ONU: nu există alternativă la diplomaţie în criza din Ucraina

ONU: nu există alternativă la diplomaţie în criza din Ucraina

ONU, îngrijorat de situația din Ucraina

ONU, îngrijorat de situația din Ucraina

Ar fi „catastrofal” ca actuală criză dintre Rusia şi Ucraina să degenereze în război, a avertizat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, în discursul său de deschidere a Conferinţei de Securitate de la Munchen, care adună numeroşi lideri internaţionali.

„În contextul concentrării de trupe ruseşti în jurul Ucrainei, sînt profund îngrijorat de amplificarea tensiunilor şi de speculaţiile privind un conflict militar în Europa”, a afirmat el. Dacă se va întîmpla asta, „ar fi catastrofal”, a avertizat şeful ONU, adăugînd că „nu există alternativă la diplomaţie”.

Lideri internaţionali şi diplomaţi de rang înalt se reunesc la Munchen, în sudul Germaniei, de vineri pînă duminică, pentru trei zile de discuţii despre chestiuni de apărare şi de securitate. Această conferinţă anuală survine în contextul tensiunilor dintre Moscova şi Occident, acesta din urmă temîndu-se că trupele ruseşti s-ar pregăti să invadeze Ucraina.

Numeroase reuniuni în diverse formate vor avea loc la Munchen, unde vor fi prezenţi, printre alţii, vicepreşedinta SUA, Kamala Harris, secretarul american de stat Antony Blinken, principalii miniştrii de externe din UE, şeful NATO, Jens Stoltenberg, şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski. Federația Rusă, de obicei prezentă la această conferinţă, nu a trimis reprezentanţi în acest an.

Share our work
Ucraina, nou reprezentant special pentru Transnistria

Ucraina, nou reprezentant special pentru Transnistria

Zelenski, mandat prezidențial dur

Zelenski, mandat prezidențial dur

Volodimir Zelenski, l-a numit pe Iurii Klimenko în funcţia de reprezentant special al Ucrainei pentru reglementarea conflictului transnistrean, transmite Tass. Decretul în acest sens a fost publicat marți, menționează sursa citată.

Anterior, Iurii Klimenko a lucrat în Ambasadele Ucrainei din țările Benelux și SUA. În perioada 2005-2006 a fost consul general al Ucrainei la Salonic (Grecia), iar din 2006 până în 2010 – consul general al Ucrainei la Barcelona (Spania).

În perioada 2011-2013 a ocupat funcția de prim-adjunct al șefului Direcţiei generale pentru relații internaționale de pe lângă administrația prezidențială a Ucrainei. După aceea, până în aprilie 2021, a fost reprezentant permanent al Ucrainei la Oficiul ONU și la alte organizații internaționale de la Geneva.

Ucraina este mediator în reglementarea conflictului transnistrean în formatul „5+2”, la care Republica Moldova și Transnistria sunt participante ca părți ale conflictului, Rusia, Ucraina și OSCE – sunt mediatori, iar SUA și Uniunea Europeană – observatori.

Share our work
SUA schimbă retorica în criza ucraineană

SUA schimbă retorica în criza ucraineană

A trooper assigned to Headquarters and Headquarters Troop, 2nd Squadron, 2nd Cavalry Regiment, fires a mortar from a mortar tube mounted onto a Stryker Combat Vehicle during the unit’s platoon live-fire exercise at Smardan Training Area, Romania, April 8, 2015. The purpose of the exercise is to demonstrate unit capabilities to Romanian military counterparts during live-fire training in support of Operation Atlantic Resolve-South. (U.S. Army photo by Sgt. William A. Tanner/released)

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, doamna Jen Psaki, a afirmat că nu va mai califica o posibilă invazie a Ucrainei de către Rusia ca „iminentă”, apreciind, în acelaşi timp, că poate interveni „oricând”.

Jen Psaki a spus, într-un briefing de presă de săptămâna trecută, că o invazie a Ucrainei de către trupele ruse desfăşurate lângă frontiera sa ar putea fi „iminentă”.

Câteva zile mai târziu, preşedintele ucrainean, Volodimir Zelenski, le-a cerut occidentalilor să nu stârnească „panică”.

Războiul termenilor

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe le-a spus jurnaliştilor că administraţia americană a „încetat să mai folosească (acest termen) pentru că a trimis un mesaj diferit de ceea ce doream să transmitem”.

Poziţia Washingtonului, a insistat ea, este că preşedintele rus şi-a poziţionat armata astfel încât „să poată declanşa oricând o invazie”.

Acest lucru rămâne „adevărat”, a adăugat ea, precizând că Statele Unite nu ştiu „dacă el a luat o decizie” pe această temă.

În cursul zilei de miercuri, Washingtonul a anunţat desfăşurarea a circa 3.000 de militari americani în Europa de Est pentru a apăra ţările din NATO „împotriva oricărei agresiuni”, în timp ce eforturile diplomatice s-au intensificat.

Răspuns coordonat

Preşedintele american, Joe Biden, şi omologul său francez, Emmanuel Macron, s-au angajat miercuri să-şi coordoneze răspunsul la prezenţa militară rusă la frontiera ucraineană, a anunţat Casa Albă.

În cursul acestei convorbiri telefonice, care a avut loc după ce Emmanuel Macron nu a exclus să viziteze Rusia pentru a găsi o soluţie diplomatică la criză, cei doi lideri „şi-au afirmat sprijinul pentru suveranitatea şi integritatea teritorială a Ucrainei”, potrivit executivului american.

Ei au trecut, de asemenea, în revistă „coordonarea în curs la nivel atât diplomatic, cât şi al pregătirilor pentru a impune Rusiei măsuri economice rapide şi severe în cazul în care aceasta va invada mai mult Ucraina”.

„Preşedintele Biden şi preşedintele Macron au convenit ca echipele lor să rămână în strâns contact, inclusiv în consultare cu aliaţii din NATO şi partenerii din UE, cu privire la abordarea noastră coordonată şi globală pentru gestionarea acestor probleme”.

Share our work
Erdogan, misiune de pace la Kiev

Erdogan, misiune de pace la Kiev

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, debarcă la Kiev

Liderul turc, Recep Tayyip Erdogan, debarcă la Kiev

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan îl va vizita pe omologul său Volodimir Zelenski în Ucraina, după ce a prezentat Turcia ca mediator pentru a atenua tensiunile cu Rusia, iar un oficial a spus că nu va fi de nicio parte în această criză.

Turciaa vândut drone sofisticate Ucrainei şi a încheiat un acord pentru a produce mai multe în apropiere de Kiev. Moscova a criticat dur acordul turco-ucrainean.

Vizita lui Erdogan vine după cele ale liderilor statelor membre NATO din Marea Britanie, Polonia şi Ţările de Jos la Kiev. Turcia are relaţii strânse cu Kievul şi Moscova, dar a spus că ar face ceea ce este necesar ca membru NATO dacă Rusia invadează.

Ankara şi-a oferit în noiembrie ajutorul pentru a detensiona situaţia şi luna trecută surse diplomatice turce au declarat că atât Rusia, cât şi Ucraina sunt deschise acestei idei.

Un alt oficial turc, care a vorbit sub anonimat, a spus că Erdogan va cere ambelor părţi să fie reţinute, adăugând că Ankara vrea să continue cooperarea cu ambele ţări „foarte importante”.

Abordarea Turciei nu este să aleagă o parte sau să se opună unei ţări aflată în situaţie de tensiune”, a spus oficialul. „Odată cu iniţiativa lui Erdogan şi cu unele dintre mesajele pe care le va transmite, ne aşteptăm să se diminueze tensiunile”.

Blocaj pontic

Turcia are ieșire la Marea Neagră, alături de Ucraina şi Rusia. Erdogan a spus că acest conflict ar fi inacceptabil în regiune şi a avertizat anterior Rusia că o invazie nu ar fi înţeleaptă.

Deşi cooperează cu Rusia în domeniul apărării şi energiei, Turcia s-a opus politicilor Rusiei în Siria şi Libia, precum şi anexării peninsulei Crimeea în 2014.

Prim-ministrul ucrainean a spus miercuri că Ucraina şi Turcia vor semna mai multe acorduri, inclusiv un acord de liber schimb în timpul discuţiilor de la Kiev.

Surse oficiale din Turcia a declarat pentru Reuters că Ankara se aşteaptă ca tensiunile să se diminueze după întâlnirea de la Kiev. Miercuri, Ankara şi Kiev au declarat că vor semna un acord de liber schimb şi alte înţelegeri.

Share our work
Canabisul medical, legalizat în 2022 de Rada de la Kiev

Canabisul medical, legalizat în 2022 de Rada de la Kiev

Rada Supremă vrea să legalizeze canabisul medical

Rada Supremă vrea să legalizeze canabisul medical

Rada Supremă a Ucrainei intenționează să adopte în 2022 o lege privind legalizarea canabisului medicinal. Legislația este în curs de pregătire de către Cabinetul de Miniștri, a declarat șeful comisiei parlamentare pentru îngrijirea sănătății, Myhailo Radutsky, într-un interviu pentru Ukrinform.

Proiectul de lege guvernamental privind legalizarea canabisului medicinal a fost deja publicat pentru discuție()Acest document va fi înregistrat. El va veni la comitetul nostru. Sper ca deputații din comisie să-l susțină”, a spus deputatul.

Potrivit lui Myhailo Radutsky, noul proiect de lege se deosebește de precedentul prin întărirea controlului Poliției Naționale asupra circulației canabisului. În plus, documentul va defini clar ce este canabisul medicinal și cum va fi importat.

De asemenea, a subliniat că proiectul de lege este necesar şi va oferi acces la medicamente pentru două milioane de ucraineni.

Din nou, au existat multe narațiuni în societate că, de fapt, acest proiect este despre legalizarea drogurilor. Nici în proiectul de lege, care avea ca scop revizuirea, nici în noul guvern, nu există nici un cuvânt despre legalizarea drogurilor. Este doar canabis medical”, a spus șeful comisiei parlamentare pentru îngrijirea sănătății, Myhailo Radutsky. (K.P.)

Share our work
Putin, avertisment dur de la tribuna noului Tratat de la Varșovia

Putin, avertisment dur de la tribuna noului Tratat de la Varșovia

Liderul rus Vladimir Putin, supărat pe NATO

Liderul rus Vladimir Putin, supărat pe NATO

Președintele Rusiei Vladimir Putin a declarat că statele OTSC nu vor permite escaladarea situației și implementarea scenariului revoluțiilor colorate, așa cum s-a întâmplat în alte țări.

Măsurile luate pe linia OTSC arată că noi nu vom permite să fie perturbată situația la noi acasă și implementarea scenariului așa-ziselor revoluții colorate”, a declarat liderul de la Kremlin.

Vladimir Putin participă la summitul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, unde se discută despre situația din Kazahstan. Din OTSC fac parte Kazahstan, Federația Rusă, Belarus, Kîrgîzstan, Tadjikistan și Armenia. Organizația s-a format sub egida Moscovei, intervenția din Kazahstan fiind prima operațiune din istoria organizație.

Probleme sociale

Acțiunile de protest în Kazahstan au început în primele zile ale noului an. Locuitorii orașelor Zanaozen și Aktau, care sunt situate în regiunea producătoare de petrol Mangistau, au ieșit pe străzi pentru a protesta împotriva dublării prețului gazului petrolier lichefiat, care este folosit în calitate de combustibil pentru mașini.

Ministerul kazah al Energeticii a explicat că de la 1 ianuarie costul său a început să se formeze la tranzacțiile bursei electronice în baza cererii și ofertei. Pe 4 ianuarie, autoritățile au anunțat că sunt pregătite să îndeplinească principala revendicări ale protestatarilor – reducerea prețului gazelor. Protestele s-au extins și în alte orașe, fiind arestate câteva mii de persoane.

În dimineața zilei de 5 ianuarie, președintele țării Tokaev a demis guvernul și a dispus introducerea reglementării de stat a prețurilor la gazul lichefiat și la benzină, pentru o perioadă de șase luni. El a anunțat, de asemenea, că va prelua funcția de șef al Consiliului de Securitate, care a fost condus anterior de primul președinte al țării, Nursultan Nazarbaev, și a anunțat noi măsuri pentru soluționarea situației.

OTSC, colac de salvare

La ședința Consiliului de Securitate, Tokaev a informat că a cerut ajutor OTSC „pentru a depăși amenințarea teroristă”. Consiliul de Securitate Colectivă al organizației a decis să trimită forțe de menținere a păcii în Kazahstan, care vor rămâne acolo pentru o perioadă limitată.

Tokaev i-a avertizat pe protestatari că autoritățile vor lua măsurile cele mai dure împotriva protestatarilor, deoarece sunt deja morți și răniți în rândul forțelor de ordine. În întreaga țară a fost introdusă starea de urgență.

Moscova condiționează

Moscova regretă faptul că Statele Unite continuă să insiste pe concesii unilaterale din partea Rusiei și, în locul unei abordări constructive, preferă speculațiile, ceea ce nu poate fi bază pentru o discuție productivă privind garanțiile de securitate, a declarat, pentru RIA Novosti, viceministrul rus de Externe, Serghei Riabkov. El a amintit că la negocieri se va insista pe refuzul NATO de a continua să se extindă și de a amplasa arme de atac în aproapierea granițelor ruse.

Totul în formă legală. Din păcate, auzim tot felul de speculații pe tema că Rusia trebuie să facă asta, trebuie să facă cealaltă, trebuie să întreprindă pasul acesta, pasul celălalt… De nenumărate ori am reacționat la o asemenea abordare a problemei – și nu oricum, ci la toate nivelurile, dar aici nu poate fi bază pentru nici un fel de acord, nici pentru o discuție productivă”, a subliniat diplomatul.

Discurs dur

Riabkov a recunoscut că, în procesul dezbaterilor, Moscova se va confrunta cu lipsa dorinţei colegilor occidentali de a ”percepe în mod real” cerințele, și anume – garanții legate de stoparea extinderii, precum și ”lichidarea a tot ceea ce a creat Alianța, mânată de fobii antirusești și de tot felul de idei false despre ce înseamnă esența politicii Rusiei începând din 1997”.

Numai că, firește, sub presiune și în regim de amenințări formulate constant la adresa noastră, de către participanții occidentali, la viitoarele contacte nu vom face nici o concesie”, a spus viceministrul. Potrivit spuselor sale, nici o altă tactică la negocieri nu răspunde intereselor de securitate ale statului.

În același timp, Riabkov nu a exclus posibilitatea ca dialogul cu SUA privind garanțiile de securitate, de la Geneva, să se limiteze la o singură întâlnire, dacă Statele Unite nu își vor exprima disponibilitatea de a discuta despre preocupările părții ruse.

Nu pot exclude nimic; este un scenariu cât se poate de posibil”, a declarat Riabkov, subliniind că SUA, dar, în special ”grupul lor de sprijin, în persoana altor state NATO, nu trebuie să-și facă iluzii în acest sens”.

Întrebări americane

Secretarul de stat american Antony Blinken a declarat că Washingtonul are întrebări cu privire la cererea Kazahstanului adresată unei organizaţii de securitate regională condusă de Rusia prin care îi cere ajutorul în reprimarea protestelor care au provocat zeci de morți în această țară din Asia Centrală.

Înaltul diplomat american a spus că autoritățile kazahe „au cu siguranță capacitatea de a face față în mod corespunzător protestelor”, așa încât să respecte drepturile protestatarilor, menținând în același timp legea și ordinea. „Așa că nu este clar de ce (autoritățile kazahe) simt nevoia unei asistențe din exterior”, a afirmat Blinken, pe 7 ianuarie, într-o conferință de presă.

La începutul acestei săptămâni, Kazahstanul a cerut ajutorul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă, pe fondul protestelor provocate de creșterea prețului la combustibili. Dintre țările membre, Rusia a trimis cei mai mulți soldați – câteva mii – în Kazahstan.

Blinken a făcut comentariile după ce președintele kazah Kasîm-Jomart Tokaiev i-a avertizat pe manifestanți că forțele de securitate au primit ordinul „să tragă pentru a ucide”, chiar dacă forțele de poliție păreau să dețină controlul asupra majorității orașelor din Kazahstan. Ministerul de Interne a declarat că Piața Republicii din Almatî, unul dintre principalele focare de violență, a fost curățată de ceea ce a numit „grupurile criminale”. (Mihai Isac)

Share our work