de Razvan Iorga | oct. 28, 2012 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucrainenii sunt chemati duminica la urne pentru a-si alege parlamentarii in cadrul alegerilor legislative urmarite indeaproape de Occident si in care partidul de guvernamant este favorit, urmat de formatiunea fostului premier incarcerat Iulia Timosenko si de cea a celebrului boxeur Vitali Kliciko. Sectiile de vot s-au deschis la ora 06.00 GMT (08.00 ora Romaniei) si se vor inchide la ora 18.00 GMT (20.00 ora Romaniei). La inchiderea lor, vor fi publicate mai multe sondaje de opinie, iar primele rezultate sunt asteptate in cursul noptii de duminica spre luni. Votul, primul mare scrutin de la preluarea puterii de catre presedintele Viktor Ianukovici, este supravegheat indeaproape de Occident, care se teme de un regres al democratiei in Ucraina, unde incarcerarea fostului premier Iulia Timosenko, in august 2011, este considerata un caz emblematic. Condamnata la sapte ani de inchisoare pentru abuz de putere, ea nu se poate prezenta la alegeri. Cazul ei a provocat o criza grava intre Kiev si Uniunea Europeana, care vede in acesta motivatii politice si considera acest scrutin un test pentru tara.
Timosenko cere eliminarea lui Iuscenko
Fostul premier Iulia Timosenko, aflata in prezent in inchisoare, le-a cerut duminica ucrainenilor sa mearga la vot in masa la alegerile legislative pentru a-l „elimina de la putere” pe presedintele Viktor Ianukovici si pentru a reduce riscul de frauda. „Fiecare dintre noi trebuie sa lupte impotriva acestei dictaturi cat de mult poate”, a declarat ea intr-un mesaj publicat pe site-ul sau de Internet. „De aceea le cer tuturor ucrainenilor sa iasa si sa voteze. O rata de participare mare poate ajuta la depasirea fraudei electorale si va fi contributia voastra personala la eliminarea lui Ianukovici de la putere”, a continuat ea. incarcerata din august 2011, Timosenko, un fost artizan al „revolutiei portocalii” prooccidentale din 2004, a fost condamnata doua luni mai tarziu la sapte ani de inchisoare pentru abuz de putere. Ea este judecata, de asemenea, pentru frauda fiscala. De aceea ea nu se poate prezenta la alegeri. Partidul Regiunilor al presedintelui Ianukovici ar urma sa castige scrutinul, fiind urmat de principala alianta a opozitiei, formata in jurul partidului lui Timosenko, potrivit sondajelor.
Sub semnul temerilor de frauda
Formatiunea celebrului boxeur Vitali Kliciko, denumita Udar („Lovitura” in ucraineana) si care anterior era activa doar la Kiev, se anunta marea surpriza a scrutinului, aceasta urmand sa se claseze pe locul al treilea si sa intre pentru prima data in Parlament. Alte doua partide capabile sa treaca pragul electoral de 5 la suta sunt comunistii si partidul de opozitie nationalist Svoboda. Udar si Svoboda au promis deja sa coopereze in Parlament, ceea ce ar trebui sa le permita sa formeze o majoritate, dar expertii se indoiesc de capacitatea lor de a obtine un acord durabil. Opozitia si observatorii se tem de fraude in timpul numararii voturilor, cand transmisiunea in direct nu va functiona. La sfarsitul lui 2004, fraudele electorale masive de la alegerile prezidentiale au provocat „revolutia portocalie”, o miscare pasnica fara precedent in aceasta tara, care a contribuit la anularea de catre justitie a „victoriei” electorale a lui Ianukovici, aducandu-l la putere pe un opozant prooccidental.
de Natalia Ciobanu | oct. 27, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina, in asteptarea alegerilor parlamentare
Vineri a fost ultima zi de campanie electorală pentru alegerile parlamentare din Ucraina, care vor avea loc pe 28 octombrie 2012. Conform mass-media de la Kiev, sâmbătă a fost declarată zi de reflecţie, dezbaterile politice şi promovarea partidelor sau candidaţilor fiind strict interzise.
Alegerile parlamentare din Ucraina se desfăşoară conform unui sistem de vot paralel proporţional-majoritar – 225 de deputaţi sunt aleşi prin reprezentare proporţională în circumscripţiile naţionale pe liste de partid, iar ceilalţi 225 de deputaţi sunt aleşi conform sistemului majoritar în circumscripţiile uninominale. Comisia Electorală Centrală din Ucraina a înregistrat 21 de partide politice care vor încerca să depăşească pragul de 5% pentru a intra în Parlament.
Bătălia pentru cele 450 de locuri în Parlamentul de la Kiev se dă, de fapt, între principalele forțe politice – Partidul Regiunilor, aflat la guvernare, și alianța partidelor de opoziție “Batkivșcina”, condusă de fostul premier Iulia Timoșenko, a cărei candidatură nu a fost admisă în cursă deoarece în prezent își ispășește condamnarea la șapte ani de închisoare din orașul Harkov.
Mesaj din închisoare
Pe ultima sută de metri, Iulia Timoşenko i-a îndeamnat pe simpatizanţi să contribuie la schimbarea actualei guvernări de la Kiev. Principala solicitare a fostului premier este să nu voteze în favoarea Partidul Regiunilor la alegerile de duminică, scrutin pe care aceasta îl consideră ca fiind un adevărat război împotriva dictaturii. Timoşenko susţine că „dacă alegerile vor fi câştigate de forţele loiale preşedintelui Viktor Ianukovici, acesta îşi va putea duce la bun sfârşit planul de instaurare a dictaturii, iar guvernul nu va renunţa niciodată la putere pe cale paşnică”. „Ucrainenii îşi vor pierde astfel libertatea, iar Ucraina va fi izolată pe plan internaţională. Fiecare cetăţean trebuie să meargă la vot, pentru a lupta pentru propriul destin. Doar astfel putem combate oligarhia, neodictatura şi ucrainofobia. Faceţi acest lucru şi viaţa voastră va căpăta un înalt sens”, se arată în mesajul Iuliei Timoşenko, transmis cetăţenilor ucraineni.
În timp ce Iulia Timoșenko vorbește despre Ucraina ca despre o țară vândută oligarhilor, fostul președinte ucrainean, Viktor Iușcenko, i-a îndemnat pe ucraineni să opteze pentru formațiunea sa “Nașa Ukraina”, “pentru a nu admite ca țara să fie în continuare o colonie a Rusiei”. “Nu suntem stăpâni în ţara noastră. Suntem dominaţi de o altă putere, atât la propriu, cât şi la figurat. Atunci când pe teritoriul nostru activează serviciile speciale ale altor ţări, înseamnă că trăim într-o colonie în care nu îţi sunt respectate graniţele naţionale şi autoritatea ca naţiune suverană”, a declarat Viktor Iuşcenko.
Occidentul cu ochii pe Ucraina
Secretarul de stat american, Hillary Clinton şi Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe şi politica de securitate, Catherine Ashton, au îndeamnat autorităţile ucrainene să depună eforturi maxime pentru desfăşurarea unor alegeri parlamentare libere, subliniind că scrutinul de duminică va fi unul decisiv în istoria statului ucrainean. Într-un articol publicat în „The New York Times”, Hillary Clinton şi Catherine Ashton menţionează că, în cei 21 de ani de independenţă, Ucraina a reuşit să progreseze considerabil în ceea ce priveşte reformarea şi modernizarea ţării. Potrivit celor doi înalţi oficiali, Ucraina a devenit, de asemenea, un partener important în soluţionarea multor probleme globale şi regionale. „Mulţi dintre vecini din Europa Centrală şi de Est au demonstrat lumii cât de mari progrese pot fi înregistrate la capitolul democratizare şi dezvoltare economică. Ucraina are toate şansele să repete succesul ţărilor din regiune. Guvernul ucrainean trebuie să depună eforturi pentru valorificarea potenţialului statului, iar acest lucru devine şi mai actual atunci când este vorba de consolidarea institutelor democratice şi respectarea libertăţilor fundamentale. Alegerile parlamentare din 28 octombrie vor însemna un examen pentru democraţia ucraineană”, menţionează Hillary Clinton şi Catherine Ashton.
„Reporteri fără Frontiere” semnalează abateri
Pe lângă mesajele încurajatoare la adresa Ucrainei, în prag de alegeri organizațiile interaționale au semnalat un șir de nereguli. Organizaţia internaţională „Reporteri fără Frontieere” atrage atenţia că ziariştii ucraineni care critică guvernul devin tot mai frecvent victime ale agresiunilor fizice şi presiunilor. Într-un comunicat făcut public joi, la Berlin, organizaţia arată că în ultimele trei luni, şase jurnalişti ucraineni au fost victime ale unor agresiuni fizice şi cel puţin 25 de reporteri au fost împiedicaţi să-şi exercite meseria. „Guvernul ucrainean ar trebui să aibă grijă ca jurnaliştii să îşi pot publica articolele critice fără teama de a deveni victime ale violenţei”, menţionează „Reporteri fără Frontiere”.
Organizaţia internaţională mai subliniază faptul că identificarea autorilor actelor de violenţă împotriva jurnaliştilor ucraineni este o raritate absolută.
Sub lupa observatorilor
Alegerile parlamentare vor fi strict monitorizate și de către observatorii internaționali, delegați din partea OSCE, SUA și de la alte organizații străine și state. Comisia Electorală Centrală de la Kiev a declarat că a acreditat peste 3 mii de observatori străini.
Ministrul Afacerilor Externe de la Kiev, Konstantin Grișcenko, le-a solicitat misiunilor de observatori să respecte Codul de conduită al observatorilor electorali și să nu aprecieze prematur mersul scrutinului.
de Razvan Iorga | oct. 25, 2012 | Federatia Rusa, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Desi nu se intampla nimic de ani de zile, expertii romani si cei rusi incearca de ani de zile sa rezolve din multitudinea de probleme de pe agenda comuna. Copresedintilor Comisiei Comune romano-ruse s-au intalnit, joi, la Moscova, pentru studierea problemelor izvorate din istoria relatiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului Romaniei. Cu ocazia acestei reuniuni, s-a facut o evaluare a activitatilor desfasurate in cadrul Comisiei Comune, fiind convenita elaborarea unui raport de etapa, care va fi adoptat cu prilejul proximei reuniuni. De asemenea, s-a convenit, preliminar, ca urmatoarea intalnire a Comisiei Comune sa aiba loc in Romania in luna martie 2013. „intalnirea copresedintilor Comisiei Comune s-a desfasurat intr-o atmosfera deschisa si constructiva”, informeaza MAE. Comunicatul nu precizeaza daca a fost discutata și problema tezaurului. La 4 octombrie, Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei a adoptat o rezoluție prin care recomanda continuarea eforturilor in plan bilateral privind restituirea tezaurului romanesc de catre Rusia. MAE preciza ca discutiile bilaterale privind problematica Tezaurului Romaniei se poarta in cadrul Comisiei comune romano-ruse pentru studierea problemelor izvorate din istoria relatiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului constituita in baza Declaratiei comune a ministrilor Afacerilor Externe semnata la 4 iulie 2003. Potrivit Declaratiei Comune a ministrilor afacerilor externe, Comisia este de interes public, fiind alcatuita din istorici si din specialisti in diverse domenii. Din 2004 pana in prezent s-au desfasurat trei intalniri ale Comisiei, la Bucuresti (octombrie 2004) si la Moscova (iunie 2005 si aprilie 2006).
de Razvan Iorga | oct. 25, 2012 | Federatia Rusa, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Ambasadorul Rusiei, Oleg Malghinov, a declarat, joi, ca a discutat cu diplomatul rus Alexander Evsyukov despre accidentul de duminica, iar versiunea prezentata de acesta a fost „putin diferita” de ceea ce s-a putut vedea apoi pe imaginile filmate. „Am vorbit cu el imediat si era foarte suparat. Varianta lui a fost putin diferita fata de ceea ce am vazut mai tarziu pe imaginile filmate. Cred ca este normal, pentru ca s-a intamplat foarte repede totul. Nu avem nicio ezitare de a vedea cine in aceasta situatie a fost responsabilul principal, mai ales pentru ca a fost vorba de trecerea printr-o zona marcata pentru pietoni”, a spus ambasadorul rus. De asemenea, Malghinov a explicat ca nu a fost decizia lui Evsyukov de a nu accepta efectuarea etilotestului de catre politistii romani, ci aceasta este procedura pentru diplomatii rusi. „Nu a fost decizia lui, orice procedura de efectuare a etilotestului inseamna acceptarea investigatiilor judiciare, acceptarea ca renunta la imunitatea sa. Uneori politia de aici din Romania si din alte tari cer acest etilotest, dar este interzis pentru diplomati, credeti-ma”, a afirmat ambasadorul rus. El a explicat, la intrebarile repetate ale presei, ca diplomatul rus implicat in accident detine acreditare diplomatica si figura pe lista de diplomati din Ambasada publicata pe site-ul institutiei, desi in prezent numele sau nu se mai regaseste pe aceasta lista.
de Razvan Iorga | oct. 25, 2012 | Federatia Rusa, Știri, UE, Uncategorized @ro
Daca la Moscova opozitia si presa sunt din ce in ce mai cenzurate, Rusia se gandeste sa exporte acest model si pe langa institutiile internationale. Ambasadorul rus la ONU Vitali Ciurkin a solicitat miercuri ca ONU sa le retraga acreditarea jurnalistilor care au difuzat informatii despre o dezbatere cu usile inchise pe tema situatiei din Siria a Consiliului de Securitate, potrivit unor diplomati sub anonimat, citati de mass-media occidentala. Ciurkin a dezmintit ca a cerut in mod explicit aceasta expulzare, dar a recunoscut ca a reclamat masuri in vederea impiedicarii presei, inclusiv AFP, sa difuzeze acest tip de informatii confidentiale. Raportarea, miercuri, in cadrul Consiliului de Securitate, a emisarului international Lakhdar Brahimi a avut loc cu usile inchise, dar unii diplomati i-au informat pe jurnalisti in legatura cu acesta, provocand furia lui Ciurkin. Acesta a cerut mai intai ca ONU sa retraga acreditarea jurnalistilor respectivi – ceea ce ii va impiedica sa mai scrie despre activitatile de la sediul ONU -, dupa care a reclamat sanctiuni impotriva diplomatilor la originea scurgerilor de informatii, au anuntat diplomati prezenti. „Era foarte furios”, a explicat unul dintre ei. „Era un pic agitat”, a adaugat un alt participant la reuniune. Ciurkin a dezmintit, raspunzand unei intrebari in acest sens, ca a cerut „in mod specific” retragerea acreditarii. Dar el a recunoscut ca discutiile despre acest subiect au fost „furtunoase”. Aceste scurgeri de informatii „sunt nefaste si am cerut Secretariatului General sa examineze cazul”, a avertizat el. „Este vorba despre o incalcare flagranta a regulilor profesiei careia i ne vom opune, daca este necesar, retragnd acreditatea la ONU acelora” care se fac vinovati de acest lucru, a amenintat ambasadorul rus. El a cerut ca jurnalistii sa respecte „confidentialitatea” reuniunilor cu usile inchise ale Consiliului. „Respect libertatea presei si cred ca trebuie sa ne aratam deschisi, dar reversul inevitabil este ca presa trebuie sa respecte confidentialitatea activitatii Consiliului de Securitate”, a spus el.
de Razvan Iorga | oct. 25, 2012 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Pretinsa sefa a diplomatiei de la Tiraspol, Nina Stanski, a declarat in cadrul unei intrevederi cu liderul separatist Evgheni Sevciuk ca prioritatile „politicii externe” a regiunii transnistrene vor fi integrarea eurasiatica si negocierile cu Republica Moldova. Nina stanski a prezentat miercuri proiectul noii „Conceptii a politicii externe a Transnistriei”. „Printre principalii vectori ai politicii externe primul loc il ocupa consolidarea relatiilor cu Federatia Rusa, dupa care urmeaza Ucraina, si doar apoi Republica Moldova. Ulterior, in lista prioritatilor se afla relatiile cu Abhazia, Osetia de Sud si Nagorno-Karabah, dupa care alte state si organizatii internationale”, a spus stanski in cadrul intrevederii. „in „conceptia” precedenta pe primul loc se aflau relatiile cu Republica Moldova, dupa care cu tarile din CSI. Relatiile cu Rusia nu erau specificate separat. Rusia a fost mentionata doar in contextul reglementarii relatiilor cu Republica Moldova in calitate de tara garant, dar ca membru al CSI”, a mai spus pretinsul ministru de externe al rmn.
