de Razvan Iorga | sept. 23, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presa rusa revine la ideea ca Romania doreste sa anexeze Republica Moldova intr-o miscare mai ampla de reasezare a granitelor in Europa. Criza politica actuala din cadrul UE nu este doar de natura financiara, ci si politica, evidentiindu-se prin tendinte separatiste in statele est-europene, presedintele Romaniei dorind sa „reanexeze” Republica Moldova prin acordarea de pasapoarte moldovenilor, comenteaza postul de radio Vocea Rusiei. Actuala criza din cadrul UE nu este doar financiara, ci si politica, manifestandu-se prin tendinte separatiste, mai ales in tarile est-europene. Este vorba in principal de zona Balcanilor, unde separatismul a luat forma specifica, de natura etnica”, explica Vocea Rusiei, in editia online. „in Europa de Est, separatismul se manifesta la nivelul etniilor si teritoriilor. Albanezii, nu doar cei din Kosovo, joaca rolul cel mai important. Liderii albanezi macedoneni ar vrea sa divizeze partea bulgara a regiunii Macedonia intr-un sector albanez si unul bulgar. Aceste idei sunt impartasite de etnicii albanezi din Grecia. Premierul Ungariei, Viktor Orban, doreste restabilirea frontierelor fostei Austro-Ungarii”, adauga publicatia rusa. „Presedintele roman, Traian Basescu, vrea sa reanexeze Moldova prin oferirea de pasapoarte romanesti cetatenilor moldoveni. Cei de la Budapesta si de la Bucuresti sunt nemultumiti de rezultatele celor doua razboaie mondiale, in special din punctul de vedere al frontierelor. Iar exemplele pot continua”, subliniaza Vocea Rusiei. Precedentul este separatismul terorist din Kosovo, sustinut de NATO si UE, afirma Anna Filimonova, analist la Institutul de Studii Slavone al Academiei de stiinte din Rusia. „Pentru Europa, amenintarea terorista provine in principal de pe teritoriul cvasi-statului Kosovo. Aceste probleme trebuie rezolvate pe cale diplomatica, in cadrul dreptului international”, explica experta.
de Razvan Iorga | sept. 23, 2012 | Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
Liderul de la Teheran Mahmoud Ahmadinejad a plecat sambata catre New York, unde va rosti ultimul sau discurs in cadrul Adunarii Generale a ONU, a informat televiziunea de stat iraniana. Interventia sa va fi urmarita cu atentie in contextul tensiunilor sporite dintre Iran si Consiliul de Securitate al ONU cu privire la programul nuclear controversat al Teheranului, si al amenintarilor israeliene de a ataca Iranul. In discursurile sale pronuntate in trecut in cadrul Adunarii Generale a ONU, Ahmadinejad a negat Holocaustul si s-a referit la teorii ale conspiratiei in legatura cu atentatele de la 11 septembrie 2001 din SUA, provocand plecarea din sala a diplomatilor americani si occidentali. Presedintele iranian urmeaza sa intervina in cadrul Adunarii Generale a ONU miercuri. Regulamentul Natiunilor Unite prevede discursuri cu o durata de maximum cinci minute pentru reprezentantii fiecarei tari. Este vorba despre ultimul discurs al lui Ahmadinejad in fata Adunarii Generale a ONU, el urmand sa paraseasca scena politica in 2013, dupa ce a detinut doua mandate consecutive in calitate de presedinte, maximum admis. O demonstratie este planificata in acest an la apelul grupului ‘Uniti impotriva unui Iran nuclear’, in fata hotelului din Manhattan unde sunt gazduiti presedintele Ahmadinejad si delegatia iraniana.
de Razvan Iorga | sept. 23, 2012 | România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ministrul Apararii, Corneliu Dobritoiu, a declarat sambata ca Romania respecta „la litera” toate directivele Uniunii Europene in ceea ce priveste achizitia avioanelor multirol F-16 din Portugalia. „O sa iesim cu o propunere de decizie la nivelul CSAT. Suntem in concurenta, dupa cum stiti, cu bulgarii. Referitor la achizitie, va asigur pe dumneavoastra, pe toti cetatenii Romaniei, inclusiv partenerii din UE, ca Romania respecta absolut toate directivele UE pentru aceasta achizitie, la litera”, a spus Corneliu Dobritoiu referindu-se la achizitia avioanelor multirol din Portugalia, prezent la ”Aeronautic Show 2012”. Ministrul a mai spus ca desi exista temeri cum ca ar trebui organizata o licitatie, asa cum cere Comisia Europena, avioanele vor fi cumparate in cadrul unui acord interguvernamental privind tehnica militara in uz, ceea ce elimina necesitatea organizarii unei licitatii. Dobritoiu spunea in luna august, ca Romania ar putea cumpara F-16 din Portugalia, starea avioanelor fiind una „foarte buna”, potrivit expertilor care au evaluat starea tehnica a acestora. Ministrul a precizat ca programul multirol „este mai mult decat acceptabil”, suma finala pentru achizitionarea avioanelor putand fi negociata cu partenerul portughez.
de Natalia Ciobanu | sept. 21, 2012 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Fostul presedinte al Parlamentului European, polonezul Jerzy Buzek, militeaza pentru eliberarea Iuliei Timosenko
Fostul preşedinte al Parlamentului European, Jerzy Buzek, a declarat, într-un interviu acordat BBC Ucraina, citat de mass-media regionala, că eliberarea fostului premier Iulia Timoşenko se poate face fie prin graţiere, fie în urma unei decizii în acest sens a Curţii Europeană a Drepturilor Omului. Acum un an, Timoşenko a fost condamnată la şapte ani de închisoare pentru „abuz în serviciu”, după ce a semnat, în luna ianuarie 2009, contracte cu Federația Rusă în domeniul gazelor. De atunci, problema eliberării fostului premier şi a altor politicieni din opoziţia ucraineană, care, în opinia Bruxellesului, au fost condamnaţi politic, a reprezentat unul dintre principalele obstacole în relaţiile dintre Kiev şi UE, dar şi în calea semnării Acordului de asociere şi creare a zonei de liber schimb.
Potrivit lui Jerzy Buzek, UE nu poate fi de acord nu doar cu sentinţa în cazul Iuliei Timoşenko, ci cu întreg procesul intentat împotriva fostului premier. „În cazul Timoşenko, întreaga examinare a dosarului a avut loc într-o instanţă obişnuită, care tratează cazuri penale obişnuite. Prin urmare, rezultatele activităţii acestei instanţe nu ne pot satisface, nici măcar din punctul de vedere al modului în care ancheta şi procesul au fost realizate. Subliniez că nu este vorba doar de sentinţa în sine, ci de întreaga instrumentare a cazului. Cu alte cuvinte, în cazul în care Ucraina doreşte să fie ‘compatibilă’ cu UE, Kievul trebuie să schimbe această lege şi, în general, să pună în aplicare reforma sistemului de justiţie”, a subliniat Buzek.
La începutul săptămânii, o comisie medicală a decis că Timoșenko va mai rămâne internată în Spitalul Căilor Ferate din Harkov cel puţin încă o lună. Decizia medicilor ucraineni vine după ce a expirat termenul de 8 săptămâni de spitalizare, stabilit de medicii de la clinica din Germania, care o tratează pe Iulia Timoșenko.
Ministrul adjunct al sănătății, Raisa Moiseenko, a subliniat că aceasta este o decizie comună a medicilor ucraineni şi germani, care a fost luată ţinându-se cont inclusiv de cererea fostului prim-ministru. Moiseenko a mai precizat că durata estimată de spitalizare va fi prelungită cu o lună, însă, este posibil ca aceasta să mai fie preungită ulterior, în funcţie de eficacitatea procedurior de reabilitare recomandate.
Iulia Timoşenko a fost condamnată, pe 11 noiembrie 2011, la şapte ani de închisoare, pentru abuz de putere. Pe data de 9 mai 2012, fostul premier, care suferă de hernie de disc, a fost internat în Spitalul Căilor Ferate Ucrainene.
de Anatol Terzi | sept. 21, 2012 | Știri, Turcia, UE, Uncategorized @ro
Armata turca, tinta a epurarilor juridice
Justitia turca a pronuntat vineri pedepse grele de inchisoare pentru peste 300 de ofiteri acuzati ca au complotat pentru rasturnarea guvernului condus de Recep Tayyip Erdogan, primul verdict dintr-o serie de procese controversate si denuntate de opozitie drept o vanatoare de vrajitoare, relateza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Tribunalul din Silivri, aflat la aproximativ 50 de km de Istanbul, a pronuntat pedepse de 20 de ani de inchisoare pentru „creierul” acestui complot, fostul general Cetin Dogan si ex-comandant al primei armate, si in cazul sefilor armatei aerului si marinei, Ibrahim Firtina si Ozden Ornek.
78 de ofiteri au fost condamnati la 18 ani de inchisoare in timp ce alti 246 au primit 16 ani de inchisoare. Acesti ofiteri au fost declarati vinovati, in diverse grade, de „tentativa de impiedicare prin forta a actiunii guvernului Republicii”, o pedeapsa pasibila de inchisoare pe viata dar care a fost redusa deoarece infractiunea, independent de vointa acuzatilor, nu s-a putut realiza, precizeaza oficialii turci. Pentru majoritatea acuzatilor s-a interzis pe viata activitatea in sectorul public. 34 de ofiteri au fost achitati, iar verdictul in cazul celorlalti acuzati nu este definitiv.
Reactie dura
Imediat ce s-a pronuntat sentinta, multimea de rude a acuzatilor a reactionat violent, huiduind judecatorii. Acuzatii au salutat multimea, unii cu pumnul ridicat, iar sticle de apa au zburat in directia magistratilor, in timp ce o parte a publicului intona imnul national.
Potrivit verdictului curtii, aceasta conspiratie avea drept obiectiv alungarea de la putere a Partidului Justitiei si Dezvoltarii (AKP) prin intermediul unei serii de atentate care ar fi semanat haosul si ar fi justificat o interventie a armatei. Inculpatii au contestat insa aceasta versiune a faptelor, sustinand ca era vorba de un scenariu de exercitiu tipic pentru armata si acuzand falsificarea de probe.
In total, 365 de ofiteri in activitate sau in retragere, printre care mai multi fost sefi de armata si de corp de armata, sunt anchetati din decembrie 2010 pentru participare la complot. Acest proces ataca frontal o armata intangibila pana in prezent, gardianul autoproclamat al laicitatii intr-o tara majoritar musulmana.
de Razvan Iorga | sept. 20, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Comunistul Mark Tkaciuk a declarat joi ca in aceasta toamna partidul sau va reusi dizolvarea AIE. „Noi vom castiga razboiul, deoarece cea care va pierde este Alianta. De trei ani actuala guvernare striga ca PCRM se va destrama, ca PCRM pierde din voturi, insa AIE are o singura arma pentru a ne distruge si anume sa ne arunce pe toti intr-o camera cu gaze. In aceasta toamna vom fi martorii destramarii Aliantei. Acolo este ruina deja”, a declarat Mark Tkaciuk in cadrul unei emisiuni transmisa de postul de televiziune TV7. El a mai spus ca Partidul Comunist nu va renunta la ideea organizarii unui referendum privind aderarea Republicii Moldova la Uniunea Vamala Rusia-Belarus-Kazahstan. Anterior, comunistii au cerut parlamentului organizarea unei sedinte extraordinare pentru stabilirea datei acestui referendum. Lucru ce nu s-a intamplat, iar comunistii au cerut demisia presedintelui parlamentului, Marian Lupu.
Presa rusa revine la ideea ca Romania doreste sa anexeze Republica Moldova intr-o miscare mai ampla de reasezare a granitelor in Europa. Criza politica actuala din cadrul UE nu este doar de natura financiara, ci si politica, evidentiindu-se prin tendinte separatiste in statele est-europene, presedintele Romaniei dorind sa „reanexeze” Republica Moldova prin acordarea de pasapoarte moldovenilor, comenteaza postul de radio Vocea Rusiei. Actuala criza din cadrul UE nu este doar financiara, ci si politica, manifestandu-se prin tendinte separatiste, mai ales in tarile est-europene. Este vorba in principal de zona Balcanilor, unde separatismul a luat forma specifica, de natura etnica”, explica Vocea Rusiei, in editia online. „in Europa de Est, separatismul se manifesta la nivelul etniilor si teritoriilor. Albanezii, nu doar cei din Kosovo, joaca rolul cel mai important. Liderii albanezi macedoneni ar vrea sa divizeze partea bulgara a regiunii Macedonia intr-un sector albanez si unul bulgar. Aceste idei sunt impartasite de etnicii albanezi din Grecia. Premierul Ungariei, Viktor Orban, doreste restabilirea frontierelor fostei Austro-Ungarii”, adauga publicatia rusa. „Presedintele roman, Traian Basescu, vrea sa reanexeze Moldova prin oferirea de pasapoarte romanesti cetatenilor moldoveni. Cei de la Budapesta si de la Bucuresti sunt nemultumiti de rezultatele celor doua razboaie mondiale, in special din punctul de vedere al frontierelor. Iar exemplele pot continua”, subliniaza Vocea Rusiei. Precedentul este separatismul terorist din Kosovo, sustinut de NATO si UE, afirma Anna Filimonova, analist la Institutul de Studii Slavone al Academiei de stiinte din Rusia. „Pentru Europa, amenintarea terorista provine in principal de pe teritoriul cvasi-statului Kosovo. Aceste probleme trebuie rezolvate pe cale diplomatica, in cadrul dreptului international”, explica experta.