de Razvan Iorga | oct. 18, 2012 | Caucaz, Federatia Rusa, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintele Traian Basescu si omologul georgian, Mihail Saakasvili, au discutat joi, la Palatul Cotroceni, despre AGRI si alte proiecte energetice ce se afla pe agenda celor doua tari. „Discutiile dintre cei doi inalti oficiali s-au referit la subiecte care tin de agenda bilaterala, precum si la teme de interes comun de pe agenda regionala si cea internationala. Domnul presedinte Traian Basescu a abordat situatia proiectelor energetice care preocupa cele doua state. seful statului a afirmat ca se asteapta studiul de fezabilitate pentru proiectul AGRI si a vorbit despre potentiale surse de alimentare cu gaz a Coridorului Sudic European”, se precizeaza intr-un comunicat al Administratiei Prezidentiale. Presedintele Mihail Saakasvili a afirmat ca, dupa alegerile generale din Georgia din 1 octombrie, cand Opozitia a castigat majoritatea mandatelor, noul guvern va mentine orientarea pentru integrare in NATO si UE. Traian Basescu l-a primit joi dimineata, la Palatul Cotroceni, pe Mihail Saakasvili, aflat la Bucuresti, in marja participarii la Congresul PPE.
de Razvan Iorga | oct. 18, 2012 | România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Invitata la Congresul PPE ce se desfasoara in aceste zile la Bucuresti, fiica fostului premier ucrainean Iulia Timoseko, in prezent condamnata la inchisoare de actualul regim de la Kiev, a declarat in cadrul unui interviu pentru agentia Mediafax ca se simte bine si ca la Bucuresti poate simti sentimentul de libertate. Ea a mai spus ca in Romania exista democratie si ca aceasta este aparata de fortele politice.
Mediafax: A trecut un an de când mama dumneavoastră se află în închisoare. Când aţi văzut-o ultima dată şi care era starea ei de spirit?
Evghenia Timoşenko: Mama mea este în închisoare de 14 luni si din nefericire aceasta este o perioadă mai lungă decât ne aşteptam. Noi luptăm în fiecare zi pentru eliberarea ei, la fel ca multe ţări care o sprijină, iar ea simte acest lucru din închisoare. Am văzut-o ieri (n.r. – marţi), când am primit, de asemenea, mult sprijin din partea Uniunii Europene. Ambasadorii UE şi Ucrainei au declarat că orice viitor acord cu UE va depinde de rezolvarea crizei politice şi a urmăririlor motivate politic. Am primit veşti şi de la Curtea Europeană (pentru Drepturile Omului, CEDO), care reprezintă principala noastră speranţă pentru eliberarea ei, iar în acest context, evident, starea ei de spirit este mult mai bună. Ea este mult mai îngrijorată în legătură cu alegerile, deoarece ele reprezintă o cotitură istorică pentru Ucraina şi pot fi câştigate de o opoziţie unită, iar ea se luptă foarte mult, zilnic, pentru aceasta.
Mfax: Credeţi că va fi vreo schimbare în ceea ce priveşte situaţia doamnei Timoşenko după alegeri?
E.T: Bineînţeles că oamenii politici care comunică activ cu Guvernul şi cu autorităţile speră că va fi o schimbare în ceea ce priveşte situaţia mamei mele. Va fi primul pas în rezolvarea acestui conflict. Toată lumea aşteaptă şi cere eliberarea ei şi a altor deţinuţi politici. Dar preşedintele Ianukovici şi regimul său au alte intenţii, complet opuse. El face tot ce poate pentru a prelungi detenţia ei, principalul lui oponent politic, până la următoarele alegeri prezidenţiale, probabil în 2015, ceea ce nimeni, cred, nu va permite să se întâmple. De aceea tot mai multe forţe se unesc pentru mama mea, pentru Ucraina, aşa că sperăm că vor fi schimbări pozitive în câteva luni.
Mfax: Ce părere aveţi despre politicienii români? Există personaje în politica de la Kiev pe care le-aţi asocia cu personaje din politica românească şi care sunt acestea?
E.T: M-am întâlnit cu preşedintele Băsescu astăzi (n.r. – miercuri) şi sunt foarte recunoscătoare pentru această întâlnire deoarece dânsul nu numai că o sprijină pe mama şi forţele democratice, dar şi-a exprimat astăzi personal solidaritatea cu mama mea şi cu partidul ei. Simţim că suntem forţe democratice înfrăţite. Preşedintele Băsescu este un apărător al principiilor democratice în România şi partidul lui are convingeri similare cu cele ale opoziţiei noastre, dar care din nefericire este doar opoziţie în Ucraina.
Mfax:: Iulia Timoşenko nu a participat la audierea de luni, iar procesul a fost amânat pentru a noua oară începând din aprilie din cauza problemelor ei de sănătate. S-a înrăutăţit starea ei de sănătate?
E.T: Cu siguranţă nu se simte mai bine, iar starea ei este încă foarte proastă, dar nu este acceptabil pentru ea să fie prezentă la un proces bazat pe acuzaţii absurde. Aceste acuzaţii nu au baze legale. Acest atac se întâmplă aproape zilnic şi de aceea îi este imposibil să se recupereze. Una dintre cauzele durerilor ei de spate şi ale problemelor ei de sănătate constă în presiunea psihologică cu care se confruntă zilnic. Toate aceste procese au fost amânate deoarece pentru autorităţi scopul este să manipuleze informaţiile şi presa, care este controlată în Ucraina. Principalul lor scop înaintea alegerilor este manipularea şi publicarea zilnică a unor ştiri că procesul continuă, în care ea este calificată drept un infractor. Este ca un spectacol organizat înainte de alegeri de regim şi de presa controlată de acesta. Primul ei proces a fost un spectacol, acuzarea susţine că principala vină este că mama mea a încercat să îşi creeze o imagine politică în rândul alegătorilor prin rezolvarea crizei gazelor în 2009. Aceasta este ridicol, aşa ceva nu se mai întâmplă nici măcar în ţările nedemocratice. Politicienii nu sunt puşi sub acuzare. Acest lucru trebuie să se schimbe dar regimul ucrainean nu vrea ca acesta să se schimbe.
Mfax: Cum v-aţi simţit în timpul şederii dvs la Bucureşti?
E.T: Abia am ajuns astăzi după-amiază (miercuri -n.r.), este prima dată când vin la Bucureşti. Am fost întâmpinată de persoane foarte calde, iar atmosfera este una de libertate, nu simţi niciun fel de ameninţări, nu simţi niciun fel de presiune, este o lume liberă. Îmi face mare plăcere să fiu aici şi este o onoare pentru mine că l-am întâlnit pe preşedintele Băsescu.
de Razvan Iorga | oct. 18, 2012 | Balcani, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Grupul austriac voestalpine nu va mai lua in calcul România penru o investitie 5 miliarde euro intr-un combinat de productie a otelului intrucât proiectul, anuntat in 2008, a fost abandonat din cauza crizei economice. „Fabrica de otel de cinci miliarde de euro este un proiect mort şi nu va mai avea loc niciodata in România”, a declarat joi, intr-o conferinta de presa, Wolf-Dieter Hohl, membru in Consiliul de Administratie al voestalpine Stahl Service Center. Voestalpine a anuntat in 2008 ca intentioneaza sa investeasca 5 miliarde euro in regiunea Marii Negre intr-un combinat de productie a otelului. tarile vehiculate pentru acest proiect erau România, Ucraina, Bulgaria şi Turcia. Hohl a mentionat ca niciuna dintre aceste tari nu mai este vizata intrucât proiectul a fost abandonat. in România, voestalpine a luat in calcul localitatea Agigea pentru amplasarea unitatii de productie şi incheiase precontracte de cumparare pentru aproximativ 200 de hectare in apropiere de Constanta. voestalpine a deschis recent la Giurgiu o unitate de productie a otelului in urma unei investitii de 20 milioane de euro.
de Razvan Iorga | oct. 18, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintele Traian Basescu a declarat, miercuri, in cadrul Congresul PPE care se desfasoara la Bucuresti ca UE trebuie sa accelereze initiativele Bruxelles-ului de itnerconectare a Republicii Moldova la sistemul energetic european. Declaratii lui Basescu vin in contextul in care Rusia a trecut la santajarea Chisinaului privind amânarea implementarii Pachetului Energetic 3 cu UE. „Trebuie sa capitalizam avantajele conectarii zonei Marii Negre si a statelor din comunitatea energetica, in primul rand a Republicii Moldova, in politicile energetice ale Uniunii”, a declarat Basescu in cadrul congresului Partidului Popular European ce se desfasoara zilele aceastea la Bucuresti. El a pledat pentru o practica unitara in acest domeniu si a afirmat ca UE trebuie sa-si se protejeze de aceste aspecte chiar dincolo de frontierele sale. „Contributia Romaniei la constructia unei politici energetice paneuropene se bazeaza pe o pozitie clara. Asa cum securitatea propriu-zisa a Europei este indivizibila, tot asa si securitatea energetica europeana nu poate fi tratata in etape. Proiectele energetice europene nu se pot opri la granita de est a Romaniei”, a explicat presedintele României. Basescu a adaugat ca o politica energetica comuna presupune dezvoltarea infrastructurii, mai multa interconectivitate in cadrul Uniunii si diversificarea surselor si rutelor.
Chisinaul cedeaza presiunilor
In acest context al presiunilor similare cu santajul facute de Moscova, Guvernul Filat a decis sa cedeze si a solicitat miercuri amânarea implementarii pachetului energetic III al UE. Viceprim-ministrul Valeriu Lazar va participa in perioada 17-18 octombrie curent la cea de-a zecea Reuniune a Consiliului Ministerial al Comunitatii energetice, ce se desfaşoara in Muntenegru. „Principala chestiune pentru Republica Moldova, discutata in cadrul Consiliului Ministerial al Comunitatii energetice, vizeaza implementarea Pachetului Energetic 3 in Republica Moldova, in special domeniul ce tine de piata gazelor naturale. Republica Moldova va solicita suport din partea Partilor Contractante şi Comisiei Europene pentru aprobarea Deciziei Consiliului Ministerial al Comunitatii Energetice referitor la derogari in timp pentru transpunerea şi implementarea Directivei 2009/73/EC pentru sectorul de gaze naturale. Derogarea va viza articolul 9 al Directivei, ce prevede separarea activitatilor de transport de cea de furnizare si distributie a gazelor naturale. Termenul limita solicitat de transpunere si implementare a articolului 9 al Directivei date pentru Republica Moldova este 2020”, se precizeaza intr-un comuncat al Guvernului Republicii Moldova. Anterior, Comisarul european pentru energie, Günther Oettinger, a indemnat statele membre ale UE sa ajute Republica Moldova in negocierile pe care le poarta cu Rusia privind semnarea unui nou contract de import a gazelor naturale. El a acuzat Rusia de „santaj pur” si de un comportament „inacceptabil” fata de Republica Moldova. in acelaşi timp Oettinger a dat de inteles ca Moldova ar putea ramâne izolata la fel ca Belarus, daca va accepta conditiile Rusiei. Ideea amanarii in schimbul unor preturi ceva mai reduse la gaze a fost adusa in discutie de catre premierul rus Dmitri Medvedev in intalnirea recenta pe care a avut-o la Moscova cu premierul Vlad Filat.
de Razvan Iorga | oct. 17, 2012 | R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Republica Moldova si Ucraina ar putea fi protagonistele unui litiu comercial cauzat de ingrijorarea Chisinaului legata de obligatia impusa de Kiev companiilor ucrainene, potrivit careia din aprilie 2013 acestea vor trebui sa produca divin cu cel putin 25% din materii prime autohtone, scrie Kommersant Ucraina. Pentru exportatorii din Republica Moldova, aceasta regula va reduce livrarea produselor alcoolice pe piata ucraineana cu 10 milioane de dolari. Nemultumite sunt si companiile recent create din Ucraina, care nu au reusit sa stocheze in depozitele lor o cantitate mare de alcool, fiind nevoite sa-l cumpere din alte tari. Publicatia ucraineana face trimitere la copia scrisorii viceprim-ministrului RM, Valeriu Lazar, trimisa catre ministrul Dezvoltarii Economice si Comertului din Ucraina, Petr Porosenko, pe 13 septembrie curent. In documentul citat, Chisinaul si-a exprimat ingrijorarea cu privire la faptul ca producatorii de divinuri din Ucraina, incepand cu 1 aprilie, 2013 vor fi obligati sa utilizeze cel putin 25% din materii prime autohtone. Aceasta dispozitie va constitui o lovitura in interesele importatorilor de materii prime. Ambasada Republicii Moldova in Ucraina a confirmat desfasurarea negocierilor intre cele doua guverne. „in prezent, intre cele doua tari au loc consultari stranse. Speram ca aceasta problema va fi rezolvata fara ca cineva sa apeleze la organele OMC”, a explicat Consilierul pe probleme Economice al Ambasadei, Daria Zanoaga, citat de Unimedia.md.
de Razvan Iorga | oct. 17, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Germania, Franta si alte patru state UE au cerut Comisiei Europene sa reintroduca vizele pentru cetatenii din Serbia, Muntenegru, Macedonia, Albania si Bosnia si Hertegovina. Cu toate acestea, Chisinaul nu figureaza pe aceasta lista. Republica Moldova demareaza la moment reforme pentru a-si aduce legislatia la nivelul standardelor europene. La finalul acestora, Moldova asteapta sa obtina un regim liberalizat de vize cu Uniunea Europeana. Deocamdata, cele doua parti se afla la prima etapa de negocieri, urmand ca pana la finele anului 2013 sa fie incheiate toate negocierile oficiale precum a afirmat anterior liderul Comisiei Europene Jose Manuel Barroso. Moldova pare sa fie un caz separat pentru Uniunea Europeana in situatia in care aceasta ar urma sa reintroduca restrictiile de circulatie pentru statele reclamate ce benficiaza in prezent de un astfel de privilegiu. Un purtator de cuvant din cadrul Ministerului de Externe al Germaniei a declarat, citat de portalul moldova.org ca e responsabilitatea Moldovei si a Uniunii Europene sa continue avansarea actualelor negocieri, „UE si Republica Moldova au convenit asupra unui plan de actiuni pe marginea liberalizarii regimului de vize in scopul liberei circulatii. Acum ramane la latitudinea UE si a Moldovei sa dezvolte in continuare acest plan de actiuni” a explicat purtatorul de cuvant. Cu toate acestea, Germania saluta realizarile de pana acum ale Moldovei pe marginea prezentului dialog. „Germania doreste sa vada progres in implementarea acestui plan de actiuni comun si saluta realizarile Moldovei in acest sens”, a mai mentionat sursa. Uniunea Europeana a laudat Moldova in nenumarate randuri pentru progresul obtinut in cadrul negocierilor. Unele voci sustin ca Moldova „si-a consolidat pozitia de conducator in cadrul Parteneriatului Estic”. Romania a inaintat o scrisoare in care solicita Uniuniunii Europene trecerea la faza a doua a Planului de acţiune privind liberalizarea vizelor pentru Republica Moldova. Aceasta va fi prezentata ministrilor de externe europeni si este semnata de Bulgaria, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, Estonia si Slovacia.
