Iulia Timoşenko refuză in continuare să fie operată în Ucraina

Iulia Timoşenko refuză in continuare să fie operată în Ucraina

Ministrul ucrainean de Externe, Leonid Kojara, pregatit de negocieri in problema Timosenko

Ministrul ucrainean de Externe, Leonid Kojara, pregatit de negocieri in problema Timosenko

Fostul prim-ministru ucrainean, Iulia Timoşenko, aflată în detenție, nu „va accepta niciodata să fie operată pe teritoriul Ucrainei”, au declarat surse din cadrul opozitiei parlamentare de la Kiev, in exclusivitate pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS. Timosenko doreste sa paraseasca inchisoarea in care se afla, pentru a urma un tratament in afara Ucrainei, fiind pregatita sa accepte semnarea unor documente legale privind obligativitatea reintoarcerii sale in penitenciar dupa finalizarea tratamentului medical, au mai declarat sursele citate.
Dezvaluirile vin la cateva saptamani, dupa un anunt similar facut de catre Mihail Afanasiev, şeful spitalului penitenciar din Harkov, unde este internată Timoșenko de peste un an de zile, din cauza herniei de disc. Potrivit acestuia, familia fostului premier insistă ca operaţia să aibă loc în clinica germană „Charite”.

Solutia germana

„Medicii germani recomandă intervenţia chirurgicală ca urmare a deteriorării sănătăţii mamei mele”, a declarat fiica fostului premier, Evghenia Timoşenko, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Potrivit afirmaţiilor sale, medicii germani propun ca operaţia să aibă loc cât mai curând posibil, deoarece, în caz contrar, dezvoltarea ulterioară a stării de sănătate a Iuliei Timoşenko poate deveni imprevizibilă. „Mama se află într-o situaţie critică, nu se mai poate deplasa nici măcar cu ajutorul cadrului”, a mai spus Evghenia.
La randul sau, analistul Andrei Zolotarev considera că fostul prim-ministru doreşte să se opereze în străinătate, deoarece nu are încredere în medicii ucraineni. „În Ucraina nu poţi avea încredere nu doar în medici, dar nici în stat. Situaţia Iuliei Timoşenko nu este o excepţie, fostul premier preferând să se trateze în afara graniţelor din motive de siguranţă. Legislaţia ucraineană, însă nici nu interzice, dar nici nu permite un astfel de tratament. Prin urmare, negocierile pe marginea acestui subiect continuă. Autorităţile doresc, în schimbul plecării Iuliei Timoşenko în străinătate, nu doar integrare europeană, ci şi credite şi oportunităţi de avansare pe pieţele europene” a mai precizat analistul politic Andrei Zolotarev.

Opozitie guvernamentala

La rândul său, ministrul ucrainean de Externe, Leonid Kojara, admite tratarea Iuliei Timoșenko peste hotare, doar în cazul în care deținuta va fi de acord să fie investigată în Ucraina, pentru a obține analizele privind starea de sănătate.
„În pofida declarațiilor medicilor germani, starea de sănătate a doamnei Timoșenko rămâne pentru noi o enigmă, întrucât ea refuză să facă investigațiile medicale necesare”, a explicat ministrul ucrainean. Leonid Kojara mai precizeaza că, pe de o parte, Timoșenko refuză să respecte unele norme procesuale, adică să înceteze să opună rezistență demersurilor medicilor ucraineni, iar pe de alta, Timoșenko continuă să politizeze problema, ceea ce, în consecință, este un pericol.
„Singura concluzie, care trebuie să aibă o putere juridică în această problemă, este cea a medicilor ucraineni, posibil, elaborată împreună cu medicii germani. Pentru aceasta este nevoie însă de analize cu rezultate concrete”, a mai adăugat ministrul de Externe.
Reamintim ca la sfarsitul lunii iunie 2013, în timpul unei vizite în Ucraina, ministrul afacerilor Externe din Germania, Guido Westerwelle le-a reiterat oficialilor de la Kiev disponibilitatea Berlinului de a o primi pe Iulia Timoșenko pentru tratament.

Share our work
Consulatul României la Odesa, pichetat din cauza „imperialismului” și „homosexualitatii”

Consulatul României la Odesa, pichetat din cauza „imperialismului” și „homosexualitatii”

Consulatul roman de la Odessa, scena a unor proteste repetate impotriva "politicii imperialiale" promovate de Bucuresti

Consulatul roman de la Odessa, scena a unor proteste repetate impotriva „politicii imperialiale” promovate de Bucuresti

Activiști ai mișcării „Ukrainskii Vybor” („Opțiunea ucraineană”) au pichetat, in data de 27 august 2013, sediul Consulatului General al României la Odesa, protestatarii aparand „valorile creștine slave”, acuzând statele Uniunii Europene, inclusiv România, că ar urmari impunerea unor valori străine poporului ucrainean. Conform surselor locale, citate de agentia de presa Karadeniz-Press, la protest au participat reprezentanți ai mai multor organizații neguvernamentale care militează pentru integrarea Ucrainei în Uniunea Vamala, din care fac parte Rusia, Belarus si Kazahstan.

Amenintare romaneasca

Întrebat de ce au ales să picheteze sediul Consulatului General al României la Odesa, activistul mișcării „Ukrainskii Vybor”, Serghei Perehod, cunoscut pentru participarea sa la majoritatea actiunilor de protest din orasul-port ucrainean, a declarat ca „politica externă a României, parte a UE din 2007, este ostilă Ucrainei. Astăzi acest stat, care optează pentru refacerea României Mari, este o amenințare pentru independența și integritatea teritorială a țării noastre, pretinzând la teritoriile regiunilor Odesa și Cernăuți. Nu mai puțin important este că România, în calitate de stat membru UE, promovează pe teritoriul țării noastre regulile Uniunii Europene, absolut străine valorilor noastre creștine slave” a mai precizat acesta.

Proteste cu repetitie

Perehod a mai acuzat statele europene pentru distorsionarea valorilor familiei tradiționale, menționând că UE propagă „homosexualitatea și căsătoriile dintre persoanele de același gen”.
Asemenea proteste au mai fost organizate anterior de activistii „Ukrainskii Vybor” și în fața sediilor consulatelor din Odessa ale Suediei, Poloniei, Italiei și altor state membre UE. Activiștii mișcării „Ukrainskii Vybor” au declarat că intenționează să apere în continuare valorile creștine slave ale ucrainenilor și să protesteze împotriva integrării europene.

Prietenul lui Putin, liderul mișcării

Mișcarea „Ukrainskii Vybor” a fost înființată de politicianul Viktor Medvedciuk, fost vicepremier în perioada președinției lui Leonid Kucima. Medvedciuk este un aliat politic si prieten apropiat al președintelui rus, Vladimir Putin, care, potrivit presei, ar fi nașul de botez al copiilor politicianului ucrainean. Viktor Medvedciuk promovează integrarea Ucrainei în proiectul rusesc Uniunea Vamală, din care fac parte Federația Rusă, Republica Belarus și Kazahstan.
Mass-media din Ucraina a relatat anterior ca, în timpul negocierilor ruso-ucrainene in problema gazelor naturale, partea rusă a solicitat ca acesta sa devina premier al Ucrainei. Totodată, liderul mișcării „Ukrainskii Vybor” a alimentat speculatiile privind o posibila candidatura a sa la alegerile prezidențiale din Ucraina, care vor avea loc în anul 2015. Experți politici de la Kiev considera că „prezidențiabilul Medvedciuk” pare a fi un proiect politic coordonat direct de catre Vladimir Putin.

Protest etno-lingvistic

Reamintim ca si anterior, mai mulţi reprezentanţii ai Asociației national-culturale a moldovenilor din regiunea Odesa au pichetat Consulatul General al României la Odesa şi Administraţia Regională de Stat. Conform portalul de ştiri local „Vzgliad iz Odesî”, grupul a protestat împotriva „amestecului României în treburile comunităţii moldovenilor din Ucraina, precum şi împotriva românizării celor care se declară moldoveni, nu români”. Printre solicitarile protestatarilor s-a mai numarat si expulzarea consulului român Emil Rapcea și încetarea activității Consulatului General al României a Odesa.
La acțiune au participat aproximativ 60 de persoane, deși organizatorii au anunțat că vor veni sute. Ei au cerut declarat că se opun și acordării cetăţeniei române locuitorilor din satele moldoveneşti ale regiunii Odesa, pentru că pe această cale România ar atenta  la integritatea teritorială a Ucrainei.

Batalia pasapoartelor

Președintele Asociaţiei naţional-culturale a moldovenilor din Ucraina, Anatol Fetescu, a declarat că diplomaţii şi oficialii români, sub pretextul organizării unor evenimente culturale şi mese rotunde, desfăşoară o campanie activă de românizare a moldovenilor din regiunea Odesa, oferindu-le paşapoarte româneşti. În opinia lui Fetescu, aceasta reprezintă o infracţiune. „România şi-a instalat deja oficialii în consulatele din Moldova. În consecință acolo nu mai este studiată istoria Moldovei, ci a României. Aceste practice sunt încercate şi în Ucraina”, a declarat Fetescu.
„La începutul acestui an, consulul român la Odesa a încercat să îndemne satele moldoveneşti din regiune să organizeze evenimente dedicate zilei de naştere a poetului Mihai Eminescu. Acesta este un lucru util, însă diplomaţii români politizează situaţia şi încearcă să îi românizeze pe moldoveni, pentru a arăta că ei sunt stăpâni în această regiune”, a mai adăugat Fetescu.
La randul sau, portalul de știri, „Rupor”, a scris că protestul a perturbat programul de lucru al consulatului, iar mai mulți cetățeni ucarineni care așteptau vize, au rămas nemulțumiți. „Nu pot organiza mitingurile lor astfel încât să nu îi încurce pe alții? Depunerea dosarului pentru vize se face în intervalul orelor 10.00-12.00. Din cauza acestui protest, 80 de persoane riscă să nu reușească să obțină vize pentru a susține un concert în România”, a declarat revoltată Natalia Ivanova, coregrafa unui ansamblu din orașul Iliciovsk, conform careia, din cauza protestului, angajații consulatului au intrerupt programul cu publicul.

Protest multinational

Conform mass-media locala, protestatarii tineau pancarte pe care scria „Găgăuzii susțin cerințele moldovenilor!”, „Bulgarii îi susțin pe moldoveni!”, „Romii îi susțin pe moldoveni!” și „Evreii îi susțin pe moldoveni!”. Participantii la miting nu au facut cunoscute motivele pentru care alte minoritati nationale din regiune ar fi de acord cu „îngrijorările” moldovenilor. Surse locale au tinut sa precizeze ca, etnicii bulgarii, care sunt mai numeroși decât românii/moldovenii în Bugeac, se bucură de atenția statului bulgar care le oferă cetățenie în termene scurte.
Potrivit recensământului din 2001, în regiunea Odesa locuiesc peste 120 de mii de etnici români/moldoveni care susțin că vorbesc limba „moldovenească”. Din cauza procesului de deznaționalizare care a continuă din perioada sovietică până în prezent, numărul acestora scade. Una din cauze este ucrainizarea școlilor cu predare în limba română și trecerea treptată la limba ucraineană în procesul de ținere a serviciului divin în bisericile din satele românești/moldovenesti. Dacă la începutul anilor 90, când Ucraina a devenit stat independent, în regiunea Odesa funcționau 18 școli cu predare în limba română, în prezent numărul acestora s-a redus până la 6.

Share our work
Kievul, presat la Bucuresti sa rezolve cazul Timosenko

Kievul, presat la Bucuresti sa rezolve cazul Timosenko

iulia-timosenko-foto-reutersUcraina trebuie sa inregistreze progrese in mai multe domenii pentru a semna in noiembrie, la Summitul Parteneriatului Estic, Acordul de Asociere la Uniunea Europeana, iar solutionarea cazului opozantei Iuliei Timosenko este una dintre conditii, altminteri Ucraina nu este stat de drept, a declarat ministrul lituanian de Externe, Linas Antanas Linkevicius, miercuri, la Reuniunea Anuala a Diplomatiei de la Bucuresti. ‘Este vorba, in primul rand, despre un dosar ca al Iuliei Timosenko. Putem fi multumiti sau nemultumiti de treaba asta. Fiecare poate avea parerile lui. insa nu putem lega soarta tarii de asa ceva. (…) Este vorba insa de o realitate si trebuie sa o avem in vedere. in unele tari, aceasta practic simbolizeaza statul de drept. Daca nu se rezolva dosarul acesta, nu este stat de drept, asa e perceptia in unele capitale europene si asta inseamna ca trebuie sa se rezolve, sa se elimine orice fel de indoieli cu privire la justitia selectiva. Va fi alegerea voastra, a ucrainenilor cum faceti treaba asta: fie ca-i dati drumul din inchisoare, fie ca-i dati voie la ingrijiri medicale. Voi stiti cum o faceti, dar trebuie sa o faceti’, a afirmat Linas Antanas Linkevicius, a carui tara detine presedintia semestriala a Uniunii Europene. El a atentionat autoritatile de la Kiev asupra necesitatii de a realiza reforma Justitiei, subliniind ca Parchetul general din acest stat trebuie sa devina ‘cu adevarat independent’. ‘stim ca este greu. in plus, diverse afirmatii facute de alte tari si de alti lideri merg in directia de a incerca sa fortam cuiva mana, insa nu asa se face. Noi, europenii, trebuie sa aparam acesti parteneri ai nostri – Moldova, Ucraina. Referitor la Ucraina, este foarte dificil pentru ei si, dupa cum stiti, pentru ei nu este deloc finalizata si aranjata situatia. Suntem in procesul de a semna un asemenea acord. E inca posibil, insa si ei, in vreo – cred – trei domenii principale, inca mai au de venit cu rezultate. Vrem ca procesul electoral si legislatia electorala sa fie transparente cu adevarat, sa poata rezolva problemele prompt si eficace. Dupa aceea, se impune o reforma a Justitiei, mai ales a Parchetului general, care va trebuie devina cu adevarat independent, si nu sub autoritate politica’, a adaugat seful diplomatiei de la Vilnius, citat de Agerpres.

Test pentru celelalte tari din Parteneriat

In opinia sa, Ucraina reprezinta ‘testul de turnesol’ in Parteneriatul Estic, din care mai fac parte Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, si Belarus. „Cunoscand sentimentul acestui public (oficialul se adresa diplomatilor romani si celor straini acreditati la Bucuresti – n.r.), inteleg foarte bine ca Moldova este pe locul unu, insa haideti sa ne ocupam de intregul program pana la urma al Parteneriatului Estic. Succesul programului este important si pentru Moldova, dar si pentru celelalte tari membre. Nu putem sa le ignoram pe celelalte si sa va explic de ce: in pachetul acesta de sase tari, un rol foarte important il are si Ucraina. Ucraina este testul de turnesol, ca sa spun asa. Nu e doar o negociere pe chestiuni tehnice si cooperare economica europeana. Este vorba de un proces geopolitic aici, miza este totul, nu numai un centru de gravitatie in Europa’, a adaugat Linas Antanas Linkevicius. El a pledat pentru dreptul tarilor de a-si alege parcursul ‘fara sa fie santajate, fara sa fie fortate sau presate in diverse feluri’. Afirmatia sa vine in contextul in care Rusia a atentionat recent Ucraina cu privire la faptul ca, in cazul in care aceasta va semna un acord de asociere ‘sinucigas’ cu Uniunea Europeana, Moscova isi va inaspri controalele vizand marfurile ucrainene la frontiera dintre cele doua tari, aflate intr-un conflict cu motivatie politica.

Share our work
Premierii Ucrainei și Rusiei au o întrevedere la Moscova

Premierii Ucrainei și Rusiei au o întrevedere la Moscova

Premierul ucrainean, Mykola Azarov, pregatit sa negocieze cu Federatia Rusa

Premierul ucrainean, Mykola Azarov, pregatit sa negocieze cu Federatia Rusa

Prim-ministrul Ucrainei, Mykola Azarov, și omologul său rus, Dmitrii Medvedev, au programată pentru ziua de luni, 26 august, o întrevedere la Moscova, relateaza surse oficiale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Întâlnirea tet-a-tet a celor doi oficiali va avea loc la reședința premierului rus din Gorki 9. Din delegația ucraineană vor face parte mai mulți membri al Guvernului și ai Administrației Prezidențiale de la Kiev.
Vitalii Lukianenko, purtătorul de cuvânt al lui Mykola Azarov, a declarat că cele două părți vor discuta despre problemele apărute în relațiile comerciale.
Agentia de presa KARADENIZ-PRESS reamintește că Serviciul Vamal din Federația Rusă a blocat importul de mărfuri din Ucraina la mijlocul lunii august 2013. Oficialii ruși au lăsat să se înțeleagă că restricțiile comerciale pe piața rusă au legătură cu intențiile Ucrainei de a semna Acordul de asociere cu UE, care prevede și crearea zonei de liber schimb cu statele europene.
Președintele rus, Vladimir Putin, a precizat ulterior că, semnând Acordul de asociere cu UE, Ucraina va denunța înțelegerile de liber schimb comercial cu CSI, care sunt în vigoare la ora actuală.

Share our work
Ianukovici il sfideaza pe Putin pentru UE

Ianukovici il sfideaza pe Putin pentru UE

putin ianikovici sm1Liderul de la Kiev Viktor Ianukovici, a reafirmat sambata angajamentul tarii sale pentru semnarea unor acorduri cheie cu UE, inclusiv cel comercial. O politica ce vine in contradictie cu recentele avertismente ale presedintelui Rusiei Vladimir Putin cu posibile masuri punitive, relateaza Reuters. Economia Ucrainei se bazeaza pe exporturile de cereale, otel, carbune, combustibil, produse petroliere si chimice. Peste 60% din exporturi sunt efectuate in alte foste republici sovietice, in special Rusia, Belarus si Kazahstan. Cu prilejul Zilei Independentei Ucrainei, Ianukovici a parut ca ignora afirmatiile lui Putin. in timp ce s-a pronuntat in favoarea aprofundarii relatiilor cu Rusia si alti membri ai Uniunii Vamale, el a indicat faptul ca Kievul este angajat sa semneze acorduri de asociere si liber schimb cu UE la summitul de la Vilnius, Lituania, in luna noiembrie. ‘Pentru Ucraina, asocierea cu UE trebuie sa devina un factor important pentru formarea unui stat modern european’, a declarat presedintele ucrainean. ‘In acelasi timp, trebuie sa pastram si sa continuam dezvoltarea relatiilor si a proceselor de integrare cu Rusia, cu tarile comunitatii eurasiatice si alti lideri internationali si cu noi centre de dezvoltare economica’, a subliniat Ianukovici.

Sub papucul economic al Moscovei

Rusia, cel mai important partener comercial al Ucrainei, a semnalat saptamana trecuta o mare preocupare fata de politica Kievului privind integrarea europeana, efectuand controale vamale stricte la importurile din Ucraina si provocand unele intarzieri la vama. Vladimir Putin a afirmat recent ca un acord de asociere si liber schimb intre UE si Ucraina ar putea afecta produsele rusesti. Liderul de la Kremlin a avertizat ca membrii Uniunii Vamale (Rusia, Belarus si Kazahstan) ar putea adopta ‘masuri de protectie’ pentru a-si apara pietele. Moscova incearca de mai multi ani sa convinga Ucraina, o fosta republica sovietica, sa se indeparteze de Europa si sa se apropie de proiectul Uniunii Eurasiatice, formata din Rusia, Kazahstan si Belarus. Ucraina si Uniunea Europeana ar urma sa semneze in noiembrie un acord de asociere ce prevede si un ambitios dosar comercial. UE este gata sa semneze acest acord in cazul in care Kievul face progrese in vederea respectarii statului de drept si isi reconsidera pozitia fata de situatia opozantei si fostului premier ucrainean Iulia Timosenko. De asemenea, Guvernul ucrainean este interesat sa importe gaze naturale din Romania. In acest context,ministrul ucrainean al energiei si industriei carbunelui, Eduard Stravytsky, a declarat recent ca Ucraina spera sa semneze acorduri pentru livrarea de gaze „in sistem invers” cu Slovacia in septembrie si cu Romania in octombrie.

Share our work
Expert in probleme europene: Birocratia si blocajele politice de la Chisinau au incetinit drumul Republicii Moldova inspre UE

Expert in probleme europene: Birocratia si blocajele politice de la Chisinau au incetinit drumul Republicii Moldova inspre UE

nicu popescu dm2Fostul consilier al premierului Vlad Filat si expertul in problematici europene, Nicu Popescu, a declarat in cadrul unui interviu din saptamanalul „Dilema Veche” ca drumul Republicii Moldova in directia UE a fost in ultimii ani parcurs cu dificultate din cauza unor neintelegeri politice din interiorul AIE, dar si din cauza lentorii cu care se misca aparatul de la Bruxelles. „Uneori, exista blocaje politice, deseori exacerbate de o guvernare in coalitie, dar, de cele mai multe ori, birocratia se misca incet – si in UE, si in Moldova. Pentru semnarea acordului de liberalizare a transportului aerian au trecut vreo noua luni de la finalizarea negocierilor, pentru ca procedurile din UE erau lente. intre timp, Comisia mai atacase Consiliul UE la Curtea Europeana de Justitie pe niste chitibusuri juridice legate de procedura de decizie privind semnarea unor acorduri internationale. si Acordul de Asociere UE – Moldova a fost deja finalizat si urmeaza a fi parafat abia in toamna, insa semnarea propriu-zisa va avea loc abia la anul. Problema e ca, in democratiile instabile din Europa, intr-un an se pot schimba foarte multe – guverne, orientari geopolitice. Uitati-va la Georgia. si, pina nu ai semnat acest acord, el nu leaga miinile guvernelor de pe urma”, a declarat Nicu Popescu. El a mai spus ca statele din cadrul Parteneritatului Estic (sase tari ex-sovietice) se afla intr-o situatie volatila din punct de vedere politic, dominate de instabilitate si crize ce se pot desfasura cu o rapiditate foarte mare din cauza dependentei economice fata de un centru. „Statele UE sint, in mare parte, state consolidate, care isi pot permite sa gindeasca in termeni de decenii. Dar in Moldova, Ucraina, Georgia, se pot schimba multe peste noapte. O criza a gazului, niste tensiuni in zona de conflict, o cadere de guvern si, in citeva luni, s-a si schimbat cursul unei intregi tari. UE a negociat ani de zile, cu administratia portocalie, Acordul de Asociere si Zona de Liber Schimb, dar si Ucraina, si UE nu s-au prea grabit, partial din cauza pozitiilor protectioniste in negocieri, ca sa vina apoi Ianukovici la guvernare si intreg procesul sa fie inghetat dupa arestarea Iuliei Timosenko. si, pentru ca au ratat atunci acea fereastra de oportunitate, si UE, si Ucraina cauta acum, disperate, solutii inventive pentru a iesi din blocaj”, a mai spus Nicu Popescu.

Suveranitate redusa din cauza conflictului transnistrean

Cat priveste partea strategico-militara a Republicii Moldova, expertul este de parere ca statul nu este in totalitate suveran iar amprenta Rusiei este definitorie in aceasta zona. „Moldova nu este intru totul suverana sa ia decizii strategice, in special in materie de securitate. in mod evident, ma refer la existenta conflictului transnistrean si la prezenta militara rusa, care limiteaza anumite optiuni strategice pentru Moldova, mai ales in relatia cu NATO. in materie de aderare la UE, lucrurile sint ceva mai simple, dar nu cu mult. Chiar daca asocierea la UE si crearea unei zone de schimb cu UE se misca inainte, asigurarea securitatii energetice a Moldovei ar fi si un subiect extrem de sensibil in relatiile cu Rusia. Dar, evident, nici o tara nu isi poate schimba peste noapte constringerile strategice in care opereaza. Acestea pot fi schimbate doar treptat si Moldova a facut, cred, in ultimii ani, niste pasi enormi in directia consolidarii propriului coridor de manevra strategica, prin apropierea de UE”.

Dezamagiri populare si dualitate „multi-vectoriala”

El mai precizeaza ca este foarte important ca politica Moldovei sa fie orientata cu fermitate spre o anumita directia, iar dualitatea clasei politice care penduleaza intre Bruxelles si Moscova trebuie la un moment dat stopata si asumata. „Unul dintre proverbele cele mai populare in Moldova e: „Capul taiat, sabia nu-l taie.“ Alt proverb la fel de popular e ca „mielul blind suge de la doua oi“. Ambele proverbe explica, in mare parte, esenta atitudinii populatiei Moldovei fata de procesele geopolitice din regiune. Republica Moldova isi doreste sa fie in relatii bune cu toata lumea. Mai greu e cind esti fortat sa alegi – sau una, sau alta. insa cind elitele moldovenesti se trezesc in aceasta situatie – practic, intotdeauna, alegerea este facuta nu in favoarea Rusiei. Pina si Voronin a refuzat semnarea Memorandumului Kozak, in 2003. in ultimii ani, sprijinul pentru UE a scazut, in Moldova, de la 65-70% la vreo 50%. Aceasta tendinta se datoreaza atit crizei din UE, faptului ca o anumita dezamagire fata de guvernarea actuala se suprapune un pic si pe imaginea UE, dar si din cauza faptului ca, pina in 2009, Partidul Comunist avea un discurs formal proeuropean iar, prin acest fapt, duceau cu ei o buna parte a populatiei in aceeasi directie. Astazi, discursul opozitiei comuniste este mai degraba proestic, si acest lucru a afectat si el o parte din sustinatorii comunistilor care erau, formal, proeuropeni, acum citiva ani, dar acum nu mai sint”, adaugat expertul de peste Prut. El a calificat politica Republicii Moldova ca fiind ceva normal in spatiul ex-sovietic, acolo unde aceasta duplicitate se cheama „politica multi-vestoriala”.

Share our work