de Razvan Iorga | oct. 23, 2012 | Federatia Rusa, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Seful diplomatiei romane Titus Corlatean, a remis o Nota Verbala prin care se solicita autoritatilor Federatiei Ruse retragerea imunitatii de jurisdictie a diplomatului implicat in accidentul auto de duminica. Corlatean l-a convocat marti pe ambasadorul Federatiei Ruse la Bucuresti, Oleg Malghinov, in legatura cu accidentul de circulatie produs la 21 octombrie de un diplomat rus din cadrul ambasadei. „Ministrul Afacerilor Externe a remis o Nota Verbala prin care se solicita autoritatilor Federatiei Ruse retragerea imunitatii de jurisdictie a diplomatului in cauza. Ministrul Corlatean a subliniat asteptarile partii romane ca Ambasada sa coopereze pe deplin cu autoritatile romane pentru investigarea circumstantelor accidentului”, se subliniaza in comunicatul mentionat. De asemenea, seful diplomatiei a facut referire in acest context si la „necesitatea ca justitia sa se pronunte asupra responsabilitatilor care decurg din accidentul mentionat”. Corlatean „a exprimat si profunda preocupare a autoritatilor romane fata de accidentul in care a fost grav ranit un cetatean roman si a subliniat necesitatea ca agentii diplomatici acreditati in Romania, in conformitate cu dreptul international in materie, sa respecte legislatia si regulamentele in vigoare din statul de resedinta”. Ministrul roman declarase anterior, in cursul zilei, ca MAE analizeaza posibilitatea de a solicita ridicarea imunitatii diplomatului rus.
de Razvan Iorga | oct. 23, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Romania a convenit cu autoritatile de la Belgrad o serie de masuri pentru imbunatatirea drepturilor etnicilor romani din regiunea Vaii Timocului din Serbia. Secretarul de stat in MAE Bogdan Aurescu si Sladjana Prica, adjunctul sefului diplomatiei de la Belgrad, au identificat la Haga, in prezenta inaltului Comisar OSCE pentru Minoritati, „o serie de pasi practici” de urmat de partea sarba pentru rezolvarea problemelor minoritatii romane din Timoc. Aurescu a subliniat, in runda de discutii desfasurata luni si marti, la Haga, cu participarea comisarului OSCE Knut Vollebaek, „necesitatea unor progrese vizibile in ce priveste asigurarea de catre partea sarba a crearii de clase cu predare in limba romana, a accesului la mass-media in limba romana si a exercitarii libertatii religioase in limba romana pentru romanii din Valea Timocului”, informeaza MAE intr-un comunicat remis presei. „in discutiile cu delegatia sarba, cu participarea activa a inaltului Comisar OSCE, au fost identificate o serie de pasi practici care ar putea fi parcursi de partea sarba pentru imbunatatirea accesului minoritatii romane din Timoc la educatie, mass media si serviciul religios in limba materna”, precizeaza comunicatul MAE.
Conservarea limbii romane prin acces la educatie si mass-media
Oficialul MAE a reiterat si disponibilitatea partii romane de implicare „in rezolvarea unor solicitari concrete ale romanilor din Serbia, respectiv pentru sprijinirea procesului de predare in limba romana, furnizarea manualelor in limba romana, crearea unor programe de formare continua pentru profesorii si jurnalistii romani, precum si sustinerea tehnica de catre partea romana a retransmisiei programelor radio-tv din Romania in Valea Timocului”. De asemenea, Aurescu insistat pentru organizarea periodica a unor intalniri in acelasi format, in vederea asigurarii aplicarii concrete si depline a Protocolului din 1 martie 2012 si a exprimat multumirile sale pentru implicarea lui Knut Vollebaek in acest proces. Oficialul roman a reiterat convingerea ca „noul statut al Serbiei in relatia cu UE, de tara candidata, va fi un stimulent al procesului intern de reforme, pentru indeplinirea tuturor criteriilor de aderare, inclusiv in ce priveste situatia minoritatii romane de pe intreg teritoriul Serbiei, ca parte integranta importanta a criteriilor politice de la Copenhaga”.
Bucurestiul cere neamestec in auto-identificarea romanilor
Secretarul de stat in MAE a subliniat si interesul Romaniei pentru implementarea tuturor prevederilor Protocolului semnat la 1 martie 2012 la Bruxelles, „document asumat de ambele state si care are prevederi concrete si cuantificabile vizand imbunatatirea situatiei persoanelor apartinand minoritatii romane de pe intreg teritoriul Serbiei, indiferent de denumire, cu respectarea principiului, acceptat de ambele state, al neinterventiei autoritatilor in procesul de auto-identificare libera a minoritatilor”, mai evidentiaza comunicatul MAE. Saptamana trecuta, premierul sarb Ivica Dacic declara, dupa o intalnire cu omologul sau roman, ca problemele dintre Romania si Serbia trebuie abordate pragmatic, deoarece multe intalniri bilaterale anterioare au fost prietenesti, dar au avut ca finalitate obiectiile ridicate de Romania atunci cand s-a discutat despre statutul de candidat al Serbiei la UE. „Datoria noastra, ca premieri, este sa inlaturam toate problemele care ar putea sa afecteze relatiile bune dintre cele doua tari. Consider ca ar trebui sa adoptam pragmatic toate problemele care exista intre cele doua tari. Am participat personal la multe intalniri dintre Romania si Serbia, care au fost prietenesti si care in final au rezultat cu obiectiunile pe care Romania le-a ridicat atunci cand a fost vorba despre acordarea statutului de candidat Serbiei. Ca atare, consider ca toate problemele care exista trebuie abordate deschis, trebuie solutionate pentru ca in relatiile dintre noi sa nu existe nimic ce ar putea afecta aceste relatii”, spunea premierul sarb.
Angajamente asumate
La 1 martie 2012, la Bruxelles, a fost semnat, de catre Reprezentantii Permanenti ai Romaniei si Serbiei la UE, Protocolul celei de-a doua sesiuni a Comisiei Mixte Interguvernamentale intre Romania si Republica Serbia privind minoritatile nationale, care a avut loc la 20 mai 2011.
Documentul a fost semnat in marja Consiliului European care a decis acordarea pentru R. Serbia a statutului de candidat la integrarea in UE. Cu acest prilej tara noastra a prezentat o Declaratie prin care a subliniat necesitatea obtinerii unor rezultate concrete si rapide privind statutul minoritatilor din cele doua tari, cat si implicarea Comisiei si a inaltului Reprezentant al OSCE pentru minoritatile nationale, in monitorizarea eforturilor Serbiei pentru respectarea principiilor protectiei minoritatilor in conformitate cu standardele Uniunii Europene.
de Razvan Iorga | oct. 23, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, UE, Uncategorized @ro
Interesele americane si rusesti s-au mutat in ultimii ani in zona Republici Moldova, acolo unde cele doua state dau adevarate batalii strategice pentru a-si impune autoritatea. Moscova isi va retrage din Transnistria opt elicoptere vechi ce nu mai pot fi folosite, a anuntat luni vicepremierul moldovean Eugen Carpov, care a facut precizari, impreuna cu ministrul al Apararii, privind informatii de presa potrivit carora Rusia trimite armament in regiune, relateaza ProTV Chisinau. Carpov a anuntat totodata ca un avion militar urmeaza sa aduca marti la Chisinau o echipa rusa care are misiunea sa evalueze cele opt elicoptere, care nu au mai fost utilizate din 1998 si care nu mai sunt functionale. Elicopterele urmeaza sa fie transportate in Rusia, dar nu s-a precizat o data in acest sens. Ministrul Apararii, Vitalie Marinuta, si-a exprimat surprinderea dupa ce membri rusi ai trupelor de mentinere a pacii in Transnistria au raportat, intr-o sedinta lunara, o cantitate mai mare de armament decat luna precedenta, precizand ca au primit acest armament din depozitele Armatei a XIV-a din Republica Moldova. Dupa ce Chisinaul a solicitat explicatii, Marinuta a anuntat ca Moscova a dat asigurari ca va retrage armamentul, precizand ca este vorba despre o eroare.
Inarmare in afara „misiunii pacificatoare”
Marinuta a afirmat saptamana trecuta ca detine informatii potrivit carora Rusia trimite in regiunea separatista moldoveana Transnistria armament si tehnica militara fara acordul Chisinaului. Printre acestea se-numara camioane, lansatoare de grenade si pusti cu luneta – echipamente ce nu se inscriu in cadrul unei misiuni de pacificare. „Cred ca se interpreteaza gresit ca eu am spus ca se inarmeaza regiunea transnistreana. Nu. Eu am spus ca se desfasoara actiuni de inarmare a contingentului rus in regiunea transnistreana, nu numai cu automobile, dar si cu alte tipuri de armament, care nu sunt specifice dupa parerea mea unor operatiuni de mentinere a pacii in conditiile Republicii Moldova. Fiindca noi avem peste 21 de ani de stabilitate, daca nu punem incidentul de la 1 ianuarie curent, si nu cred ca armament greu de infanterie ar trebui sa fie introdus in zona de securitate. Cel mai grav este ca aceste schimbari se fac fara macar a instiinta Republica Moldova, asa cum prevad acordurile anterioare”, a spus ministrul Apararii.
Relatii diplomatice consolidate
In plan diplomatic, Chisinau incearca intarirea relatiilor cu Moscova. Premierul Vlad Filat a anuntat luni seara desemnarea unui nou ambasador al Republicii Moldova la Moscova, dupa aproape jumatate de an in care postul a fost vacant, relateaza PRO TV Chisinau. Numele noului ambasador este Andrei Galbur, in varsta de 38 de ani, fost sef al unui departament al Ministerului de Externe. Anuntul privind numirea noului ambasador a fost facut luni seara de premierul Vlad Filat. Functia de ambasador al Republicii Moldova la Moscova este vacanta de la sfarsitul lui aprilie, cand Andrei Neguta a fost rechemat la Chisinau in urma unor declaratii facute in cadrul unui interviu fara a avea mandat din centrala de la Chisinau. Guvernul a luat aceasta decizie la initiativa Ministerului de Externe, dupa ce Neguta a declarat pentru presa rusa ca retragerea inainte de termen a militarilor rusi din Transnistria reprezinta un pericol pentru R. Moldova.
Acuzatii de simpatii pro-NATO
Reinarmarea cu echipamente noi a trupelor ruse din Trasnistria survine la scurt timp dupa ce liderii separatisti de la Tiraspol au declarat ca Republica Moldova intareste relatia cu NATO si ca va gazdui chiar o baza militara a Aliantei Nord-Atlantice. seful securitatii de la Tiraspol, Vladislav Finaghin, a afirmat ca in ultima jumatate de an Chisinaul isi „consolideaza activ componenta militara cu ajutorul SUA si al Romaniei” si va opera modificari in Constitutia tarii in acest sens. Oficialul transnistrean a facut aceste constatari dupa ce ambasadorul extraordinar si plenipotentiar al Rusiei, Serghei Gubarev, a anuntat posibilitatea recunoasterii Transnistriei. La poligonul militar de la Bulboaca au loc activitati de instruire ale armatei nationale in cadrul programului „Parteneriatul pentru Pace”, scrie Nezavisimaia Gazeta. Insa, potrivit declaratiilor lui Finaghin, in ultimul timp, poligonul nu se modernizeaza doar la standarde NATO, ci pentru NATO, in cadrul unor activitati secrete care sunt si vor fi sprijinite de un cadru legislativ adecvat. „Potrivit informatiilor noastre, alianta de guvernamant din Republica Moldova doreste sa schimbe Constitutia pentru a permite plasarea bazelor straine pe teritoriul republicii”, iar „autorii modificarii constitutionale au in vedere NATO”, a declarat el. Totodata, Finaghin a avansat ideea ca aceasta tendinta a motivat anuntul recent al lui Serghei Gubarev. Oficialul rus a mentionat la sfarsitul saptamanii ca in cazul in care Republica Moldova isi va pierde suveranitatea sau neutralitatea, va fi „timpul sa analizam un Plan B”, care ar putea consta in recunoasterea independentei Transnistriei.
Razboi Rece deasupra Chisinaului
Mutarea militara a Rusiei nu este deloc intamplatoare si vine ca masuri de raspuns la intensificarea contactelor pe linie militara dintre SUA cu Republica Moldova. La inceputul acestei luni, SUA avea sa acorde Republicii Moldova un ajutor financiar de 1,6 milioane de dolari pentru dezvoltarea infrastructurii de antrenament a Armatei Nationale, in special a trupelor din baza militara de instruire de la Bulboaca, anunta Ministerul Apararii de peste Prut. Acest sprijin venea in urma discutiilor purtate de catre presedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, cu ambasadorul Statelor Unite ale Americii la Chisinau, William H. Moser. Oficialul american a apreciat inalta pregatirea militarilor de peste Prut din forta de mentinere a pacii si, in mod special, a ministrului Apararii, Vitalie Marinuta, care a coordonat mai multe proiecte militare moldo-americane, intre care si aderarea Republicii Moldova la Initiativa Globala pentru Operatiuni de mentinere a pacii. Presedintele RM Nicolae Timofti si ambasadorul american William H. Moser au convenit atunci sa viziteze impreuna peste o perioada de timp Baza militara de instruire de la Bulboaca, pentru a urmari modul in care sunt instruiti soldatii care fac parte dintre trupele de mentinere a pacii. Republica Moldova nu se afla printre statele membre NATO, dar in ultimii ani soldatii de peste Prut isi desfasoara antrenamentele dupa standardele NATO si in logica interoperabilitatii cu acest sistem. Constitutia Republicii Moldova prevede neutralitatea din punct de vedere militar.
de Razvan Iorga | oct. 23, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Raspunsul Bruxelles-ului la reformele facute de actualul guvern de la Chisinau trebuie sa fie unul pe masura eforturilor, mai precis, acordarea perspectivei de aderare la UE, a declarat comisarul pentru extindere si politica europeana de vecinatate, Stefan Fule, in cadrul Forului UE-Moldova ce se desfasoara in aceste zile la Berlin. Potrivit Ministerul Afacerilor Externe si Integrarii Europene de la Chisinau, Fule a mentionat ca Republica Moldova merita mai mult, negocierile privind Acordul de Asociere RM-UE fiind relevante in acest sens, si anume, art. 49 al Tratatului UE, care se refera la obtinerea calitatii de membru al UE, indica calea de viitor pentru tara noastra, care trebuie sa fie deschisa si pentru Republica Moldova. In cadrul unei intrevederi tete-a-tete cu seful diplomatiei de peste Prut, Iurie Leanca, deputatul german, vicepresedinte pentru politica europeana, externa si de aparare al fractiunii CDU/CSU din Bundestag, Andreas Schockenhoff, a declarat ca perspectiva europeana este cel mai bun catalizator pentru continuarea reformelor si ca acest lucru trebuie oferit clar catre Chisinau. Pe agenda discutiilor de la Berlin au figurat si alte subiecte conexe precum evaluarea stadiului actual al relatiilor RM cu UE, directiile principale ale cooperarii pe termen scurt si mediu, precum si pregatirea vizitei la Chisinau, la finele lunii noiembrie curent, a Presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.
de Razvan Iorga | oct. 23, 2012 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Rusia a blocat suma de peste 400 de milioane de dolari apartinand fostului patron al Bancii Moscovei, aflat in exil si vizat de un mandat de arestare in cadrul unui dosar implicand-o pe sotia fostului primar al Moscovei, a anuntat marti Ministerul rus de Interne, potrivit RIA Novosti. „Peste 400 de milioane de dolari, apartinand fostului presedinte-director general al Bancii Moscovei Andrei Borodin, sunt «inghetati» de ancheta”, anunta Serviciul de presa al Departamentului pentru anchete din cadrul ministerului, intr-un comunicat. Aceasta suma de bani se afla in mai multe conturi in Elvetia, Belgia si Luxemburg, precizeaza aceeasi sursa. O serie de bunuri imobile (terenuri, santiere in curs), masini de lux, peste opt milioane de actiuni la Banca Moscovei de tinute de catre Borodin prin intermediul societatii Plenium Invest Ltd si suma de 125 de milioane de ruble (aproximativ 3,1 milioane de euro), plasata in conturile acestei firme, au fost de asemenea confiscate, adauga ministerul. Borodin este vizat de un mandat de arestare pentru escrocherie, in cadrul unui dosar politico-financiar implicand-o pe Elena Baturina, sotia miliardarului Iuri Lujkov, fost primar al Moscovei.
Presiuni din cercurile conducerii
Potrivit ministerului, Rusia lucreaza la aceasta ancheta in „stransa colaborare” cu Interpolul si organe competenete dintr-o serie de tari. Fostul presedinte-director general este suspectat ca in 2009 a acordat in mod necuvenit, impreuna cu adjunctul sau Dmitri Akulinin, un imprumut in valoare de aproximativ 13 miliarde de ruble (aproximativ 320 de milioane de euro) unei societati apartinand Elenei Baturina. Banca Moscovei, a cincea cea mai importanta din tara, era controlata la, vremea faptelor, in proportie de 60% de catre Primaria capitalei ruse. Primarul Iuri Lujkov, care a intrat in conflict cu puterea, a fost destituit in 2010. Borodin s-a refugiat la Londra in aprilie 2011. El a fost nevoit, impreuna cu Akulinin, sa vanda aproximativ 20% din detinerile la banca, anuntand ulterior ca a fost obligat sa isi vanda partea unui cumparator apropiat Kremlinului. in iulie 2011, a fost adoptat un plan de salvare cu o valoare-record de 9,8 miliarde de euro favorabil Bancii Moscovei – care a fost trecuta sub controlul bancii semipublice VTB -, scopul planului fiind evitarea falimentului acestei institutii. De-a lungul ultimei decada, presedintele rus Vladimir Putin a demarat o adevarata cruciada impotriva oligarhilor rusi care s-a impotrivit preluarii controlului total in mana acestuia.
de Razvan Iorga | oct. 23, 2012 | R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Daca la Chisinau inca mai exista discutii febrile privind interzicerea simbolurilor comuniste in scopuri electorale, UE este hotarata sa le excluda. Executivul de la Bruxelles a promis diplomatilor lituanieni ca va scoate din sediul central din Bruxelles posterul care contine diferite simboluri, inclusiv cel sovietic – secera si ciocanul, a declarat trimisul special la Reprezentanta Permanenta a Lituaniei pe langa Uniunea Europeana, Arunas Vinciunas. Posterul a ajuns in structurile europene in urma unui concurs finantat partial de Comisia Europeana. Potrivit politicienilor lituanieni, acest incident demonstreaza ca Europa nu se arata suficient de sensibila fata de crimele comunismului. Parlamentul Republicii Moldova a interzis in aceasta vara, la ultima sedinta a legislativului din aceasta sesiune, utilizarea simbolurilor comuniste in scopuri politice, dupa dezbateri care au durat peste patru ore. In urma cu circa doua saptamani, nationalistii ucraineni de la partidul Svoboda (Libertate) au anuntat prin vocea liderului formatiunii ca doresc interzicerea simbolurilor comuniste in Ucraina, dupa exemplul Republicii Moldova. „Acum cativa ani Presedintele Republicii Moldova a fost un comunist iar acum ei interzic simbolurile comuniste. Doar ganditi-va la faptul acesta: chiar si moldovenii vor progresa in curand, asa cum a facut-o Polonia, Republica Ceha si statele baltice. in Polonia oficial sunt interzise doua ideologii, cea nazista si cea comunista. Doar Ucraina, cu regimul lui Ianukovici la putere si comunistii in functii guvernamentale, bate pasul pe loc”, declara recent Oleg Teaghibniuk, citat de Unimedia.
