Războiul hibrid rus: jurnaliști din Ucraina, țintă la Chișinău

Războiul hibrid rus: jurnaliști din Ucraina, țintă la Chișinău

Mariana Pankiv, jurnalistă a agenției ucrainene „Glavkom”, a fost agresată de un bărbat în timp ce filma o acțiune de protest împotriva agresiunii Rusiei în Ucraina

Marianna Prysiazhniuk (Pankiv), jurnalistă a agenției ucrainene „Glavkom”, a fost agresată de un bărbat în timp ce filma o acțiune de protest împotriva agresiunii Rusiei în Ucraina

Marianna Prysiazhniuk (Pankiv), jurnalistă a agenției ucrainene „Glavkom”, a fost agresată de un bărbat în timp ce filma o acțiune de protest împotriva agresiunii Rusiei în Ucraina, relatează Glavkom, citată de mass-media regională. Acțiunea de protest avea loc în apropierea Ambasadei Ruse la Chișinău.

Atac la libertatea presei

Agresorul a cerut oprirea acțiunii, cu toate că acțiunile pro-ucrainene au fost coordonate în prealabil cu autoritățile orașului și s-au desfăşurat în ora permisă. Atacatorul a lovit telefonul jurnalistei în timpul exercitării meseriei și s-a comportat agresiv. În afară de aceasta, bărbatul a strigat că „Ucraina însăși a provocat (conflictul, — n.red.)” și a cerut oprirea protestelor.

Jurnalista s-a adresat poliției Republicii Moldova, care va ancheta cazul. Agenția „Glavkom” condamnă orice manifestări de violență împotriva jurnaliștilor și societății civile și va monitoriza situația.

 

 

Share our work
Ucraina, rezistența prin artă

Ucraina, rezistența prin artă

Rina Rox, una dintre tinerele speranțe ale artei din Ucraina

Rina Rox, una dintre tinerele speranțe ale artei din Ucraina

Refugiații din Ucraina găsesc noi metode de a participa la rezistența împotriva invaziei ruse din țara mamă.

Astfel, la Antwerp Fashion Weekend, moda și arta din Ucraina și-au găsit o nouă casă.

În perioada 1 – 2 octombrie 2022, colecțiile de toamnă-iarnă vor fi prezentate pe străzile orașului vestic.

Iar din 22 septembrie până pe 22 octombrie, vor fi prezentați artiști și designeri din Ucraina, inclusiv cunoscuta artistă și creatoare de modă din Kiev, Rina Rox.

Un procent din vânzări va fi transmis către Fundația de Caritate Sfântul Andrei pentru a fi folosiți pentru reabilitarea copiilor afectați de războiul din Ucraina.

Share our work
Gorbaciov, liderul URSS și tatăl perestroika, a decedat la 91 de ani

Gorbaciov, liderul URSS și tatăl perestroika, a decedat la 91 de ani

Mihail Gorbaciov, ultimul șef al Uniunii Sovietice, a murit marți seară, la vârsta de 91 de ani, relatează TASS, preluat de Karadeniz Press.

Boală gravă

The Guardian transmite că Mihail Gorbaciov se afla într-o clinică medicală din Moscova. Surse medicale citate de BBC susțin că fostul lider sovietic suferea de mult timp de o boală gravă.

Mihail Gorbaciov a reușit să pună capăt Războiul Rece început după căderea Cortinei de Fier care a împărțit Europa de Vest, a democrațiilor, de Europa de Est, dominată de comunism, dar nu a reușit să împiedice căderea URSS.

Gorbaciov a încheiat parteneriate cu puterile occidentale și nu a apelat la folosirea forței atunci când în țările din blocul sovietic au început protestele în masă, spre deosebire de predecesorii săi de la Kremlin, care au trimis tancuri pentru a înăbuși revoltele din Ungaria în 1956 și Cehoslovacia în 1968. Dar protestele au alimentat aspirațiile de autonomie în cele 15 republici ale Uniunii Sovietice, care s-au dezintegrat în următorii doi ani într-un mod haotic. Gorbaciov a încercat inutil să prevină colapsul.

Perestroika, eșec geopolitic

În 1985, când a devenit secretar general al Partidului Comunist Sovietic, și-a propus să revitalizeze sistemul prin introducerea unor libertăți politice și economice limitate, dar reformele sale au scăpat de sub control.

Politica sa de „glasnost” – libertatea de exprimare – a permis critici până atunci de neconceput la adresa partidului și a statului, dar i-a încurajat și pe naționaliștii care au început să facă presiuni pentru independență în republicile baltice Letonia, Lituania, Estonia și în alte părți.

Mulți ruși nu l-au iertat niciodată pe Gorbaciov pentru turbulențele pe care reformele sale le-au declanșat, considerând că scăderea ulterioară a nivelului lor de trai este un preț prea mare pentru a plăti pentru democrație.

După ce l-a vizitat pe Gorbaciov la spital la 30 iunie, economistul liberal Ruslan Grinberg a declarat pentru Zvezda, organul de presă al forțelor armate: „Ne-a dat toată libertatea – dar nu știm ce să facem cu ea”, transmite Reuters.

Share our work
UE, 50 de milioane de Euro pentru Chișinău

UE, 50 de milioane de Euro pentru Chișinău

UE, vis strategic pentru multe state

UE, vis strategic pentru multe state

Comisia Europeană, în numele UE, a plătit 50 de milioane de euro sub formă de asistență macrofinanciară pentru Republica Moldova, relatează mass-media locală, preluata de KP. Dintre acestea, 35 de milioane de euro sunt sub formă de împrumuturi pe termen lung în condiții preferențiale și 15 milioane de euro sub formă de granturi, potrivit unui comunicat al executivului european.

Prima plată

Aceasta este prima plată efectuată în cadrul noului program de asistență pentru Republica Moldova, care a intrat în vigoare la 18 iulie 2022 și este disponibil timp de doi ani și jumătate. Programul face parte dintr-un sprijin mai amplu al UE și al donatorilor internaționali pentru Moldova, pentru a o ajuta să facă față multiplelor crize, în cadrul Platformei interministeriale de sprijin pentru Moldova, inițiată la 5 aprilie 2022 la Berlin de Germania, România și Franța.

Paolo Gentiloni, comisarul pentru economie, a declarat că „undele de șoc ale agresiunii brutale a Rusiei împotriva Ucrainei sunt resimțite puternic în Moldova, care a dat dovadă de o solidaritate extraordinară față de ucrainenii care au căutat să se pună la adăpost de război. Iar plata de astăzi este un nou semn al solidarității Uniunii Europene cu Moldova, care este în prezent un candidat la aderarea la comunitatea noastră de democrații. Vom continua să sprijinim Moldova, împreună cu partenerii noștri internaționali, pentru a traversa această criză și a crea condițiile pentru un viitor de prosperitate și stabilitate.”

Război nejustificat

Războiul nejustificat de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei a avut un impact semnificativ asupra economiei moldovenești, adăugându-se la provocări și dezechilibre preexistente considerabile. Pandemia a provocat o recesiune abruptă în Moldova în 2020, în timp ce criza gazelor care a început în toamna anului trecut a exercitat presiuni bugetare suplimentare. În ciuda faptului că se numără printre cele mai sărace țări din Europa, Moldova a primit cel mai mare număr de persoane pe cap de locuitor care au fugit din Ucraina. Agresiunea în curs de desfășurare a cauzat, de asemenea, întreruperi semnificative ale schimburilor comerciale, ceea ce a afectat poziția externă a Moldovei, în timp ce inflația în creștere subminează și mai mult perspectivele economice deja vulnerabile.

Prin urmare, programul ar trebui să ajute Republica Moldova să facă față nevoilor sale urgente de finanțare și să sprijine stabilitatea macroeconomică generală.

Share our work
Rusia, noi presiuni pe frontul cerealelor

Rusia, noi presiuni pe frontul cerealelor

Flota militară rusă face legea în Marea Neagră

Flota militară rusă face legea în Marea Neagră

Moscova a declarat că va permite exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră şi Marea Azov, dar cu condiţia să poată verifica navele pentru a exclude contrabanda cu arme, relatează mass-media rusă., citată de karadeniz-press.ro.

Presiuni rusești

‘Noi am spus nu o dată la toate nivelurile, de asemenea public, că suntem dispuşi să ajutăm la asigurarea navigării vaselor comerciale străine pentru transportul de cereale ucrainene’, a declarat şeful Departamentului Organizaţii Internaţionale din cadrul Ministerului rus de Externe, Piotr Iliciov.
Diplomatul rus a declarat într-un interviu pentru Interfax că ‘militarii ruşi deschid zilnic coridoare umanitare din Marea Neagră şi Marea Azov’.
‘Pentru noi condiţiile de înţeles cuprind posibilitatea de a controla şi inspecta navele pentru a evita contrabanda cu arme şi un angajament al Kievului că va renunţa la provocări’, a declarat el.
Iliciov susţine că ‘Rusia nu a împiedicat şi nu împiedică transportul de grâne ucrainene pe mare’.
În acelaşi timp, diplomatul rus a subliniat că Moscova intenţionează ‘să-şi îndeplinească în continuare pe deplin obligaţiile privind furnizarea de cereale, îngrăşăminte, combustibil şi alte mărfuri de importanţă majoră’, atât în cadrul acordurilor bilaterale, cât şi al programelor de asistenţă.
‘Astfel, nu există schimbări majore în oferta globală. Problemele încep în sistemul de distribuţie a fluxurilor de mărfuri şi în livrarea producţiei’, a mai spus diplomatul rus.

Întâlnire în Turcia

În acest context, AFP transmite că experţi militari din Ucraina, Rusia şi Turcia discută miercuri la Istanbul în spatele uşilor închise posibilitatea deblocării exportului de cereale din porturile ucrainene aflate sub blocadă rusă. Aceste discuţii, pe care Ministerul Apărării turc doreşte să le păstreze ‘confidenţiale’, se desfăşoară în prezenţa unei delegaţii a Naţiunilor Unite.
Este pentru prima oară când reprezentanţi ai Moscovei şi Kievului se întâlnesc după 29 martie, la o lună de la începutul invaziei ruse a Ucrainei, când delegaţiile ambelor tabere s-au întâlnit tot la Istanbul, dar fără progrese.
Timpul presează: această reuniune intervine în contextul creşterii preţurilor la alimente la nivel mondial, ceea ce agită spectrul foametei, în special în Africa.
Dar ministrul ucrainean suspectează Moscova că blochează exporturile ucrainene pentru a priva Kievul de venituri: ‘Ei ştiu că, dacă exportăm, vom primi fonduri de pe pieţele internaţionale şi asta ne va întări’, spune el.
Ucraina este unul dintre principalii exportatori mondiali de grâu şi alte cereale şi aproximativ 20 de milioane de tone de grâne sunt blocate în prezent în porturile din regiunea Odesa de prezenţa navelor de război ruseşti şi a minelor amplasate de Kiev pentru a-şi apăra coastele.
Turcia, membru NATO şi care încearcă să menţină un echilibru în relaţia sa cu cele două părţi în conflict, şi-a intensificat eforturile diplomatice pentru a facilita reluarea livrărilor.

Demers diplomatic

Turcia a anunțat că Rusia și Ucraina au ajuns la o înțelegere în negocierile despre reluarea exporturilor de grâne ucrainene prin Marea Neagră blocate de invazia rusă.

Ministrul turc al apărării, Hulusi Akar, a spus miercuri că acordul final va fi semnat săptămâna viitoare când părțile implicate se vor întâlni din nou. Înțelegerea presupune înființarea unor puncte de control comune pentru verificarea transporturilor de cereale în porturi, în timp ce Turcia se va ocupa de garantarea siguranței rutelor de export pe Marea Neagră.

Turcia va înființa și un centru de coordonare împreună cu Ucraina, Rusia și ONU pentru asigurarea exporturilor de grâne, a anunțat Akar.

Șeful Biroului Președintelui Volodimir Zelenski a scris pe Twitter că misiunea centrului va fi să monitorizeze și să coordoneze navigația în siguranță pe Marea Neagră, iar președintele ucrainean a anunțat că se fac „eforturi semnificative” pentru reluarea aprovizionării piețelor mondiale cu alimente și că le mulțumește Turciei și ONU pentru ajutorul oferit.

Interfax, o agenție de știri din Rusia, l-a citat pe Piotr Iliciev, șeful de departamentului organizațiilor internaționale a Ministerului de Externe, care a spus miercuri că Rusia dorește să verifice vasele care urmează să transporte grâul din Ucraina pentru a se asigura că nu sunt folosite pentru a importa arme.

Negocieri secrete

Diplomații care au luat parte la discuții au spus că un viitor acord ar presupune traversarea apelor minate din jurul porturilor ucrainene de către vasele care transportă grânele, o încetare a focului în zonă pentru a permite circulația navelor și inspectarea mărfurilor de către Turcia, cu ajutorul ONU, pentru a alina temerile Rusiei că exporturile ar putea fi folosite pentru a face contrabandă cu arme.

O sursă din diplomația rusă a fost citată de RIA spunând că printre cerințele Rusiei se numără înlăturarea „obstacolelor din calea exporturilor” create de sancțiunile occidentale, precum cele care afectează „asigurarea navelor, logistica, serviciile de transport și operațiunile bancare”.

Share our work
Războiul hibrid rus: jurnaliști din Ucraina, țintă la Chișinău

Zelenski cere tribuna special pentru Rusia

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Ucraina se confruntă cu o sângeroasă invazie rusă

Liderul de la Kiev, Volodimir Zelenski, a cerut crearea unui tribunal special pentru anchetarea invaziei ruse în Ucraina, relatează mass-media. „Instituţiile judiciare actuale nu îi pot aduce în faţa instanţei pe toţi cei vinovaţi. Prin urmare, este necesar un tribunal special pentru judecarea crimelor agresiunii ruse împotriva Ucrainei”, a spus Zelenski.

Răspunderea pentru Ucraina

Autorităţi judiciare din întreaga Europă s-au reunit joi la Haga, în cadrul Conferinţei pentru Răspunderea privind Ucraina, pentru a coordona anchetarea atrocităţilor comise după invadarea acestei ţări de către forţele ruse.
Evenimentul a fost organizat de Curtea Penală Internaţională (CPI), Comisia Europeană şi Ţările de Jos, iar printre participanţi s-au aflat procurorul Karim Khan de la CPI, comisarul european pentru justiţie Didier Reynders, procurorul general al Ucrainei, Irina Venediktova, şi reprezentanta specială a secretarului general al ONU în domeniul violenţelor sexuale din cadrul conflictelor, Pramila Patten.
Cu acordul a 43 de state, Khan a deschis în martie o anchetă privind posibilele crime de război din Ucraina. CPI nu poate însă judeca infracţiunea de agresiune dacă ţara vizată nu este semnatară a Statutului de la Roma – situaţie în care se află atât Rusia, cât şi Ucraina.

Dezmintire rusă

De aceea, ideea unui tribunal special este „foarte valabilă”, a apreciat joi ministrul olandez de externe, Wopke Hoekstra. „Cred că problema merită studiată”, le-a declarat el jurnaliştilor, la finalul conferinţei.
Hoekstra, Khan şi Reynders au reamintit nevoia de cooperare pentru justiţie. Până acum, 14 state europene au deschis propriile dosare privind crimele din Ucraina, inclusiv România. A fost înfiinţată şi o echipă europeană comună.
Conferinţa a determinat mai multe state să finanţeze suplimentar CPI pentru ancheta în discuţie şi pentru trimiterea unor experţi în Ucraina, a anunţat ministrul olandez.
Rusia a dezminţit toate acuzaţiile referitoare la abuzuri comise de militarii trimişi în Ucraina, cum ar fi bombardarea civililor, execuţiile extrajudiciare sau violurile şi susţine că ucrainenii sunt cei vinovaţi de crime de război.
Conform ONU, războiul declanşat de Rusia a costat până acum aproape 5.000 de vieţi, iar printre cei ucişi sunt peste 300 de copii. Organizaţia recunoaşte însă că în afara bilanţului confirmat sunt probabil mult mai multe victime.

Share our work