de Isac Mihai | nov. 25, 2021 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE
Gazprom, armă politică pentru Kremlin
Grupul rus Gazprom a anunţat că echipa sa managerială a aprobat un program de investiţii în valoare de 1.760 miliarde de ruble (24 miliarde de dolari) pentru 2022, în creştere faţă de investiţiile în valoare de 902 miliarde ruble programate iniţial pentru 2021, pentru a finanţa noi facilităţi de producţie şi rafinare.
Gazprom dezvoltă în prezent noi depozite pentru producţia de gaze naturale, inclusiv în Peninsula Yamal, care potrivit estimărilor Guvernului de la Moscova ar conţine peste o cincime din rezervele mondiale de gaze naturale.
Power of Siberia
În 2022, alte proiecte importante care vor fi finanţate de Gazprom sunt conducta Power of Siberia spre China precum şi facilităţi de procesare a gazelor naturale precum şi lucrări de mentenanţă pentru actuala reţea de gazoducte.
Potrivit Gazprom, anul viitor cheltuielile sale de capital ar urma să se situeze la 1.427 miliarde ruble, iar 253 miliarde de ruble vor fi alocate pentru investiţiile financiare pe termen lung şi 77 miliarde de ruble pentru achiziţionarea de active. De asemenea, împrumuturile companiei sunt estimate la 272,79 miliarde ruble în 2022.
În luna septembrie a acestui an, Gazprom, companie controlată de Kremlin, şi-a revizuit în creştere investiţiile pentru 2021, până la 1.185 miliarde de ruble, în timp ce cheltuielile de capital au fost majorate la peste 1.000 de miliarde de ruble, de la suma de 864 miliarde ruble aprobată în luna decembrie a anului trecut.
Companie strategică
Gazprom, primul producător mondial de gaze naturale, asigură o treime din necesarul de gaze naturale al Europei. Grupul rus aprovizionează Europa cu gaze naturale prin trei rute principale: conductele din Ucraina, ruta Yamal-Europe, via Belarus şi Polonia, precum şi gazoductul Nord Stream, care face legătura între Rusia şi Germania, via Marea Baltică.
Exporturile de gaze naturale ale Gazprom în afara URSS au crescut cu 10,4% în ritm anual, până la 158,8 miliarde metri cubi în primele zece luni ale acestui an, însă cea mai mare creştere procentuală (272,2%) s-a înregistrat în cazul livrărilor spre România, conform datelor publicate anterior de grupul rus.
Gazprom rămâne o armă remarcabilă, componentă integrantă a strategiei politice implementată de Federația Rusă la nivel mondial. Recentele dificultăți întâmpinate de UE și Ucraina au dovedit încă odată importanța companiei pentru Kremlin. (K.P.)
de Isac Mihai | oct. 29, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, UE
Gazprom, armă politică pentru Kremlin
Republica Moldova este o victimă a eforturilor Rusiei de a utiliza gazele naturale pentru a-şi intimida vecinul mai mic, a declarat Înaltul reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe şi Politici de Securitate.
„Vedem încercări din partea (companiei) Gazprom de a pune presiune politică” asupra guvernului moldovean, a afirmat Josep Borrell, citat de mass-media de la Chișinău.
Sprijin public
„În termeni globali, creşterile de preţ în întreaga lume nu sunt o consecinţă a utilizării livrărilor de gaze ca armă, dar în cazul Republicii Moldova – da, este”, a spus şeful diplomaţiei europene Josep Borrell, într-o conferinţă de presă susţinută în comun cu premierul moldovean Natalia Gavriliţă, aflată într-o vizită la Bruxelles, unde a avut loc cea de-a şasea reuniune a Consiliului de asociere dintre Uniunea Europeană şi Republica Moldova.
„În cazul Republicii Moldova, gazele naturale sunt folosite drept armă politică. (…) Nu putem compara criza gazelor naturale din Republica Moldova cu cea din Europa. Noi vom încerca să acordăm sprijin cetăţenilor”, a subliniat Josep Borrell.
„În cazul Republicii Moldova, trebuie să se ţină cont de caracteristicile politice … este o creştere semnificativă (de preţ) legată de probleme politice, fiind necesar sprijinul nostru”, a afirmat Borrell, subliniind că Uniunea Europeană este gata să susţină Chişinăul pentru a depăşi criza din sectorul energetic, iar ca exemplu al acestei disponibilităţi el a invocat consultările care au avut loc la Bruxelles pentru a examina situaţia şi a oferi sprijin pe termen mediu pentru Republica Moldova.
60 de milioane
„Sprijinul bugetar oferit va permite Republicii Moldova să ajute persoanele cele mai vulnerabile”, a spus Borrell, referindu-se la un grant de 60 milioane de euro din partea UE pentru Republica Moldova, convenit săptămâna aceasta, în sprijinul autorităţilor moldovene pentru a depăşi criza energetică.
„Am pus bazele unor obiective serioase. Am discutat despre consolidarea cooperării şi implementarea reformelor”, a declarat Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe, care a salutat planurile guvernului de la Chişinău de a aduce mai aproape Republica Moldova de UE.
Contractul privind livrările de gaze între Republica Moldova şi gigantul energetic rus Gazprom a expirat la sfârşitul lunii septembrie, iar cele două părţi nu au reuşit să se pună de acord asupra unui nou preţ, Chişinăul respingând oferta Gazprom de a dubla preţul la gaze în comparaţie cu tariful de până acum.
Gazprom joacă tare cartea NordStream-2
Moscova nu crede în lacrimi
Kremlinul a negat miercuri că gigantul rus de gaze ar utiliza negocierile cu autorităţile de la Chişinău în încercarea de a obţine concesii politice. Şeful diplomaţiei europene a respins acest argument, dar fără să detalieze în ce anume constă presiunea rusă.
Gazprom a avertizat că va suspenda exporturile de gaze către Republica Moldova dacă Chişinăul nu va achita livrările anterioare.
La rândul său, Natalia Gavriliţă a spus că oficialii moldoveni continuă discuţiile cu Gazprom la Sankt- Petersburg şi speră să se ajungă la un contract pe termen lung „accesibil”.
„Republica Moldova este interesată de un contract pe termen lung şi la un preţ convenabil. Noi pledăm pentru un contract pe care să-l putem onora”, a subliniat şefa guvernului moldovean.
Eforturi la Chișinău
Totodată, premierul moldovean a mulţumit partenerilor europeni pentru asistenţa nerambursabilă în valoare de 60 de milioane de euro acordată Republicii Moldova pentru depăşirea crizei din sectorul energetic.
„Suntem recunoscători pentru susţinerea oferită în mod constant Republicii Moldova în promovarea independenţei şi securităţii energetice. E adevărat că dependenţa ridicată de importurile de gaze şi de energie electrică are drept consecinţă un nivel scăzut de securitate a aprovizionării, plasând ţara noastră printre cele mai vulnerabile din lume. Iată de ce, eforturile Cabinetului de miniştri pe care-l conduc sunt focusate pe diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze şi reformele necesare pentru integrarea Republicii Moldova pe piaţa europeană de energie. Suntem pentru relaţii de colaborare în sfera energiei predictibile atât cu partenerii noştri din est cât şi cu cei din vest”, a punctat Natalia Gavriliţa, citată într-un comunicat de presă difuzat de Guvernul său. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 13, 2021 | Arhiva, R. Moldova, România, Știri, UE
România sprijină integrarea europeană a Republicii Moldova
Ministrul de Externe, Nicu Popescu, a avut o întrevedere cu omologul său de la București, Bogdan Aurescu. „Am avut la București o nouă discuție productivă cu bunul prieten, omologul meu român Bogdan Aurescu. Am vorbit cu domnul ministru despre agenda de cooperare bilaterală și despre susținerea consecventă de către România a agendei noastre de reforme și a procesului de integrare europeană. Vom avansa în timpul apropiat în pregătirea foii de parcurs și a noului acord de asistență nerambursabilă. Ne dorim proiecte de infrastructură de care să beneficieze cetățenii Republicii Moldova și ai României – în primul rând infrastructură feroviară, rutieră, inclusiv construcția podurilor între cele două maluri ale râului Prut. Vom dinamiza inițiativele privind interconectările energetice și vom accelera liberalizarea prețurilor pentru convorbirile în roaming între cele două țări”, a mai precizat înaltul oficial de la Chișinău. (K.P.)
de Isac Mihai | oct. 13, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Ucraina mizează pe sprijinul UE
Uniunea Europeană studiază scenarii pentru a garanta furnizarea de gaze naturale către Ucraina, prin fluxuri inverse dinspre ţări precum Slovacia sau înmagazinarea comună în depozite a acestui combustibil, a declarat marţi preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
”Sprijinim deplin Ucraina în chestiunea securităţii energetice. Înţeleg preocuparea Ucrainei cu privire la livrările de gaze ca urmare a livrărilor mult mai mici ale Gazpromului”, a spus Ursula von der Leyen după un summit UE-Ucraina.
Angajamenete europene
Mai mult, ”este clar că Ucraina rămâne şi trebuie să rămână o ţară de tranzit de încredere”, a adăugat ea, vorbind la o conferinţă de presă alături de preşedintele Consiliului European, Charles Michel, şi de preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski.
Subliniind că garantarea aprovizionării cu gaze este o chestiune valabilă nu doar pentru iarna aceasta, ci şi pentru cele care urmează, Ursula von der Leyen a menţionat ca posibile soluţii ”creşterea capacităţii de furnizare a gazelor dinspre statele membre ale UE”, ceea ce ”include de asemenea opţiunea de a lucra la organizarea fluxului invers al unui gazoduct suplimentar dinspre Slovacia”. Mai este ”explorată posibilitatea înmagazinării comune” a gazelor, a adăugat preşedinta Comisiei Europene.
Ucraina, sub asediul Gazprom
Ucraina, pusă la zid de Kremlin
Dar, pe termen lung, consideră ea, ”inteligent” este să se investească în energii regenerabile şi în creşterea eficienţei energetice.
La rândul său, preşedintele Volodimir Zelenski a insistat că securitatea energetică este ”esenţială pentru independenţa şi suveranitatea Ucrainei, întrucât (gazoductul rus) Nord Stream 2 creează noi provocări” după ce astfel livrările de gaze ruseşti către UE nu vor mai tranzita Ucraina, plus că ”pierderea a două miliarde de dolari (taxe de tranzit încasate de Ucraina) nu este o perspectivă atractivă”. (K.P.)
de Isac Mihai | oct. 12, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Ucraina, summit strategic
UE va fi reprezentată de Charles Michel, Președinte al Consiliului European, și de Ursula von der Leyen, Președinta Comisiei Europene.
În cadrul celui de al 23-lea summit dintre Uniunea Europeană și Ucraina urmează să fie semnate o serie de acorduri.
Evenimentul va fi prezidat de Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, Președintele Consiliului European Charles Michel și Președinta Comisiei Europene Ursula von der Leyen. Liderii vor discuta realizările și perspectivele cooperării dintre Ucraina și UE în ceea ce ține de punerea în aplicare a Acordului de asociere, a zonei de liber schimb profundă și cuprinzătoare, asigurarea securității energetice și aprofundarea cooperării sectoriale.
Agenda include și probleme de cooperare în domeniul securității și apărării, evoluția situației din Donbass și din Crimeea ocupată. În finalul summitului va fi adoptată o declarație comună. (N.G.)
de Isac Mihai | oct. 11, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Știri, Ucraina, Ucraina la zi, UE
Ucraina, decisă să reziste în Donbass
Miniştrii de externe rus, francez şi german vor colabora cu scopul de a se întâlni în curând pentru a discuta despre conflictul din Ucraina, a anunţat luni Kremlinul după o conversaţie telefonică între Vladimir Putin, Emmanuel Macron şi Angela Merkel.
Această întâlnire, a cărei dată nu a fost stabilită, va avea loc în cadrul aşa-numitului format de negociere „Normandia”, care reuneşte, de obicei, reprezentanţi ai Rusiei şi Ucrainei, alături de mediatori din partea Franţei şi Germaniei, potrivit unui comunicat al Kremlinului.
Strategie a la russe
Preşedinţia rusă nu a precizat dacă Ucraina va participa la o astfel de întâlnire. „Având în vedere situaţia dificilă care are loc în cadrul reglementării conflictului din sud-estul Ucrainei, liderii au transmis instrucţiuni consilierii lor politici şi departamentelor de politică externă să intensifice contactele şi să colaboreze în cadrul formatului Normandia”. „Miniştrii de externe vor lucra pentru o reuniune la nivelul lor în acest format”, conform sursei citate.
Vladimir Putin, Emmanuel Macron şi Angela Merkel au fost de asemenea de acord să continue „studierea condiţiilor prealabile pentru o posibilă organizare” a unui summit în formatul „Normandia” între şefii de stat ai celor patru ţări.
Vladimir Putin forțează mâna Ucrainei
Moscova acuză
În cadrul conversaţii telefonice de luni, preşedintele Vladimir Putin s-a declarat îngrijorat de încetineala procesului de soluţionare a conflictului ucrainean după semnarea acordurilor de pace de la Minsk în 2015, o „bază fără alternativă” pentru a pune capăt violenţei, potrivit Kremlinul.
Preşedintele rus a estimat, totodată, că Ucraina „nu îşi respectă angajamentele asumate în cadrul acordurilor de la Minsk şi al acordurilor încheiate în cadrul reuniunilor la nivel înalt anterioare”.
Din 2014, Ucraina este în război cu separatiştii pro-ruşi din estul ţării, care sunt susţinuti de Rusia, conform Kievului şi statelor occidentale. Conflictul s-a soldat cu peste 13.000 de morţi.
Formatul „Normandia” se află în impas de ani de zile, toate părţile respingând responsabilitatea acestui eşec.
În aprilie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a făcut apel la organizarea un summit în patru în contextul înregistrării unei creşteri a confruntărilor în estul ţării de la începutul anului. (N.G.)
