de Razvan Iorga | ian. 13, 2013 | Balcani, Știri, UE, Uncategorized @ro
Legislativul de la Belgrad a adoptat duminica doua texte referitoare la ‘autonomia’ minoritatii sarbe din Kosovo si care vor constitui baza negocierilor cu Pristina mediate de Uniunea Europeana. Decizia a fost adoptat dupa o lunga perioada de dezbatere inca de la finele anului trecut. ‘Suveranitatea Serbiei asupra Kosovo este practic inexistenta’, a afirmat premierul Ivica Dacic in fata parlamentarilor, cerandu-le sa accepte ‘realitatea’ din aceasta fosta provincie a Serbiei. ‘Trebuie sa cream o baza solida pentru a salva ceva’, a continuat el, avertizand ca daca Serbia va sta cu capul in nisip, atunci nu va mai avea ce sa negocieze’, autonomia pentru sarbii din Kosovo fiind in opinia sa tot ce se mai poate spera ca s-ar putea salva. Votul din parlament a fost precedat de o dezbatere de 12 ore, la cateva zile dupa ce guvernul Dacic a adoptat un proiect de rezolutie care va fi baza discutiilor cu Pristina, ce urmeaza sa se reia pe data de 17 ianuarie la Bruxelles. Rezolutia cere o autonomie mai substantiala pentru minoritatea sarba din Kosovo, mai ales la nivelul autoritatilor locale, judiciare, avand in vedere in special finantele locale, politia si educatia. Totodata , rezolutia reafirma refuzul Belgradului de a recunoaste independenta Kosovo. Textele adoptate vizeaza patru municipalitati din nordul Kosovo, unde locuiesc circa 40.000 de sarbi, dar si enclavele diseminate pe intregul teritoriu al acestei foste provincii sarbe, toate acestea numarand inca 80.000 de sarbi. UE a acordat anul trecut Serbiei statutul de tara candidata, dar ii conditioneaza inceperea negocierile de aderare de stabilirea unor relatii functionale cu Kosovo. Serbia isi doreste pentru minoritatea sarba din Kosovo un grad ridicat de autonomia dupa modelul catalan din Spania.
de Razvan Iorga | ian. 13, 2013 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Bucurestii continua sa sustina cu fiecare ocazie in forurile europene perspectivele de integrare a Republicii Moldova in UE. Acest lucru s-a intamplat si zilele trecute la uniunea informala „Snow Meeting”, desfașurata la Trakai, Lituania. Seful diplomatiei romane, Titus Corlațean, a pledat in fata partenerilor de discutie din UE ca actualul context geopolitic impune acordarea unei perspective clare Chisinaului de integrare in UE, dar si celorlalte state din cadrul Parteneriatului Estic care respecta exigentele acestui proces. In acest context, a precizat ca Romania se pronunta pentru incheierea de acorduri de asociere cu Republica Moldova, precum si cu Georgia si Ucraina. in cadrul interventiilor, ministrul Titus Corlatean a subliniat ca „este nevoie de o abordare strategica a Parteneriatului Estic, insotita de masuri de sprijin”, evocand in acest sens proiectul romanesc de finalizare a interconectorului de gaze Iasi – Ungheni. „S-a conturat concluzia ca R. Moldova poate fi considerata „povestea de succes” a Parteneriatului Estic, ceea ce justifica asteptarile privind un rezultat pozitiv in cadrul Summitului care se va desfasura la Vilnius in toamna acestui an. Reuniunea informala de la Trakai a constituit un bun prilej pentru conturarea unora dintre temele care se vor regasi pe agenda Summitului privind Parteneriatul Estic ce va fi organizat de viitoarea Presedintie lituaniana a Consiliului UE. seful diplomatiei romane a subliniat ca cele mai multe provocari la adresa securitatii europene continua sa provina din vecinatatea imediata a UE, impunandu-se astfel necesitatea acordarii unei atentii sporite acestor regiuni in contextul revederii SES. El a aratat ca regiunea Marii Negre continua sa reprezinte o zona de interes pentru UE si NATO, generatoare de provocari, dar si de oportunitati.
de Isac Mihai | ian. 11, 2013 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Si in 2013, Uniunea Europeana continua alocarea de fonduri pentru dezvoltarea infrastructurii Republicii Moldova. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) va acorda un imprumut de 12 milioane de dolari americani pentru constructia unui tronson de cale ferata cu ecartament mixt (ingust si lat) pe teritoriul portului Giurgiulesti. Constructia acestui tronson de cale ferata va permite transportarea marfurilor din si in Uniunea Europeana, care utilizeaza ecartament ingust, precum si transportarea marfurilor din si in fostele republici sovietice, care utilizeaza ecartament larg. imprumutul va fi acordat proprietarului si operatorului Portului International Giurgiulesti, companiei Danube Logistics. Banii veniti de la BERD vor fi utilizati pentru imbunatatirea per ansamblu a infrastructurii portuare, precum si pentru finalizarea legaturii feroviare la terminalele containere, marfuri generale si cele de cereale si carbune. Ca urmare, nu va mai fi necesar transferul intern al produselor cu camioanele de la vagoane de tren. Astfel, operatiunile portuare vor deveni mai eficiente ca timp si cost.
Infrastructura de peste Prut, o prioritate pentru BERD
„Investitia in reabilitarea infrastructurii din Moldova este o prioritate pentru banca. Acest proiect va contribui la punerea in aplicare a unui program major de sprijin al potentialului in continua crestere si al cererii pentru serviciile de transbordare fluviala si maritima. Portul joaca deja un rol important oferind o infrastructura de transport tri-modual, un mediu de low-cost si un regim vamal si fiscal unic, datorita statutului sau de ZEL”, a declarat Sue Barrett, directorul BERD pentru transport. Portul International Giurgiulesti are statut de Zona Economica Libera si este un centru logistic multifunctional care include un terminal petrolier, containere si terminale de marfuri generale, precum si terminale de cereale si ulei vegetal. Acesta este singurul centru de acest tip din Moldova, se mai arata in comunicatul BERD. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare este unul dintre cei mai mari investitori in R. Moldova, cu finantari de peste 700 milioane de euro in circa 90 de proiecte din energetica, transport, businessul agricol, industrie si sectorul bancar. In urma unei intalniri recente a premierului Republicii Moldova Vlad Filat cu ambasadorii SUA si UE la Chisinau, acesta a mentionat ca suportul in continuare al SUA si UE va ajuta Republica Moldova sa ofere cetatenilor sai conditii mai bune de trai. „in toamna anului curent urmeaza sa semnam Acordul de Asociere cu UE, dar si vom fi pregatiti pentru a beneficia de regimul liberalizat de vize. Pentru cetatenii R. Moldova aceasta este un pas foarte important pentru a beneficia de drepturi si valori europene, pentru a beneficia de o viata mai buna”, a spus Vlad Filat. El a mai mentionat ca Guvernul va depune toate eforturile pentru a indeplini angajamentele asumate si si-a exprimat speranta ca reformele lansate, inclusiv in ceea ce tine de structurile de forta, vor fi implementate cu succes, astfel incat cetatenii sa simta schimbarile care au loc.
de Razvan Iorga | ian. 11, 2013 | Alte regiuni, Federatia Rusa, Info Caspica, Orientul Mijlociu, Știri, UE, Uncategorized @ro
Moscova isi arata din nou sprijinul pentru actualul regim de la Damasc condus de Bashar al-Assad si totodata doreste sa isi demonstreze faptul ca este o putere navala in continua ascensiune. Locul de demostratia a fortei militare ruse a fost ales in Marea Mediterana in proximitatea apelor teritoriale ale Siriei. Cele patru flote ruse de la Marea Neagra, Marea Baltica, Marea Nordului si Oceanul Pacific pregatesc cele mai mari manevre din istoria lor in apele Marii Mediterane, unde se folosesc de portul sirian Tartus ca baza de sprijin, a anuntat, joi seara, ministrul rus al apararii Serghei soigu, potrivit EFE. Navele de razboi se afla in Marea Mediterana conform planului stabilit. Se pregatesc sa ia parte la cele mai mari manevre navale din istoria tarii. La aceste manevre vor participa vase ale tuturor flotelor’, a declarat ministrul, citat de agentiile ruse de presa. Cu cateva ore inainte, o sursa diplomatica rusa a semnalat ca nava de desant ‘Saratov’ a Flotei din Marea Neagra, cu armament greu la bord, a intrat miercuri in apele Marii Egee si se indreapta spre estul Mediteranei. ‘Saptamana viitoare, va intra in portul sirian Tartus’, care a gazduit o baza sovietica pe vremea Razboiului Rece, potrivit diplomatului.
Manevre viitoare si in Marea Neagra
‘Saratov’ se va alatura, vineri, flotilei apartinand Flotei ruse din Marea Neagra ce opereaza deja in Marea Mediterana, din care mai fac parte nava de desant ‘Novocerkask’, tot cu armament greu la bord, ‘Smetlivâi’ si ‘Ivan Bubnov’. Alta flotila, formata din cinci nave ale Flotei ruse din Marea Baltica, se afla in apele respective de la sfarsitul lunii decembrie. La manevre va participa, de asemenea, distrugatorul ‘Severomorsk’, al Flotei ruse din Marea Nordului, insotit de doua nave de sprijin. Anterior, Ministerul Apararii rus declarase pentru presa ca, in luna ianuarie 2013, cele patru flote vor lua parte la manevre comune in apele Marii Negre si ale Marii Mediterane. De asemenea, tot joi, submarinul nuclear purtator de rachetete balistice Yuri Dogoruky, apartinand clasei Borei, a intrat oficial in randurile Marinei Ruse. Toate submarinele din aceasta clasa, ce vor inlocui de altfel submarinele vechi clasa Typhoon (denumirea NATO – n.r.), vor fi echipate cu 16 rachete balistice de tip Bulava care pot purta focoase multiple.
de Razvan Iorga | ian. 11, 2013 | Balcani, Federatia Rusa, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Rusia a semnat vineri cu Serbia un acord de creditare in valoare de 800 de milioane de dolari si se afla in discutii pentru acordarea unuia de un miliard de dolari in 2013 pentru ca Belgradul sa isi poata stabiliza bugetul, a declarat ministrul rus al Finantelor, Anton Siluanov, citat de RIA Novosti. Moscova va acorda astfel un imprumut de 800 de milioane de dolari sub forma unui credit de export pentru modernizarea sistemului de cai ferate din Serbia. „Am ajuns la un acord de a acorda Serbiei un credit pentru a-si dezvolta infrastructura, in primul rand pentru caile sale ferate”, a declarat oficialul rus. Creditul oferit va fi dat pe o perioada de cinci ani iar dobanda anuala a fost stabilita la 4,1%. „Am stabilit sa ne intalnim peste cateva saptamani, deoarece trebuie sa rezolvam cu afaceri posibila noastra participare la privatizarile din Serbia”, a declarat Siluanov legat de discutiile pentru acordarea in viitor a unor imprumuturi ce vor depasi un miliard de dolari americani. Moscova are deja o traditie in a cumpara companii de stat scoate de Serbia pentru privatizare. Gazprom, prin intermediul diviziei Gazprom Neft, au preluat in 2009 pachetul majoritar de actiuni al NIS (fosta companie nationala energetica a Serbiei -n.red.) contra unei sume de 400 milioane euro, iar in luna martie a acestui an si-au crescut participatia pana la 56,15% platind o suma de 40,3 milioane de euro. Intre timp, Rusia poarta discutii pentru a usura termenii intelegerii cu Cipru in urma caruia aceasta tara a primit de la Moscova un imprumut de 2,5 miliarde de euro in 2011. „Vom coopera cu statele europene asupra actiunilor necesare pentru a permite Ciprului un program imbunatatita de plata a datoriilor sale”, a completat acesta. Ciprul a apelat inainte de a face imprumutul din rusia la troica creditorilor internationali (UE, BCE si FMI), precum si la luarea in discutie a extinderii termenului de returnare a imprumutul contractat din Rusia in 2011. La finele lui 2012, guvernului de la Nicosia a facut apel la Moscova in vederea acordarii inca unui imprumut de cinci miliarde de euro, dar Rusia nu s-a hotarat inca daca va extinde aceasta politica de creditare a Ciprului.
de Vitalie Goncearov | ian. 10, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Presedintele Parlamentului de la Chisinau, Marian Lupu, a precizat joi, in cadrul unei scrisori trimise Adunarii populare din Gagauzia, ca statul acestei autonomii nu poate fi modificat iar cei care lanseaza apeluri impotriva statului trebuie pedepsiti. Reactia lui Lupu vine dupa ce organizatia „Consiliului Unirii” a solicitat examinarea modificarii legii despre statutul Gagauziei. In scrisoare, presedintele parlamentului spune ca astfel de masuri antistatale sunt aplicate de catre „grupuri marginale”. Potrivit lui Marian Lupu, fractiunea PD elaboreaza mai multe initiative legislative, care prevad pedepsirea autorilor unor asemenea actiuni, potrivit Publika.md. La finele lunii noiembrie, organizatia „Consiliul Unirii” a solicitat excluderea unor articole din legea despre statutul Gagauziei, inclusiv dreptul autonomiei la autodeterminare externa in caz de schimbare a statutului Republicii Moldova. In paralel, in luna noiembrie a anului trecut, Miscarea social-politica „Gagauzia Noua” a hotarat sa adere la Partidul Democrat condus de Marian Lupu. Decizia a fost adoptata cu votul a peste 1.400 de delegati prezenti la congresul miscarii, care s-a desfasurat la Comrat. Primul care a semnat cererea de aderare la PD a fost chiar liderul miscarii, Nicolae Dudoglo. In Adunarea Populara de la Comrat sunt 22 de deputati care au fost alesi din partea miscarii „Gagauzia Noua”.
