de Vitalie Goncearov | oct. 15, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Proiectul oleoductului Brody-Adamovo
Uniunea Europeana intentioneaza sa finanteze constructia oleoductului Brody-Adamovo-Zastava, care va face legatura intre Polonia si Ucraina, cu o capacitate totala de 30 de milioane de tone pe an, scrie portalul rus Neftegaz.ru, citat de Karadeniz Press. „Proiectul de constructie a unui oleoduct intre orasele Brody (vestul Ucrainei) si Adamovo (estul Poloniei) se afla printre cele 250 de proiecte de infrastructura pentru care bugetul european a alocat suma de 5,85 miliarde de euro pentru o perioada cuprinsa intre 2014-2020”, se afirma intr-un raport al UE. Lista acestor proiecte a fost aprobata pe 14 octombrie de catre Comisia Europeana. Companiile care se afla pe lista CE vor putea sa se califice pentru procesul accelerat de autorizare, rambursarea cheltuielilor administrative sau accesarea de funduri de stat sau private. Lista CE cuprinde 140 de proiecte in sectorul energetic, 100 de proiecte privind transportul de gaze, si mai multe proiecte pentru conducte ce vor transporta petrol. „Trebuie sa ne asiguram ca resursele noastre limitate sunt folosite in mod inteligent si ca banii europeni merg catre zonele in care pot face cat mai mult bine consumatorilor europeni”, a declarat comisarul pentru energie al UE; Gunther Oettinger. El a mai adaugat ca UE intentioneaza sa aloce fonduri pentru modernizarea sistemului de tranzitarea a gazului prin Ucraina. „Pregatirile sunt in curs pentru atragerea Bancii Europene de Investitii (BEI), Barca Europana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) si a Bancii Mondiale (BM) in scopul modernizarii sistemului ucrainean de tranzit a gazelor. Totul decurge bine si speram ca din 2014 sa investim deja in sistemul ucrainean de conducte”, a mai subliniat oficialul CE. Proiectul Brody- Adamovo-Zastava implica costructia a 371 de kilometri de oleoduct intre orasele Brody, din regiunea ucraineana Liov, pana la parcul de rezervoare din orasul polonez Adamovo. Diametrul tevilor este planificat pentru 820 de mm si va putea transporta circa 10 milioane de tone de petrol in fiecare an. Capacitatea acestuia poate fi crescuta de la 30 de milioane de tone pe an, dar in trei etape.
de Dana Pojar | oct. 13, 2013 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Razboi energetic, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Companiile energetice romanesti vor sa-si extinda activitatea in Federatia Rusa. Compania de foraj petrolier marin Grup Servicii Petroliere (GSP), parte a grupului Upetrom, intentioneaza sa isi extinda activitatile in nordul Rusiei si sa cumpere noi platforme de foraj. „Avem sase platforme, iar planul este sa dublam numarul lor. Depinde cum gasim bani si contracte. Avem discutii sa preluam contracte si platforme cu contracte. (…) Problema este ca au crescut preturile pentru ca au crescut investitiile off-shore”, a declarat omul de afaceri Gabriel Comanescu, proprietarul Upetrom. El a adaugat ca, pe langa platforme, grupul este interesat si de achizitia a doua nave destinate operatiunilor de foraj marin. La preturile actuale, platformele noi costa circa 200 milioane de dolari, iar cele vechi jumatate din aceasta suma, in timp ce investitia intr-o nava poate ajunge pana la 600 milioane de dolari, a adaugat Comanescu. La sfarsitul anului 2005, GSP a preluat de la Petrom sase platforme de foraj marin, pentru circa 100 de milioane de dolari. Obiectivul GSP este extinderea in zona de nord a Rusiei, precum si consolidarea activitatii in Marea Neagra si Marea Mediterana. „Obictivul nostru este extinderea in nordul Rusiei, acolo nu e nimeni. Este o zona tinta puternica pentru noi. Dupa Marea Nordului ne vom axa pe Marea Neagra si Marea Mediterana, pe care le consideram aceeasi piata”, a precizat Comanescu. GSP a anuntat in primavara anului trecut ca a obtinut primele doua contracte de lucrari in Marea Nordului, ambele din partea companiei Wintershall Noordzee, din Olanda, pentru foraj marin, respectiv pentru constructia unei conducte petroliere.
Afaceri cu gigantii mondiali
Alte zone in care compania vrea sa se consolideze sunt Orientul Mijlociu si Africa de Vest, prin parteneriate. Compania este in discutii pentru semnarea de noi contracte si prelungirea unor acorduri anterioare cu mai multe companii, precum Gazprom, Rosneft, Lukoil, Total, Pemex (Mexic), Turkish Petroleum. Potrivit lui Comanescu, GSP va reveni in 2014 la nivelul cifrei de afaceri din 2010, respectiv 2,3 miliarde de lei, urmand ca din 2015 sa depaseasca acest plafon datorita contractelor pe care compania le va avea pentru luccrari de foraj marin de mare adancime. „in 2014, ca afaceri, vom fi pe langa nivelul din 2010, iar dupa 2014 vom ajunge mai sus. in 2014 vom incepe forajul de mare adancime si constructiile de mare adancime, vom lucra la maxim. (…) Este enorm de mult gaz in Marea Neagra”, a spus Comanescu, adaugand ca forajul la adancimi mari „este marele pas in dezvoltare, care va schimba fata GSP”. Mai multe companii, printre care OMV Petrom, Exxon (SUA), Lukoil (Rusia), Sterling Resources (Canada), au concesionate perimetre petroliere in Marea Neagra. Pana in prezent, OMV Petrom si Exxon, care exploreaza in comun mai multe perimetre, au anuntat ca au descoperit rezerve de gaze in Marea Neagra cuprinse intre 42 si 84 miliarde metri cubi, care echivaleaza cu de 3-6 ori consumul anual al Romaniei. Potrivit datelor Ministerului Finantelor Publice, GSP a inregistrat anul trecut o cifra de afaceri de 813 milioane de lei (182,7 milioane de euro), in crestere cu 2% de la 797 milioane de lei in 2011, dar in scadere puternica fata de nivelul de 2,3 miliarde de lei inregistrat in 2010. GSP a raportat pentru anul trecut un profit net de 143,6 milioane de lei (32,2 milioane de euro), de la pierderi de 307,3 milioane de lei in 2011. in 2010, cand compania a raportat un nivel record al cifrei de afaceri, profitul net a fost de doar 6,5 milioane de lei, potrivit datelor Ministerului Finantelor Publice.
de Vitalie Goncearov | oct. 8, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina si Rusia nu au cazut de acord privind infiintarea unui consortiu energetic care sa administreze transportul de gaz prin sistem de transport national al Ucrainei, a declarat vicepremierul ucrainean Iuri Boikov, la postul de radio ucrainean Libertatea, preluat de Karadeniz Press. „Suntem gata sa pregatim orice model cu colegii rusi pe baza egalitatii. Din pacate, acest lucru nu s-a intamplat deoarece modele care ni s-au oferit sunt asemanatoare cu scenariile pentru Belarus”, a declarat oficialul de la Kiev. Vicepremierul ucrainean Iuri Boiko impreuna cu directorul executiv al Naftogaz, Ieven Kakulin au avut o intalnire la Moscova cu directorul Gazprom, Alexei Miller. Cele doua parti au discutat probleme legate de inceputul sezonul rece si necesitatea incalzirii, inclusiv tranzitul de gaz rusesc pe teritoriul Ucrainei si depozitele de gaz pentru consumatorii casnici ucraineni.
Moscova anunta reduceri pentru Kiev
Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a declarat marti ca Gazprom a oferit Ucrainei o reducere la gazul care a fost depozitat in subteran. Pretul acestui gaz a primit un discount si a ajuns la prestul de circa 260 de dolari pe mia de metri cubi. „Gazprom, nu fara aprobarea autoritatilor, a ajutat Ucraina sa pompeze necesarul de gaz in depozite subterane cu o reducere – este de aproximativ 260 de dolari pe mia de metri cubi. Cand pretul gazului pentru Ucraina era recent de 400 de dolari, acum a scazut la 380-390 de dolari, am oferit o reducere pentru gazul depozitat”, a declarat Putin intr-o conferinta de presa tinuta la Bali, acolo unde participa la forum APEC, informeaza presa rusa, citat de Karadeniz Press. Ucraina planuieste sa pompeze 14 miliarde de mii de metri buci de gaz. In schimb, Gazprom a cerut Ucrainei sa mareasca acest volum la 19 miliarde de metri cubi. Dupa mai multe rude de negocieri, Kievul a acceptat sa stocheze circa 17-20 de miliarde de metri cubi de gaz. In luna septembrie a acestui an, compania nationala de transport gazifer Ukrtransgas a raportat faptul ca in depozite se regasesc deja 15,3 miliarde de metri cubi de gaz.
de Razvan Iorga | oct. 7, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Deranjata constant de atitudinea tarilor baltice fara de Rusia si in contextul apropierii summitului de la Vilnius, acolo unde Ucraina si Republica Moldova sunt sprijinite pentru apropierea de UE, autoritatile de la Kremlin au decis deschiderea unui nou front de bataie cu Lituania. Astfel, Agentia rusa pentru Protectia Consumatorilor a anuntat luni ca au dispus interzicerea importurilor de produse lactate din Lituania. Institutia a anuntat ca a constatat o serie de incalcari care ar demonstra „controalele ineficiente din Lituania si necesitatea introducerii de restrictii la importurile alimentare”, relateaza presa moscovita, citat de Karadeniz Press. Directorul Agentiei ruse pentru Protectia Consumatorilor, Ghennadi Oniscenko, a dat asigurari ca intericerea produselor lactate lituaniene, reprezentand 1% din importurile ruse in acest sector, este legata strict de calitatea acestora. „Speram ca nu vom auzi comentarii politizate”, a adaugat el. Autoritatile sanitare ruse sunt acuzate frecvent ca iau decizii motivate politic. O sursa apropiata de dosar a anuntat ca Rusia pregateste masuri pentru limitarea importurilor de carne si peste din Lituania. Lituania, care detine in prezent presedintia semestriala a Consiliului UE, a denuntat recent inasprirea controalelor vamale la frontiera cu Rusia. Vilnius considera ca aceste masuri au caracter politic, avertizand ca ar putea bloca accesul in enclava rusa Kaliningrad, situata intre Lituania si Polonia. Disputa intre Rusia si Lituania survine in contextul in care cea din urma, care asigura presedintia semestriala a UE, militeaza pentru apropierea fostelor republici sovietice de Uniune, in cadrul Parteneriatului Estic, ceea ce suscita iritarea Moscovei, care vede in aceasta o ingerinta in zona sa de influenta. Lituania, prima dintre republicile sovietice care si-a proclamat independenta dupa prabusirea URSS in 1990, doreste incheierea acordurilor de asociere si de liber-schimb intre UE si mai multe tari din fostul spatiu sovietic (Ucraina, Republica Moldova, Belarus, Armenia, Azerbaidjan si Georgia) in cadrul summitului Parteneriatului Estic, programat sa se desfasoare la sfarsitul lunii noiembrie la Vilnius.
Apel al UE
Iritat, Bruxelles-ul a cerut ieri ca Rusia sa-si clarifice pozitia vizavi de acest nou incident care poate duce la o blocare a relatiilor dintre UE si Rusia. ‘Conform regulilor Organizatiei Mondiale a Comertului (OMC), orice restrictie decisa de Rusia din motive sanitare trebuie justificata prin demonstrarea riscului, iar masura luata trebuie sa fie proportionala cu nivelul riscului identificat’, a declarat Frederic Vincent, purtatorul de cuvant al comisarului european pentru sanatate, Tonio Borg, citat de AFP. ‘Comisia face apel la Rusia pentru o actiune proportionala dupa posibila detectare, ce trebuie confirmata de Rusia, a unei abateri fata de anumite standarde sanitare ruse’, a insistat purtatorul de cuvant, conform agentiei de presa citate. Subliniind ‘increderea’ Comisiei ‘in siguranta produselor lactate lituaniene’, Vincent a afirmat ca aceasta nu a fost ‘informata oficial de natura preocuparilor exprimate de autoritatile ruse privind produsele lactate din Lituania’. Afirmand ca sistemul de siguranta alimentara al UE ‘asigura un nivel inalt de protectie a consumatorilor’, Vincent a evocat ‘numeroasele diferente intre standardele’ europene si ruse. ‘in anumite cazuri, UE crede ca unele standarde ale Rusiei sunt inutil de stricte si merg dincolo de ce este necesar din punct de vedere stiintific pentru protectia consumatorilor’, a adaugat purtatorul de cuvant.
de Vitalie Goncearov | oct. 7, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina planuieste sa dezvolte relatiile cu Rusia dupa semnarea Acordului de Asociere care include si zona de liber schimb cu UE, in luna noiembrie, la Vilnius, a declarat luni vicepremierul ucrainean Iuri Boiko in cadrul unui interviu pentru canalul de televiziune Inter, preluat de Karadeniz Press.„Voi cita un lider guvernamental rus: „Viata nu se termina in noiembrie”. Va trebui sa construim relatii bazate pe acele realitati care vor exista dupa semnarea acordului de liber schimb cu UE. Rusia este o piata de larg consum pentru noi, iar noi suntem o piata de servicii pentru ei, in special pentru cea a serviciilor financiare, multe dintre bancile rusesti opereaza in Ucraina”, a declarat oficialul ucrainean.„Noi suntem interconectati si nimeni nu ridica intrebari despre modalitate de restrictrionare a acestor legaturi, cel putin din partea noastra”, a mai spus Boiko. El a mai adaugat ca Executivul ucrainean lucreaza sistematic la un acord pe aceste chestiuni cu partenerii Uniunii Vamale. In particular, cooperarea sectoriala va fi discutata in cadrul unei intalniri a comisiei inter-guvernamentale ruso-ucrainene pe data de 15 octombrie. „Premierii vor avea o intalnire pe 15 octombrie la Kaluga. Sper ca se va conveni semnarea unor contracte anume si ca acest lucru va constitui un exemplu de cooperare sectoriala”, a mai spus Boiko care a adaugat ca este increzator legat de dezvoltarea relatiilor cu Rusia, fapt ce va fi numai in favoarea dezvoltarii economiei ucrainene. Potrivit vicepremierului ucrainean, Europa nu are niciun motiv sa se indoiasca de taria eforturilor sale pentru semnarea Acordului de Asociere la Vilnius. El a mai adaugat ca pe de alta parte, cooperarea sectoriala dintre Ucraina si Rusia este foarte importanta, deoarece este vorba de slujbe, taxe si functionarea unor fabrici. Boiko a dat drept exemplu pentru cooperarea sectoriala sectorul aerospatial. „De exemplu, programul comun de dezvoltare pentru avioanele de tip An-123, care inseamna de asemenea si dezvoltarea ramurilor paralele. De asemenea, este si un alt program comun in zona Dnepr. Esenta sa este simpla – noi lucram la o racheta, care este localizata in Rusia, dar produsa in Ucraina. Racheta duce pe orbita satelitii ce apartin Federatiei Ruse. Este benefic pentru toata lumea”, a conchis Boiko.
de Anatol Terzi | oct. 6, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Dupa Ucraina si Republica Moldova, Moscova a decis ca incepand de luni, 7 octombrie, va interzice anumite importuri de produse lactate din Lituania, tara care in prezent asigura presedintia UE si care a incurajat anumite state din fosta URSS, precum Republica Moldova si Ucraina, sa se apropie de Uniunea Europeana. ‘Este foarte probabil ca, din data de 7 octombrie, Rusia sa inceapa limitarea intrarii anumitor produse lactate din Lituania’, a anuntat seful serviciilor ruse de sanatate publica, Ghennadi Oniscenko, citat de Interfax. Lituania atragea atentia la mijlocul lunii septembrie asupra noilor controale vamale impuse de Moscova la frontiera cu tarile din Europa de Est care incearca sa se apropie de UE. in timp ce Ucraina doreste sa incheie un acord de asociere si liber schimb cu UE, cu ocazia summitului din noiembrie de la Vilnius, Rusia a impus in aceasta vara controale vamale intarite asupra marfurilor ucrainene. Controalele au fost extinse acum trei saptamani si la Lituania. tara baltica a avertizat in urma cu trei zile Rusia in legatura cu o deteriorare a relatiilor cu UE daca aceste controale vamale suplimentare persista, subliniind ca ea ar putea sa riposteze blocand accesul in enclava rusa Kaliningrad, situata intre Lituania si Polonia. Aceste avertismente au indignat autoritatile ruse care au decis sa ia aceasta masura de interzicere a unor produse lactate. Rusia anuntase deja anterior ca va putea interzice importurile de produse lactate lituaniene, motivand prin existenta unor ‘riscuri sanitare si epidemiologice’. Testele efectuate pe produse alimentare au dat ‘rezultate nesatisfacatoare’, a indicat Oniscenko pentru Interfax. Industria lactata lituaniana reprezinta o cincime din productia agricola a acestei mici tari baltice si constituie o sursa importanta de venituri din exportul in acest sector, noteaza AFP. Moscova a fost adesea acuzata de utilizarea armei comerciale pentru a face presiuni asupra tarilor din fosta URSS care doresc sa se apropie de UE in cadrul Parteneriatului Estic.
