de Anatol Terzi | oct. 9, 2012 | Caucaz, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
România şi alte patru state central şi est-europene membre ale Uniunii Europene – Bulgaria, Cehia, Letonia şi Lituania – au lansat luni un apel Georgiei să continue calea reformelor vizând aderarea la UE şi la NATO, după victoria în alegerile legislative a coaliţiei conduse de miliardarul Bidzina Ivanişvili.
Într-o scrisoare comună, miniştrii de externe din cele cinci state comunitare menţionate îi adresează un apel lui Ivanişvili să menţină cursul „integrării europene şi euro-atlantice” şi să „nu precupeţească nici energie, nici entuziasm în angajarea reformelor necesare”. În scrisoarea lor, adresată atât lui Ivanişvili, cât şi rivalului său, preşedintele georgian Mihail Saakaşvili, cei cinci miniştri le cer acestora să „garanteze că noul parlament îşi va intra în atribuţii în mod legal şi constructiv”. „Credem cu fermitate că este timpul astăzi să se lucreze împreună în favoarea unităţii naţionale, în interesul Georgiei”, mai subliniază miniştrii europeni.
Coaliţia Visul georgian, condusă de Bidzina Ivanişvili, a câştigat alegerile legislative de la 1 octombrie şi ar putea dispune de 83 de mandate, faţă de 67 ale Mişcării Naţionale Unificate, formaţiunea preşedintelui Saakaşvili. Acesta, aflat la putere din 2003, în urma Revoluţiei trandafirilor, a recunoscut victoria opoziţiei şi a dat asigurări că va facilita tranziţia politică.
de Razvan Iorga | oct. 8, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Cetatenii Republicii Moldova care muncesc in strainatate au trimis in tara, in primele opt luni ale anului, aproape 940 de milioane de dolari SUA, potrivit cifrele oferite publicitatii luni de catre Banca Nationala a Moldovei. Volumul remitentelor este mai mare cu aproape 25 de milioane de dolari fata de aceeași perioada din anul trecut. Cel mai mare volum de transferuri a fost realizat dolari – 40 la suta, in euro – 38 la suta și 22 la suta – in ruble rusesti. Anul trecut, moldovenii au trimis acasa peste 1 miliard 453 de milioane de dolari SUA, mai mult cu 209 milioane de dolari SUA sau cu aproape 17 la suta fata de 2010. Deși remitentele au crescut, acestea nu au atins nivelul de pana la criza. in 2008, transferurile moldovenilor de peste hotare au depașit 1,6 miliarde de dolari SUA. Expertii internationali estimeaza ca in urmatorii cinci ani, volumul banilor trimisi de peste hotare se va dubla pe fundalul ieșirii din recesiune a tarilor europene și va atinge peste 2,3 miliarde de dolari.
de Razvan Iorga | oct. 8, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Doua partide de stanga din Republica Moldova au anuntat luni ca isi grupeaza fortele pentru a fortifica spectrul politic de stanga din aceasta tara. Partidul ‘Moldova Unita’, condus de Vladimir turcan, se alatura Partidului Socialistilor, condus de Igor Dodon, se mentioneaza intr-o declaratie emisa de cele doua formatiuni de stanga din Republica Moldova. Ambele partide sunt conduse de fosti membri ai Partidului Comunistilor, care in ultimii ani au parasit aceasta formatiune. Partidul Socialistilor are in prezent patru deputati in parlament. Anuntul vine dupa ce saptamana trecuta presa de la Chisinau scria ca sase partide extra-parlamentare de stanga poarta negocieri in vederea crearii unui bloc comun pentru viitoarele alegeri, care ar urma sa aiba loc la sfarsitul anului 2014. Unele partide, printre care si Partidul Socialistilor, au negat atunci aceste informatii. Saptamana trecuta, Partidul Comunistilor si Partidul Social Democrat au semnat o declaratie de a actiona in comun in vederea organizarii unui referendum pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Euroasiatica. Unii analisti nu exclud ca acesta este un prim pas in vederea participarii in comun a celor doua partide la urmatoarele alegeri parlamentare. In Republica Moldova sunt inregistrate peste 30 de partide, dintre care aproximativ jumatate imbratiseaza doctrine de stanga.
de Razvan Iorga | oct. 8, 2012 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, UE, Uncategorized @ro
Gigantul energetic rus Gazprom va inaugura marti al doilea tronson al gazoductului Nord Stream catre Europa, dar din cauza scaderii cererii livrarile ar putea fi mult mai mici decat capacitatea proiectata, relateaza Ria Novosti. Primul tronson al conductei, care leaga orasul rusesc Viborg de la granita cu Finlanda de orasul german Greifswald, traversand Marea Baltica, a fost dat in folosinta in noiembrie 2011 si are o capacitate anuala de 27,5 miliarde de metri cubi de gaze. Cel de-al doilea tronson are o lungime de 1.224 de kilometri si va pompa gaze naturale de la zacamantul Iuzno-Ruskoie din Peninsul Iamal, din nordul Rusiei. Inaugurarea acestui segment va dubla capacitatea anuala a gazoductului Nord Stream la 55 de miliarde de metri cubi. Actionarii consortiului care opereaza conducta sunt Gazprom, cu o participatie de 51%, Wintershall Holding si E.ON Ruhrgas din Germania cu cate 15,5%, precum si GDF Suez din Franta si Gasunie din Olanda, cu cate 9%. inainte de lansarea rutei Nord Stream, Rusia furniza gaze catre Europa prin Belarus si Ucraina, aceasta din urma asigurand tranzitul a doua treimi din livrari. Exporturile rusesti de gaze via Ucraina au fost intrerupte in mai multe randuri in ultimii ani, cel mai recent in 2009, din cauza neintelegerilor legate de preturi.
Scadere de cerere
Primul tronson al Nord Stream a permis Rusiei sa reduca livrarile prin Ucraina si sa furnizeze gaze direct catre Germania si alte tari occidentale. In ianuarie-august 2012, livrarile de gaze ale Rusiei prin Ucraina au scazut cu 22,86% fata de aceeasi perioada a anului trecut, la 54 miliarde de metri cubi, in timp ce livrarile prin intermediul Nord Stream, in intervalul noiembrie 2011-1 octombrie 2011 au totalizat 8,7 miliarde de metri cubi. Lansarea celui de-al doilea tronson al Nord Stream creste probabilitatea ca sistemul sa functioneze sub capacitate, daca furnizorul nu va accepta preturi mai mici, considera Josef Auer, analist la Deutsche Bank Research.
de Razvan Iorga | oct. 8, 2012 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Programul Moscovei de inarmare ce are ca tinta anul 2020 va permite rezolvarea problemei instalarii in Europa a elementelor scutului american antiracheta, afirma ministrul rus al Apararii, Anatoli Serdiukov, citat de pagina online a RIA Novosti. „Programul nostru de inarmare prevede solutii la mai multe probleme, inclusiv la problema scutului antiracheta american”, a declarat Serdiukov. Rusia detine echipamente militare capabile sa descurajeze orice eventual inamic. „Nu doresc sa intru in detalii, dar va asigur ca, in afara de fortele de disuasiune care sunt la un nivel foarte bun, dezvoltam arme de inalta precizie si o serie de alte proiecte”, a spus Serdiukov. Statele Unite vor instala in Europa o a treia serie de elemente antiracheta, NATO anuntand ca sistemul va deveni deplin operational in 2018.
de Razvan Iorga | oct. 8, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Miliardarul Bidzina Ivanisvili, care va fi prim-ministru al Georgiei in urma victoriei coalitiei sale ‘Visul georgian’ la alegerile legislative de la 1 octombrie, a anuntat luni componenta viitorului sau guvern. Bidzina Ivanisvili intentioneaza sa o numeasca doamna Maia Pandjikidze, fostul ambasador georgian in Olanda, in functia de ministru al afacerilor externe. Irakli Garibasvili, apropiat al miliardarului Bidzina Ivanisvili, va deveni ministru de interne, in timp ce fostul ambasador georgian la ONU, Irakli Alassania, va detine portofoliul de vicepremier si ministru al Apararii. Starul fotbalului georgian Kakha Kaladze, care s-a implicat in politica dupa ca s-a retras din sport, va fi de asemenea numit vicepremier si ministru al infrastructurii si dezvoltarii regionale. Coalitia ‘Visul georgian’ condusa de Bidzina Ivanisvili, a castigat la 1 octombrie alegerile legislative din Georgia si ar putea dispune de 83 de locuri in parlament, fata de 67 pentru partidul la putere Miscarea Nationala Unita a presedintelui Mihail Saakasvili, conform ultimelor rezultate partiale. Candidatura lui Bidzina Ivanisvili urmeaza sa fie supusa spre aprobare parlamentului de catre presedintele Saakasvili, care va ramane la putere in Georgia pana la sfarsitul celui de-al doilea mandat al sau in 2013.
