea NATO”, a declarat el.
Canada a blocat exporturile de arme către Turcia din aprilie 2021, după ce a descoperit că tehnologia sa cu privire la drone vândută Ankarei a fost folosită de Azerbaidjan în timpul războiului acestei ţări împotriva Armeniei.
Iar în 2020, SUA au impus sancţiuni agenţiei turce de armament, după cumpărarea de către Ankara a unui sistem de apărare antiaeriană rusă.
Akar a mai adăugat că ţara sa este gata să ajute autorităţile din Kazahstan, confruntate cu proteste violente.
Turcia încearcă să-şi consolideze relaţiile cu ţările turcofone din Asia centrală, cum este Kazahstanul, după dezmembrarea URSS în 1991. (Mihai Isac)
de Isac Mihai | nov. 21, 2020 | Uncategorized @ro
UE nu își folosește pe deplin potențialul militar
Liderii Uniunii Europene au admis că blocul comunitar nu dispune de capacităţile necesare pentru a-şi îndeplini obiectivele strategice, relatează agențiile internaționale de presă, citate de agenția KARADENIZ PRESS. Dezideratul de a deveni putere militară de sine stătătoare, capabilă să ajute NATO sau să desfăşoare rapid trupe în crize regionale, este pus în pericol de retragerea Regatului Unit din UE.
Prima „trecere în revistă” anuală a UE privind apărarea, prezentat miniştrilor apărării din bloc, a constatat că doar 60% dintre militarii şi armele statelor membre care pot fi puse teoretic la dispoziţia NATO sunt apte să fie realmente desfăşurate.
Reticențe naționale
În acelaşi timp, guvernele din UE au reţineri în privinţa desfăşurării acestor militari, a mai consemnat raportul, conform căruia misiunile militare oficiale ale UE beneficiază de numai 7% din totalul personalului militar al statelor Uniunii angajat în misiuni pe plan internaţional, existând probleme în procesul de generare a forţelor.
Cu toate că aceste slăbiciuni ale UE erau în mare parte cunoscute, dat fiind că blocul nu a dispus niciodată de o putere militară corespunzătoare puterii sale economice, principalele guverne din UE, cum sunt cele din Franţa, Germania, Italia şi Spania speră ca această evaluare detaliată şi recunoaştere publică a vulnerabilităţilor să reprezinte un moment de cotitură, scrie Reuters.
„UE nu are la dispoziţie toate capacităţile militare necesare pentru a se ridica la nivelul său de ambiţie”, conchide raportul citat de mass-media.
Probleme grave
„Apărarea europeană suferă de fragmentare, suprapuneri şi insuficient angajament operaţional”, a recunoscut în faţa presei şeful diplomaţiei UE, Josep Borrell.
State membre mai mici cum sunt Grecia, Suedia şi Polonia au încercat să-şi protejeze industriile de armament naţionale, ceea ce a subminat coordonarea direcţionată pentru a asigura apărarea continentului în ansamblul său.
State şi mai mici ca Belgia şi Luxemburgul sunt printre ţările cu cel mai mic buget al apărării din Europa, în timp ce Danemarca nu participă la iniţiativele de apărare ale UE.
În plus, există un dezacord între Franţa şi Germania în ce priveşte nivelul de dezvoltare a cooperării militare independent de SUA, care sunt de departe cea mai mare putere din NATO şi garantul efectiv al securităţii Europei după Al Doilea Război Mondial.
După patru ani de ostilitate faţă de NATO din partea preşedintelui american Donald Trump, UE afirmă însă că nu se mai poate baza exclusiv pe Statele Unite pentru reglementarea crizelor din vecinătatea sa.
UK, afară din UE
Buturuga britanică
UE face de câșiva ani demersuri pentru a-şi dezvolta capacităţile militare independent de SUA, în fruntea acestui efort plasându-se Franţa, principala putere militară din bloc după ce Regatul Unit – care se opunea unei astfel de cooperări – a ieşit din UE.
Ieșirea Marii Britanii din UE va lipsi blocul de capacități militare importante, precum și baze aero-navale strategice, precum cele din Oceanul Atlantic ori Cipru, unde ambițiile regionale ale Turciei amenință direct state membre UE.
Preşedintele francez Emmanuel Macron a făcut apel la mai multă „suveranitate” în capacitatea UE a-şi asigura apărarea, iar în premieră în bugetul UE sunt prevăzute pentru anul viitor 8 miliarde de euro pentru dezvoltarea de armamente.
Totodată, UE are în vedere ca până în 2022 să elaboreze o doctrină militară care să definească viitoarele ameninţări şi ambiţiile blocului.
Raportul citat de Reuters şi care face parte din strategia blocului de a-şi dezvolta în următorii 10 ani o capacitate militară de sine stătătoare face apel la guvernele UE să-şi pună în comun capacităţile de producţie de arme şi să pună capăt duplicării la nivel naţional, concentrându-se în special asupra producerii unui nou tanc de luptă, a unei nave de patrulare şi asupra tehnologiei anti-dronă. (N.G.)
de Isac Mihai | iul. 17, 2019 | Balcani, R. Moldova, Știri, UE, Uncategorized @ro
Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică
Preşedintele Macedoniei de Nord, Stevo Pendarovski, a declarat că ţara sa speră să devină anul acesta membră a NATO şi să afle data începerii negocierilor de aderare cu Uniunea Europeană, transmite mass-media regională, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS.
Menționăm că statele membre ale Alianţei Nord-Atlantice au semnat în februarie un acord care permite primirea fostei republici iugoslave, după încheierea disputei cu Grecia privind denumirea Macedonia. Procedura de ratificare durează în mod normal 12-18 luni, în funcție de calendarul politic.
Diferend depășit
În privinţa negocierilor cu UE, Comisia Europeană a recomandat oficial în mai 2019 începerea procedurii. Pendarovski, care și-a început mandatul în luna mai 2019, aflat într-o vizită în Slovenia, prima după ce a fost ales, a afirmat că se aşteaptă ca Uniunea să accepte în octombrie recomandarea respectivă.
În iunie 2018, guvernele de la Atena şi Skopje au pus capăt unui diferend de decenii privind denumirea fostei republici iugoslave Macedonia – nume similar cu al provinciei istorice din nordul Greciei. În ciuda opoziţiei naţionaliste din ambele ţări, prin acordul de la Prespa a fost acceptată denumirea Macedonia de Nord, care a devenit oficială anul acesta. S-a deschis astfel calea aderării ţării la NATO şi UE, demersuri blocate anterior de Grecia.
Fără schimb de teritorii
Preşedintele Macedoniei de Nord şi-a exprimat speranţa că noua Comisie Europeană (al cărei mandat începe pe 1 noiembrie) va decide rapid începerea negocierilor cu ţara sa.
Pendarovski s-a pronunţat de asemenea împotriva oricăror modificări ale frontierelor în regiune. Întrebat despre un posibil schimb de teritorii între Serbia şi Kosovo, el a apreciat că „graniţele trebuie să rămână acolo unde sunt” deoarece „orice altă opţiune ar putea crea un efect de domino” care „ar putea face rău mai multor ţări din regiune, inclusiv Macedoniei de Nord” şi chiar ar putea duce la conflicte armate. (M.B.)
de Isac Mihai | mai 31, 2019 | Analize, Orientul Mijlociu, Principal, UE, Uncategorized @ro
Războiul pentru Ierusalim se intensifică
Premierul Viorica Dăncilă, preşedintele interimar al PSD, a declarat că decizia mutării ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim aparţine preşedintelui Klaus Iohannis, relatează mass-media de la București, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. „După cum ştiţi, eu mi-am exprimat public decizia. Decizia aparţine preşedintelui României. Ştiţi foarte bine că mutarea unei ambasade este decisă de către preşedintele României. Părerea mea este că trebuie să existe o decizie politică. Eu am declarat în SUA, la Washington, mi-am spus punctul meu de vedere, dar dacă vă uitaţi pe declaraţia de atunci, am spus, în consens, şi cu respectarea prevederilor constituţionale. Eu mi-am spus punctul meu de vedere „, a declarat Dăncilă, marţi seara, la finalul şedinţei CExN al PSD, întrebată care este decizia Guvernului în acest moment privind mutarea ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim.
Post vacant
Fiind întrebată despre numirea unui ambasador al României în Israel, premierul de la București a precizat: „După data de 21 martie 2018, am trimis prima propunere către domnul preşedinte Iohannis privind numirea unui ambasador în Israel, nu am trimis numai Israel, am trimis mai multe ţări, cred Canada, nu mai îmi amintesc exact care dintre aceste ţări”.
„Nu am primit un răspuns. Am considerat că este nevoie de o a doua propunere, am trimis şi a doua propunere, nu am primit un răspuns. Aş fi vrut să primesc un răspuns, poate nu e persoana potrivită, poate mai trebuie să facem o propunere, dar trebuie să avem un răspuns în ceea ce priveşte acordul sau că nu este de acord cu această nominalizare. Eu consider că trebuie să avem un acord din partea domnului preşedinte şi pentru Israel şi pentru Bruxelles, pentru că noi nu avem ambasador la Bruxelles încă, am făcut o nominalizare, nominalizarea este Andreea Păstârnac, a fost audiată în comisiile din Parlament, dar încă nu avem aprobarea domnului preşedinte. Deci, eu consider că trebuie să tratăm cu foarte multă responsabilitate şi acest aspect”, a mai declarat Dăncilă.
Sprijin diplomatic românesc
Anterior, autoritățile de la București au anunțat că sunt pregătite să găzduiască o reuniune diplomatică internațională menită să ducă la restartarea negocierilor între autoritățile de la Ierusalim și cele palestiniene, în marja mandatului României, care a preluat de la 1 ianuarie 2019 preşedinţiei Președinția Consiliului UE. Negocierile în acest sens sunt încă în desfășurare, consultări având loc în mai multe capitale europene. Dezvăluirile au venit la scurt timp după ce premierul român Viorica Dăncilă a efectuat o vizită de lucru în Israel, unde a avut întrevederi cu premierul israelian Benjamin Netanyahu și alți oficiali israelieni.
Menționăm că relațiile oficiale dintre cele două părți sunt înghețate în urma intesificării acțiunilor cu caracter terorist ale grupărilor palestiniene împotriva cetățenilor israelieni, precum și a refuzului liderilor arabi de a accepta mutarea ambasadelor mai multor state europene și americane, inclusiv Statele Unite, la Ierusalim, invocând diferite tratate internaționale, argumente respinse categoric de partea israeliană.
România, prieten adevărat
Ambasadorul Statului Israel la Bucureşti, David Saranga, a declarat anterior că România este un prieten adevărat, pe care ţara sa se poate baza în cadrul Uniunii Europene. „Ne întâlnim astăzi pentru a celebra anul 2019, un an deosebit de important, marcat de preluarea preşedinţiei Consiliului UE de către România, un moment foarte important politic şi remarcabil. (…) Pentru noi, România este un prieten adevărat, pe care putem să ne bazăm în cadrul UE”, a spus Saranga, care a participat la un concert de Anul Nou organizat, la Templul Coral din Bucureşti, de Comunitatea Evreilor Bucureşti (CEB), Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România (FCER), împreună cu JDC România şi Fundaţia Caritatea.
Diplomatul a făcut trimitere la cuvintele lui Elie Wiesel, potrivit căruia ”fără memorie, nu există cultură, civilizaţie, societate, viitor”. „Pentru a consolida această prietenie puternică dintre România şi Israel nu putem să ignorăm trecutul, trebuie să-l acceptăm cu sinceritate şi să învăţăm din el. (…) Aproape de jumătate din comunitatea evreiască, care a trăit aici înainte de Al Doilea Război Mondial, a fost distrusă. România a făcut eforturi remarcabile în ceea ce priveşte recunoaşterea trecutului şi asumarea responsabilităţii. În acest context, vreau să mulţumesc unui prieten apropiat al meu personal şi al poporului evreu – ambasadorul Mihnea Constantinescu, fie memoria lui binecuvântată!”, a afirmat ambasadorul, iar cei prezenţi au ţinut un moment de reculegere în memoria fostului diplomat român.
Presedintele-israelian-Rueven-Rivli-a-primit-o-pe-Viocica-Dancila-premierul-roman
Mutarea Ambasadei României, subiect controversat
Mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim a fost un subiect delicat pentru anul politic intern 2018, care a stârnit multe controverse. Anunţat iniţial de Liviu Dragnea, planul nu a mai fost pus în aplicare, preşedintele Klaus Iohannis fiind cel care s-a împotrivit, relatează agenția Mediafax, într-un amplu material de analiză.
La începutul acestui an SUA anunţa că până în luna mai 2018 sediul Ambasadei va fi mutat de la Tel Aviv la Ierusalim, cu scopul recunoaşterii Ierusalimului drept capitală a Israelului. După anunţul Statelor Unite, mai multe ţări au decis mutarea Ambasadelor de la Tel Aviv la Ierusalim. În România, însă, subiectul a fost unul mai delicat din punct de vedere interinstituţional.
Iniţial, anunţul a fost făcut de liderul PSD, Liviu Dragnea, care a spus într-o emisiune TV că Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.
Conflict politic
”Guvernul a adoptat un memorandum prin care se decide începerea procedurilor pentru mutarea efectivă a ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. Poate părea un lucru puţin important. Are valoare simbolică uriaşă acest gest al nostru, în primul rând o valoare simbolică pentru un stat care are o influenţă nemaipomenită în lume, un stat, Israelul, cu care noi avem relaţii speciale de foarte mulţi ani, un stat în care sunt peste 500.000 de români, are o valoare foarte mare pentru administraţia americană. Suntem practic a doua ţară care facem acest lucru. Mutarea ambasadei la Ierusalim poate şi cred că va aduce nişte beneficii pe termen şi scurs, şi mediu şi lung pentru România. Trebuie să folosim această şansă uriaşă”, a declarat Liviu Dragnea.
Preşedintele Klaus Iohannis a încercat să discute la telefon cu premierul Viorica Dăncilă, despre anunţul privind mutarea ambasadei României din Israel la Ierusalim, însă aceasta nu a răspuns la telefon.
„Da, iniţial nu am răspuns. Eram la Simfonia Lalelelor, nu am văzut apelul, apoi am sunat şi am discutat cu dumnealui. A fost o discuţie privată cu domnul preşedinte, pot să confirm că a avut loc această discuţie”, a declarat premierul Viorica Dăncilă.
Şeful Executivului spune că memorandumul va fi discutat cu toate instituţiile, inclusiv preşedinţia, dar numai după ce se ajunge la forma finală.
„A fost adoptat un memorandum în şedinţa de guvern, voi discuta cu preşedintele după adoptare, avem discernământ şi responsabilitate şi vom discuta cu toate instituţiile. Nu pot să vă spun ce conţine memorandumul, dar vă confirm că exista şi vom discuta cu toate instituţiile, inclusiv cu preşedintele. Emitentul stabileşte dacă este la documente clasificate sau nu”, a mai spus premierul.
Întrebată când va avea loc discuţia cu celelalte instituţii, Dăncilă a precizat: „Vom purta discuţii cu toate instituţiile când ajungem la un numitor comun”.
Chestionată cu privire la faptul că Liviu Dragnea avea detalii despre acest memorandum confidenţial, Dăncilă a spus: „s-a ştiut despre document, a apărut înainte de a fi votat în sedinţa de guvern. În rest nu vă pot spune”.
Președintele român Klaus Iohannis refuză momentan mutarea ambasadei statului român la Ierusalim
Răspuns prezidențial
Preşedinţia de la București a reacţionat prompt: ”Preşedintele României reprezintă statul român, ceea ce înseamnă că în planul politicii externe conduce şi angajează statul. (…) Problema mutării Ambasadei României din Israel de la Tel Aviv la Ierusalim nu este o problemă cu caracter tehnic, ci este o decizie de politică externă cu implicaţii importante”.
De asemenea, Klaus Iohannis menţiona că prevederile ONU solicită statelor membre să se abţină să stabilească misiuni diplomatice în Ierusalim şi să intensifice eforturile internaţionale pentru o pace durabilă, cuprinzătoare şi justă în Orientul Mijlociu. Prin urmare, în această etapă, „relocarea ambasadei României în Ierusalim ar reprezenta o încălcare a dreptului internaţional relevant”, amintea preşedintele chiar a doua zi după anunţul liderului PSD.
Viorica Dăncilă a avut, pe 25 aprilie 2018, o întrevedere cu premierul israelian, Benjamin Netanyahu, în cadrul vizitei oficiale pe care o întreprinde în Statul Israel. La întrevederea cu Dăncilă, premierul israelian, Benjamin Netanyahu a salutat adoptarea de către Guvernul Romaniei a transferului Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim.
Klaus Iohannis a invitat-o pe Viorica Dăncilă la Cotroceni pentru a discuta cu privire la decizia mutării Ambasadei. Pe 27 aprilie, din cauza refuzului premierului de a onora invitaţia, Klaus Iohannis i-a cerut public demisia acestuia, după ce a anunţat că îi retrage încrederea pentru că nu face faţă poziţiei de prim-ministru şi transformă Guvernul într-o vulnerabilitate pentru România
Conflictul dintre cei doi demnitari s-a intensificat în momentul în care Viorica Dăncilă a susţinut că nu are niciun motiv să demisioneze, considerand că afirmaţiile şefului statului nu îşi aveau rostul.
Premierul-israelian-Benjamin-Netanyahu-este mulțumit-de-relația-cu-liderul-de-la-Casa-Albă-Donald-Trump
Plângeri penale
Şi partidele din Opoziţie au reacţionat cu privire la anunţul despre mutarea Ambasadei României de la Tel Aviv la Ierusalim.
Pe 17 mai, preşedintele PNL, Ludovic Orban, a făcut o plângere penală, în care i-a acuzat pe Liviu Dragnea şi pe premierul Viorica Dăncilă de „difuzarea de informaţii cu caracter secret, uzurparea de funcţie şi refuzul de informare a Preşedintelui României” în cazul memorandumului MAE. Procurorii DIICOT au început urmărirea penală, la începutul lunii iunie, cu privire la fapte pentru infracţiuni de înaltă trădare şi divulgarea secretului care periclitează securitatea naţională. Dosarul a fost însă clasat pe 27 septembrie, DIICOT precizând că fapta denunţată „nu există”.
La scurt timp după clasarea dosarului, liderul PNL a afirmat că nu face nicio acuzaţie la adresa procurorilor DIICOT, dar că i se pare „extrem de ciudat” faptul că s-a clasat dosarul de înaltă trădare, în condiţiile în care „faptele sunt evidente”.
Netanyahu, anulat de două ori
În contextul discuţiilor privind mutarea Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim , premierul israelian, Benjamin Neranyahu şi-a anulat vizita în România de două ori.
Prima vizită a acestuia trebuia să aibă loc în luna august. Premierul Israelului a amânat însă vizita din cauza „altor angajamente”. Vizita fusese reprogramată, astfel, pentru data de 8 noiembrie, iar acesta ar fi urmat să participe la şedinţa comună a guvernelor României şi Israelului la Bucureşti. Ambasada Israelului în România a anunţat, atunci, că una dintre temele de discuţie ar fi fost şi mutarea ambasadei Romaniei de la Tel Aviv la Ierusalim, acesta fiind „un subiect deschis in continuare”. Cu toate acestea, şi această vizită a fost amânată de către partea israeliană. Pe 15 octombrie, Ambasada Israelului a confirmat cea de-a doua amânare a vizitei premierului israelian în România.
Ministrul Afacerilor Externe, Teodor Meleşcanu, a anunţat în mai multe rânduri că România e pe ultima sută de metri în privinţa mutării Ambasadei de la Tel Aviv la Ierusalim. (M.B./Mihai Isac)
de Isac Mihai | mai 30, 2019 | Orientul Mijlociu, Orientul Mijlociu, Știri, Uncategorized @ro
Israel, război politic prelungit
Knesset-ul a votat joi dizolvarea sa la mai puţin de două luni după ce a fost ales şi pentru organizarea de noi legislative la 17 septembrie, o situaţie nemaiîntâlnită în istoria ţării, relatează mass-media de la Ierusalim, citată de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Parlamentul de la Ierusalim a votat pentru dizolvarea sa, în a doua şi a treia lectură, cu 74 de voturi pentru şi 45 contra, la propunerea partidului Likud al premierului Benjamin Netanyahu.
Conform analiștilor politici, actualul premier, incapabil să formeze o coaliţie de guvernământ cu partidele de dreapta care s-au impus la alegerile desfăşurate la 9 aprilie 2019, a preferat să trimită israelienii din nou la urne pentru a doua oară în aproximativ cinci luni, pentru a nu-i oferi preşedintelui Reuven Rivlin posibilitatea de a încredinţa misiunea unui alt lider politic.
Poziții radicale
Netanyahu, care a revendicat victoria în numele partidului său de dreapta Likud în alegerile din 9 aprilie, a avut termen până miercuri seară să ajungă să formeze guvernul, după ce a fost însărcinat de preşedintele Reuven Rivlin în urmă cu şase săptămâni.
La putere în ultimul deceniu şi confruntat cu acuzaţii de corupţie, Netanyahu s-a străduit să încheie un acord cu partide de dreapta, de extremă dreapta şi evreieşti ultrareligioase care i-ar asigura un al cincilea mandat.
Diviziunile dintre partidul ultranaţionalist al fostului ministru al apărării Avigdor Lieberman, Yisrael Beitenu, şi cel ultrareligios Iudaismul Unificat al Torei asupra unui proiect de lege privind scutirea de serviciul militar a tinerilor de la şcolile talmudice au împins discuţiile de coaliţie în impas.
Formațiunea condusă de Lieberman, care are 5 locuri în Parlamentul de la Ierusalim, dorește eliminarea excepțiilor. Shas şi Partidul Unificat al Torei, două partide evreieşti ultrareligioase care deţin împreună 16 locuri în parlament, se opun vehement unui astfel de proiect de lege. Netanyahu are nevoie de toate cele trei partide pentru a forma o coaliţie.
Premierul-israelian-Benjamin-Netanyahu-este mulțumit-de-relația-cu-liderul-de-la-Casa-Albă-Donald-Trump
Proteste masive
Mii de israelieni au manifestat sâmbătă seară la Tel Aviv împotriva unui eventual acord de coaliţie condusă de premierul desemnat Benjamin Netanyahu ce ar putea constitui pentru opoziţie sfârşitul democraţiei în ţară, notează mass-media locală. Manifestanții au agitat drapelul israelian, scandând, printre altele, sloganul „un popor, o lege”.
„Nu te vom lăsa să transformi Israelul democratic într-o curte privată a unei familii regale sau a unui sultanat”, a declarat Benny Gantz, liderul alianţei de centru-dreapta Albastru şi Alb, pe cale de a deveni cel mai mare partid de opoziţie.
„Suntem aici ca să luptăm pentru ţara noastră. Netanyahu va zdrobi Curtea Supremă pentru a împiedica justiţia” să îşi facă treaba, a spus Tamar Zandberg din partea formaţiunii Meretz.
Organizatorii au estimat la câteva zeci de mii de persoane numărul participanţilor la marşul care a avut loc în faţa muzeului din Tel Aviv. Potrivit poliţiei, mai puţin de 10.000 de manifestanţi au fost prezenţi.
Vânătoare de vrăjitoare
Concomitent, procurorul general al Israelului, Avichai Mandelblit, a amânat anterior pentru începutul lunii octombrie 2019 data la care Netanyahu urmează să fie audiat pentru a răspunde la acuzaţiile de corupţie care i-au fost aduse. În februarie 2019, magistratul şi-a anunţat intenţia de a-l inculpa pe prim-ministru pentru „corupţie”, „fraudă” şi „abuz de încredere” în trei dosare.
Benjamin Netanyahu a negat toate aceste acuzaţii şi a denunţat o „vânătoare de vrăjitoare”. (N.G.)
