de Isac Mihai | oct. 6, 2021 | România, Știri, UE
Președintele român Klaus Iohannis, amenințat cu suspendarea
AUR va iniţia procedurile de suspendare din funcţie a preşedintelui Klaus Iohannis în cazul în care nu va exista o propunere de prim-ministru săptămâna viitoare şi dacă şeful statului intenţionează să prelungească „domnia domnului Cîţu”, care a fost demis de Parlament, a declarat, miercuri, copreşedintele partidului George Simion.
„În momentul în care Klaus Iohannis, săptămâna viitoare, nu desemnează un prim-ministru în urma consultărilor pe care trebuie să le aibă cu partidele, dacă va prelungi interimatul, noi vom acţiona în consecinţă. (…) Dacă intenţionează să amâne Guvernul acesta interimar, să prelungească domnia domnului Cîţu, care a fost demis de Parlament, vom iniţia procedurile de suspendare”, a afirmat Simion, la Palatul Parlamentului.
Război parlamentar
El a amintit că, potrivit Constituţiei, o treime dintre parlamentari pot să iniţieze suspendarea din funcţie a preşedintelui ţării. „Nu avem o treime, noi avem doar 10%, în rest vom folosi toate metodele de presiune publică pe care le avem, online, offline, semnături, mitinguri. Săptămâna viitoare, în momentul în care vom vedea care este răspunsul lui Klaus Iohannis, îl avertizăm, nu este stăpânul nostru, suntem trimişi aici, în Parlament, de un număr important de români. La viitoarele alegeri o să avem şi mai multe voturi şi mai multă susţinere din partea românilor. Procedură parlamentară, dublată cu democraţie participativă din partea cetăţenilor”, a explicat liderul AUR.
Potrivit acestuia, pe de altă parte, Klaus Iohannis „nu este străin de ce se întâmplă în pădurile României”, adoptarea unei noi strategii forestiere naţionale făcând subiectul unei dezbateri iniţiate de AUR la grupul său parlamentar.
Acuzații dure
„Astăzi, în prima zi după ce moţiunea de cenzură a trecut, vom începe discuţiile cu celelalte partide. Momentan facem o discuţie despre păduri, este o dezbatere la grupul nostru parlamentar unde participă multe figuri din societatea civilă. Domnul Iohannis nu este străin de ce se întâmplă în pădurile României şi o să ajungem şi la implicarea domnului Klaus Iohannis în pădurile României, dacă va fi cazul, (…) de felul în care anumite companii austriece, cu legături la Palatul Cotroceni, taie pădurile. De asta vreau să zic, Klaus Iohannis trebuie să fie mai atent, nu toată lumea doarme şi nu toată lumea este oarbă, înţelegem ce s-a întâmplat în aceşti şapte ani în care el a fost preşedinte”, a afirmat George Simion. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 27, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Gazprom, armă politică pentru Kremlin
Ungaria a acuzat luni Ucraina de amestec în afacerile sale interne după ce Kievul a criticat semnarea de către autorităţile de la Budapesta a unui nou acord pe o durată de 15 ani de aprovizionare cu gaze naturale ruseşti cu gigantul energetic Gazprom.
Acordul încheiat de Ungaria constituie ‘o decizie pur politică, nejustificată din punct de vedere economic’ şi este în detrimentul relaţiilor ucraineano-ungare, se menţionează într-un comunicat dat publicităţii de Ministerul de Externe al Ucrainei, ţară ce riscă să piardă milioane de dolari din taxele de tranzit.
Premierul-Ungariei-Orban, supărat pe Ucraina
Repică maghiară
În replică, ministrul de externe ungar Peter Szijjarto a acuzat Ucraina de interferenţă în afacerile interne ale Ungariei în cadrul unei conferinţe de presă.
‘Consumul (european) de gaze nu va scădea şi nici rolul Gazprom nu se va diminua’, a declarat Szijjarto, după ce Gazprom şi directorul executiv al grupului energetic ungar MVM au semnat un nou acord pe termen lung de furnizare a gazelor ruseşti.
‘Pentru Ungaria, securitatea energetică este mai degrabă o chestiune de siguranţă, de suveranitate şi economică decât politică’, a afirmat şeful diplomaţiei ungare. ‘Nu poţi încălzi casele cu declaraţii politice!’, potrivit acestuia.
Ungaria, declarații belicoase la adresa Ucrainei
Ucraina, evitată
Gazprom va pompa anual 4,5 miliarde de metri cubi de gaze spre Ungaria pe două rute: 3,5 miliarde de metri cubi prin Serbia şi 1 miliard de metri cubi prin Austria, potrivit acordului finalizat de Ungaria la sfârşitul lunii august, semnat luni şi care intră în vigoare de la 1 octombrie.
Pe lângă faptul că acordul este politic, comunicatul Ministerului ucrainean de Externe susţine că acesta va avea un impact semnificativ asupra securităţii energetice a Ucrainei şi a Europei. Kievul va cere Comisiei Europene să evalueze dacă acordul respectă legislaţia europeană în domeniul energiei.
Nici Gazprom şi nici executivul european nu au răspuns întrebărilor agenției de presă KARADENIZ PRESS până la publicarea articolului.
Ripostă ucraineană
Ministerul ucrainean de Externe a iniţiat luni amânarea reuniunii Comisiei interguvernamentale ucraineano-ungare de cooperare economică, preconizată pentru 29-30 septembrie la Budapesta, în urma semnării de către Ungaria a noului contract de gaze cu Rusia, anunţă publicaţia Ukrainska Pravda.
Explozia preţului de referinţă la gaze odată cu revenirea cererii în urma ridicării lockdown-urilor din perioada pandemiei reprezintă o problemă cu încărcătură politică.
Unii oameni politici europeni au cerut o anchetă cu privire la Gazprom, acuzând compania rusă de întârzierea livrării unor cantităţi suplimentare de gaze.
Budapesta, avantajată
Când Ungaria a convenit condiţiile noului acord de livrare la sfârşitul lunii august, Szijjarto s-a limitat să spună că preţul a fost stabilit, dar nu a dat detalii. Luni, el a spus că, pe piaţa cu amănuntul, consumatorii vor continua să plătească unul dintre cele mai mici preţuri la gaze din Europa.
Potrivit acordului încheiat, Rusia va furniza circa jumătate din consumul anual de gaze al Ungariei, între 9 şi 10 miliarde de metri cubi.
Ungaria şi-a redus totuşi dependenţa de gazele ruseşti în ultimii ani, prin deschiderea de interconexiuni transfrontaliere cu cei mai mulţi dintre vecinii săi. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 16, 2021 | Balcani, Știri, UE
Președintele bulgar Rumen Radev dorește un nou mandat
Preşedintele bulgar Rumen Radev a anunţat organizarea de alegeri parlamentare anticipate la 14 noiembrie, al treilea scrutin din acest an, după ce precedentele două, din aprilie şi iulie, nu au dus la formarea unui guvern, a informat miercuri preşedinţia de la Sofia.
Radev, care candidează pentru un nou mandat la un scrutin prezidenţial ce va avea loc la aceeaşi dată, va dizolva joi parlamentul şi va numi un nou guvern interimar.
Legislativul trebuie dizolvat după ce trei grupuri parlamentare (‘Există un astfel de popor’, GERB-UDF şi ‘BSP pentru Bulgaria’) nu au reuşit să-şi îndeplinească mandatul de formare a unui cabinet.
Preşedintele este susţinut în candidatura sa de socialişti şi de formaţiunea populistă ‘Există un astfel de popor’ (ITN), condusă de fostul prezentator de televiziune Slavi Trifonov. Alte partide urmează să-şi prezinte candidaţii.
Sâmbătă, Radev a declarat că organizarea celor două scrutine împreună va economisi timp şi banii contribuabililor. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 15, 2021 | Balcani, Știri, UE
Macedonia de Nord visează la aderarea euro-atlantică
Cancelarul german Angela Merkel a declarat marţi că Albania şi Macedonia de Nord îndeplinesc criteriile pentru a începe negocierile de aderare la Uniunea Europeană.
„Atât Albania, cât şi Macedonia de Nord au îndeplinit criteriile pentru a începe negocierile de aderare. Din păcate, acest lucru nu s-a întâmplat din cauza veto-ului bulgar, dar am promis că vom rămâne aproape de acest proces, întrucât s-a investit în el multă energie”, a spus Angela Merkel într-o conferinţă de presă comună cu prim-ministrul albanez Edi Rama la Tirana.
Supărare albaneză
Pe de altă parte, prim-ministrul Rama a declarat că ambele ţări sunt ostatice ale naţionalismului din interiorul Uniunii Europene.
„Suntem ostatici ai naţionalismului din UE. Nu există guverne naţionaliste în Uniune, dar naţionaliştii şi extrema dreaptă din anumite ţări afectează din păcate luarea deciziilor guvernelor moderate. Ceea ce vedem astăzi este că procesul de integrare este ţinut ostatic de un val naţionalist într-o ţară”, a spus Rama.
Merkel a recunoscut că stagnarea integrării Albaniei în UE este datorată politicii interne a anumitor membri ai Uniunii, relatează Ora News.
Ea a declarat că înţelege dezamăgirea ţărilor din regiune, notând că promisiunea trebuie menţinută din moment ce au fost îndeplinite criteriile, fără a pune condiţii suplimentare din cauza evoluţiilor politice interne din unele ţări.
„Acest lucru duce la dezamăgire şi înţeleg frustrarea. Promisiunea trebuie menţinută după îndeplinirea criteriilor şi ar trebui să ştim cum să avem încredere unul în celălalt”, a spus ea.
Balcanii de Vest, puși la colț
Statele din Balcanii de Vest mai au un drum lung de parcurs până să adere la Uniunea Europeană, însă scopul Germaniei este ca ele să ajungă acolo, a declarat luni cancelarul german Angela Merkel.
Într-o conferinţă de presă la Belgrad cu preşedintele sârb Aleksandar Vucic, Merkel a spus că este în interesul statelor membre ale UE ca ţările din Balcanii de Vest să adere la blocul comunitar.
„Mai este un drum lung de parcurs până când Serbia şi celelalte ţări din regiune pot deveni membri ai Uniunii Europene, aşa cum este obiectivul nostru comun”, a afirmat Merkel.
„Noi, cei care suntem deja membri ai Uniunii Europene, ar trebui să nu uităm că există un interes geostrategic absolut de a include aceste ţări în Uniunea Europeană”, a adăugat cancelarul german.
Merkel a declarat anterior că vede cele şase ţări din Balcanii de Vest – Serbia, Albania, Macedonia de Nord, Bosnia-Herţegovina, Muntenegru şi Kosovo – ca viitoare membre ale UE. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 14, 2021 | Federatia Rusa, Știri, UE
Vladimir Putin, supărat pe Facebook și Twitter
Justiţia rusă a condamnat reţelele de socializare americane Facebook şi Twitter la noi amenzi pentru conţinuturi considerate ilegale, înaintea alegerilor legislative care se vor desfăşura în Rusia între 17 şi 19 septembrie.
Pentru Facebook, noua amendă este de 21 de milioane de ruble (300.000 de dolari), iar pentru Twitter, de 5 milioane de ruble (70.000 de dolari). Amenzile cumulate primite până în prezent de Facebook în Rusia se ridică la 90 de milioane de ruble (1,2 milioane de dolari) şi cele ale Twitter, la 45 de milioane de ruble (600.000 de dolari).
Ambasador convocat
Şi serviciul rus de mesagerie criptată Telegram a primit o amendă de 9 milioane de ruble (123.000 de dolari), cu celelalte amenzi anterioare ajungând la circa o jumătate de milion de dolari.
Ministerul de Externe rus l-a convocat pe ambasadorul american John Sullivan pentru a-i transmite un protest cu privire la ingerinţa companiilor americane din sectorul internetului în afacerile interne ale Rusiei.
Aceste companii, printre care Google, Facebook şi Twitter, au fost acuzate de Moscova de încălcarea legislaţiei ruse privind publicarea de conţinuturi extremiste sau interzise, cum ar fi cele considerate a încuraja consumul de droguri sau sinuciderile, dar şi publicarea unor apeluri ale opozantului încarcerat Alexei Navalnîi şi ale susţinătorilor acestuia pentru participarea la proteste împotriva Kremlinului.
Google și Apple, în banca acuzaților
Moscova acuză de asemenea Google şi Apple de ingerinţă electorală pentru că refuză să retragă o aplicaţie a lui Navalnîi care dă consemne de vot cetăţenilor ruşi pentru ca politicienii puterii să piardă scrutinul din 17-19 septembrie.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a vorbit săptămâna aceasta despre riscul unor ingerinţe externe în alegerile din Rusia, înaintea cărora partidul preşedintelui Vladimir Putin, Rusia Unită, este cotat în sondaje cu mai puţin de 30% din intenţiile de vot.
Preşedintele Putin a declarat la începutul anului că giganţii internetului au intrat ”în concurenţă de facto cu statele” şi încearcă ”să controleze brutal societatea”. (K.P.)
de Isac Mihai | sept. 10, 2021 | Balcani, Știri, UE
Cancelarul german Angela Merkel, piesă grea în politica europeană
Cancelarul german Angela Merkel se va deplasa în Serbia şi Albania la începutul săptămânii viitoare, a anunţat vineri purtătorul de cuvânt al executivului de la Berlin, Steffen Seibert.
Merkel va fi primită luni, la Belgrad, de preşedintele sârb Aleksandar Vucic, înainte de a se întâlni cu reprezentanţi ai societăţii civile din mai multe ţări balcanice.
Marţi, şefa executivului german va pleca la Tirana pentru discuţii cu premierul albanez Edi Rama. De asemenea, ea va avea discuţii cu şefii de guvern din şase ţări din Balcanii Occidentali legate de cooperarea regională.
Angela Merkel urmează să renunţe la postul de cancelar după alegerile parlamentare din 26 septembrie din Germania, după ce a condus executivul federal timp de 16 ani. (N.G.)
