Rada Supremă de la Kiev aprobă instituirea stării de urgență
Parlamentul ucrainean a adoptat miercuri seara cu o majoritate de voturi instituirea stării de urgenţă la nivel naţional în faţa ameninţării unei invazii ruse.
Un total de 335 de deputaţi au votat pentru această măsură propusă de preşedintele Volodimir Zelenski şi susţinută în cursul zilei de către Consiliul Naţional de Securitate.
”Politica agresivă a Rusiei faţă de ţara noastră a fost şi rămâne principala provocare pentru securitatea noastră”, a declarat Oleksii Danilov, secretar al Consiliului de Securitate şi Apărare Naţională.
Danilov le-a cerut parlamentarilor să voteze în favoarea acestei măsuri pentru ”menţinerea ordinii publice” şi ”prevenirea oricărei tentative” de destabilizare şi a unei lovituri de stat.
”Situaţia nu este uşoară, dar este complet sub control”, a dat asigurări oficialul ucrainean.
În cursul zilei, Danilov a indicat că starea de urgenţă va permite autorităţilor ”să consolideze protecţia” ordinii publice şi a infrastructurilor strategice, ”să limiteze circulaţia transportului”, să intensifice verificarea vehiculelor şi a documentelor cetăţenilor.
”Aceasta nu va avea un impact radical asupra vieţii cotidiene” a ucrainenilor, a precizat el.
Occidentalii cred că Rusia, care a mobilizat 150.000 de soldaţi la graniţele cu Ucraina, ar putea lansa o operaţiune de amploare, inclusiv pentru a prelua controlul la Kiev.
Preşedintele rus Vladimir Putin a recunoscut luni independenţa regiunilor separatiste proruse Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei şi a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii, sfidând Occidentul şi alimentând temerile privind izbucnirea unui război.
Trei crucişătoare ruseşti cu rachete ghidate au fost dispuse între Marea Neagră şi Mediterană pentru a contracararea portavioanelor NATO, provocând îngrijorare la Pentagon, a declarat un oficial american al apărării pentru USNI News.
Luni, trei crucişătoare din clasa Slava operau în şi în jurul Mării Egee – RTS Moskva în Marea Neagră, RFS Variag la sud de Italia şi RTS Marshal Ustinov (055) în largul coastei Siriei, lângă baza navală a Rusiei din Tartus. Ustinov (din Flota Nordului) şi Variag (Flota Pacificului) au intrat în Marea Mediterană de la capete opuse la începutul acestei luni.
Crucişătoarele din clasa Slava au 11.500 de tone şi au fost proiectate pentru lansatoare cu capacitate de 16 rachete de croazieră antinavă SS-N-12 Sandbox. Dezvoltate în anii 1970, crucişătoarele şi rachetele Sandbox au fost concepute pentru a înfrunta portavioanele SUA şi NATO, copleşindu-le cu un baraj de rachete de croazieră de mare viteză.
Poziţia crucişătoarelor în jurul Mării Egee constituie o complicaţie pentru grupurile de atac ale portavioanelor americane, italiene şi franceze care au operat în Marea Mediterană în ultimele câteva săptămâni. USS Harry S. Truman (CVN-75) şi escortele sale au fost staţionate la sfârşitul lunii decembrie în Marea Mediterană, după ce tensiunile dintre Occident s-au aprins pe fondul masării trupelor lângă graniţa cu Ucraina. Portavionul F-35B al Marinei Italiene ITS Cavour şi portavionul Marinei Franceze FS Charles de Gaulle şi escortele acestora operează, de asemenea, în Marea Mediterană.
Tehnologie veche
Pe măsură ce ruşii au acumulat resurse navale în Marea Mediterană şi Marea Neagră, SUA au adus crucişătoare şi distrugătoare cu rachete ghidate suplimentare la Flota a 6-a SUA. Începând de marţi, SUA au aproximativ o duzină de nave de război cu rachete ghidate care operează în regiune, potrivit USNI News. „Pe tot parcursul desfăşurării lor, vor participa la o serie de activităţi maritime în sprijinul Flotei a 6-a SUA şi al aliaţilor noştri NATO”, a declarat Marina SUA pentru USNI News.
În timp ce armele ruseşti par impunătoare, crucişătoarele şi distrugătoarele au sisteme de apărare antirachetă Aegis mai sofisticate, superioare armelor ruseşti din anii 1970 şi 1980. Riscul pentru navele SUA şi NATO apare în momentul în care sistemele defensive de rachete sunt copleşite de tirul rachetelor ruseşti, iar navele SUA şi NATO rămân fără interceptori. Săptămâna trecută, şeful operaţiunilor navale, amiralul Mike Gilday, a declarat că Marina SUA este pregătită să interacţioneze cu Marina Rusă în regiune.
„Operăm alături şi în preajma ruşilor şi chinezilor tot timpul. Deci nu este nimic nou”, a spus el, întrebat de reporteri despre crucişătoarele ruseşti. „Având în vedere situaţia actuală, şansa de calcul greşit este mai mare. De aceea ne antrenăm la un standard foarte înalt, astfel încât, atunci când navele noastre se află în situaţii ca aceasta, să acţionăm într-un mod care nu este provocator şi să comunicăm foarte clar că nu suntem cowboys acolo. Intenţiile noastre sunt să fim profesionişti responsabili.”
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunţat marţi mobilizarea rezerviştilor, ”într-o perioadă specială”, cu scopul de a completa efectivele armatei care luptă împotriva miliţiilor proruse din provincia Donbas şi se confruntă cu ameninţarea militară rusă la frontierele sale.
„Trebuie să îmbunătăţim pregătirea de luptă a trupelor ucrainene în perspectiva oricărei modificări a situaţiei operative”, a declarat Zelenski într-o alocuţiune televizată.
Şeful statului ucrainean a anunţat că ”în scurt timp” vor fi organizate exerciţii de antrenament pentru rezerviştii care vor face parte din unităţile de apărare a teritoriului.
Cu ceva timp în urmă, Zelenski a ordonat creşterea numărului de membri ai acestor unităţi – din care fac parte inclusiv vânători şi pădurari – la circa două milioane.
El a dat asigurări că, pentru moment, ”nu există necesitatea unei mobilizări generale” în rândul populaţiei şi a exclus riscul unui război la scară mare cu Rusia, motiv pentru care a respins apelurile de a impune legea marţială în Donbas, în ciuda recunoaşterii de către Moscova a autoproclamatelor republici separatiste Doneţk şi Lugansk.
Vladimir Putin a recunoscut luni independenţa regiunilor separatiste proruse Lugansk şi Doneţk din estul Ucrainei şi a ordonat trupelor ruse să intre în aceste teritorii, sfidând Occidentul şi alimentând temerile privind izbucnirea unui război. Decizia a fost condamnată de comunitatea internaţională drept o încălcare a integrităţii teritoriale şi a suveranităţii Ucrainei.
Germania a oprit procedura de autorizare a controversatului gazoduct Nord Stream 2, care leagă piața germană de gazul furnizat de Federația Rusă.
Potrivit publicației germane Deutsche Welle, cancelarul german Olaf Scholz a anunțat că proiectul de certificare pentru ca Nord Stream 2 să devină activ, construcția fiind deja finalizată, „nu poate continua” în contextul în care președintele rus Vladimir Putin a semnat decretul de recunoaștere a așa-ziselor republici autoproclamate Donețk și Lugansk.
Amintim că ieri seara, într-o declarație la televiziunea rusă, în care preț de aproximativ o oră președintele Vladimir Putin s-a lansat într-un discurs deosebit de violent și profund iredentist împotriva Ucrainei, acesta a anunțat că a semnat decretul privind recunoașterea așa-ziselor republici separatiste Donețk și Lugansk.
Decretul prevede intervenția Armatei ruse în Donbas, sub pretextul de „menținere a păcii”, dar și staționarea trupelor ruse în baze militare din estul Ucrainei.
Cu o lungime de 1.200 de kilometri, Nord Stream 2 va permite dublarea capacităţii de transport a Nord Stream 1, până la 110 miliarde de metri cubi pe an, astfel că o cantitate mai mare de gaze naturale ruseşti va ajunge direct în Germania via Marea Baltică, fără a mai trece prin Ucraina.
Ucraina s-a opus acestui proiect, iar Kievul se teme că începând din 2024 Gazprom va înceta tranzitul gazelor naturale prin Ucraina, iar compania rusă a început deja să îşi reducă livrările. Acest lucru va duce la pierderi uriașe pentru Kiev.
Mai multe state occidentale, în frunte cu SUA, s-au opus controversatului proiect.
În cazul invaziei Rusiei în Ucraina, în UE ar putea ajunge mai mult de un milion de refugiați, a declarat vicepreședintele Comisiei Europene. Ei ar putea fi folosiți ca mijloc de presiune asupra UE, așa cum s-a întîmplat în Belarus, relatează mass-media..
În cazul unei escaladări militare a crizei din jurul Ucrainei, spre Uniunea Europeană s-ar putea îndrepta mai mult de un milion de refugiați, a declarat pentru ediția germană Die Welt vicepreședintele Comisiei Europene, Margaritis Schinas.
„Potrivit diverselor estimări, ar putea sosi de la 20.000 la peste un milion de persoane”, a spus el, subliniind că UE este „gata să mobilizeze o asistență umanitară semnificativă și să le ofere protecție civilă”.
Schinas a subliniat faptul că în Ucraina locuiesc 20.000 de cetățeni ai țărilor Uniunii Europene și, în plus, există „un grup la fel de mare din cei care au rădăcini în UE”. În același timp, a menționat Comisarul European, refugiații pot fi „instrumentalizați și folosiți ca mijloc de presiune asupra Uniunii Europene„, așa cum s-a întîmplat recent cu tranzitul migranților din Belarus în Europa.
Sprijin polonez
Polonia se pregătește să primească pînă la un milion de refugiați ucraineni Se presupune că, în cazul unei invazii rusești, refugiații ucraineni pot ajunge mai întîi în Polonia, care se învecinează cu Ucraina pe o distanță de 535 de kilometri. Guvernul polonez a declarat deja că se pregătește pentru un scenariu în care granița va fi traversată de pînă la un milion de refugiați ucraineni. Se estimează că acum în Polonia trăiesc 1,5 milioane de ucraineni, dar oficial în țară sunt înregistrați doar 300 de mii dintre ei. În plus, de la anexarea Crimeei de către Rusia și izbucnirea războiului în estul Ucrainei în 2014, în țară au fost înregistrați aproximativ 1,5 milioane de migranți interni. În cazul unei invazii ruse, lor s-ar putea alătura alte milioane de locuitori ai Ucrainei.
Guvernul american estimează că Rusia a desfăşurat între 169.000 şi 190.000 de soldaţi în apropiere de frontiera cu Ucraina, în creştere de la 100.000 la 30 ianuarie, a declarat vineri, la Viena, ambasadorul SUA la Organizaţia pentru Securitate şi Cooperare în Europa (OSCE), Michael Carpenter.
„Estimăm că Rusia a comasat probabil între 169.000 şi 190.000 de soldaţi în interiorul şi în apropierea Ucrainei, comparativ cu aproximativ 100.000 la 30 ianuarie”, a declarat Michael Carpenter la o reuniune a OSCE.
Această desfăşurare, calificată de reprezentantul SUA drept „cea mai semnificativă mobilizare militară în Europa după al Doilea Război Mondial”, include trupe ruseşti desfăşurate în Belarus, în Rusia şi peninsula Crimeea, anexată ilegal de Moscova în 2014.
Carpenter a prezentat aceste aprecieri în cadrul unei reuniuni convocate la solicitarea Ucrainei în cadrul OSCE, la care Rusia a decis să nu participe vineri, la fel ca la o reuniune similară marţea trecută.
Documentul de la Viena
Potrivit „Documentului de la Viena”, un mecanism de reducere a riscurilor, oricare dintre cele 57 de ţări membre OSCE poate cere explicaţii despre mişcările militare neobişnuite în apropierea frontierelor sale.
Mecanismul stipulează că în cazul unei concentrări de peste 9.000 de militari, ţara respectivă trebuie să informeze OSCE, în timp ce în cazul a peste 13.000 de militari, chiar să invite observatori internaţionali, ceea ce Rusia nu a făcut niciodată până acum.
Pe de altă parte, Carpenter a subliniat că, pe lângă manevrele militare terestre din apropierea Ucrainei, armata rusă desfăşoară manevre navale de amploare în Marea Neagră, Marea Baltică şi Arctica.
„Numai în Marea Neagră, exerciţiul implică peste 30 de nave şi estimăm că mai multe nave de debarcare amfibie au fost transferate din cadrul flotelor Nordului şi Baltică în Marea Neagră pentru o sporire a forţelor aici”, a avertizat ambasadorul.
„Avem informaţii din mai multe surse care detaliază eforturile Rusiei de a fabrica presupuse ‘provocări ucrainene’ şi de a crea o versiune publică menită să justifice o invazie rusă”, a spus ambasadorul SUA.
Războiul declarațiilor
Carpenter a subliniat că aceste presupuse „escaladări” din partea ucraineană nu există şi nu sunt reflectate în rapoartele zilnice ale misiunii speciale de observare (SMM) a OSCE în estul Ucrainei.
În fine, reprezentantul SUA a propus Rusiei mai multe măsuri de reducere a tensiunilor, inclusiv invitarea observatorilor în zonele unde sunt concentrate trupele sau zboruri de verificare cu elicoptere.
Carpenter a invitat Rusia să revină la „un dialog deschis şi deplin privind modernizarea şi îmbunătăţirea transparenţei militare, care în mod evident lipseşte în acest moment”.
Anterior, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, declarase la Varşovia că SUA observă încă şi mai multe trupe ruse deplasându-se în regiunile de graniţă cu Ucraina.
„Cu toate că Rusia a anunţat că îşi retrage forţele în garnizoane, nu am văzut acest lucru încă. De fapt, vedem că mai multe forţe se deplasează în această regiune de graniţă”, a spus Austin.
