de Vitalie Goncearov | oct. 29, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Gigantul rus Gazprom a acuzat marti Ucraina ca ii datoreaza 882 de milioane de dolari, lasand sa planeze amenintarea unui nou conflict al gazelor, intr-un moment in care autoritatile de la Kiev pregatesc un acord de asociere a tarii cu Uniunea Europeana. Moscova preseaza Kievul trimițand marți mai multe avertismente prin care cere plata in avans pentru gazele naturale pe care le livreaza, pana ce datoriile imense acumulate nu vor fi stinse, relateaza RIA Novosti, citata de Karadeniz Press. „Suntem extrem de ingrijorati de situatia actuala a platilor Ucrainei pentru gazele rusesti”, a declarat presedintele Gazprom, Alexei Miller, citat de presa rusa. Miller a explicat ca a acceptat o amanare a platii de catre Ucraina a unei facturi de 882 de milioane de dolari pentru gazele livrate de Gazprom in august, dar ca amanarea a expirat la 1 octombrie. Miller a subliniat ca grupul rus a platit in avans tarifele de transit al gazelor pentru anul viitor si a acceptat o reducere a cantitatii de gaze stocate pe teritorul ucrainean, destinate livrarilor catre alte tari europene in perioada de iarna. „Situatia este foarte serioasa, intrucat contractul prevede ca in cazul incalcarii termenilor de plata se trece la un sistem de plata in avans”, a avertizat seful Gazprom. Relatiile tensionate dinte Rusia si Ucraina au condus la intreruperea in mai multe randuri a livrarilor de gaze catre partea ucraineana, care este dependenta in mare masura de acestea in pofida incercarilor de diversificare a furnizorilor. Aceste conflicte au perturbat inclusiv exporturile de gaze rusesti in Europa, care au ca principala ruta de tranzit Ucraina.
Cereri cu repetitie, Kremlinul neaga acuzatiile
Gazprom asigura mai mult de un sfert din necesarul de gaze al Europei, iar exporturile sunt in crestere puternica de la inceputul acestui an, marcat de mai multe valuri de frig. in luna ianuarie, Gazprom a cerut companiei ucrainene Naftogaz plata a sapte miliarde de dolari pentru gaze care nu au fost consumate dar care erau prevazute in contract. Autoritatile de la Kiev cer o reducere a pretului impus de Moscova, care vrea in schimb ca Ucraina sa intre in uniunea vamala formata de Rusia cu Belarus si Kazahstan si sa cedeze Gazprom o parte din reteaua de transport al gazelor. Aceste noi avertismente au loc in apropierea summit-ului european de la Vilnius, de la sfarsitul lunii noiembrie, in timpul caruia Ucraina ar urma sa semneze un acord de asociere cu UE. Autoritatile europene conditioneaza semnarea acordului de eliberarea din inchisoare a fostului premier ucrainean Iulia Timosenko. Schimburile comerciale dintre Rusia si Ucraina s-au ridicat la 24,6 miliarde de dolari, ceea ce reprezinta 4,5% din totalul schimburilor comerciale externe ale Rusiei in primele opt luni ale lui 2013, potrivit datelor oferite de Serviciul Vamal al Rusiei. In tot acest timp, schimburile similare dintre Ucraina si UE au totalizat 29 de miliarde de dolari in aceeasi perioada a anului, potrivit datelor oficiale de la Kiev. Purtatorul de cuvant al presedintiei de la Kremlin a negat orice legatura intre problema gazelor si cea a acordului Ucrainei cu UE. „Subiectul datoriei pentru gaze nu este politic si nu are nicio legatura cu acordul de asociere cu UE”, a indicat purtatorul de cuvant Dmitri Peskov.
de Anatol Terzi | oct. 28, 2013 | Info Militar, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Tancul „Oplot”, simbol al industriei ucrainene de armament
Intreprinderea ucraineană „Uzina Malîșev” din Harkov a produs și a livrat Regatului Thailandei primul lot, din cele cinci contractate, de tancuri principale de luptă „Oplot”, a comunicat serviciul de presă al concernului de stat „Ucroboronprom”, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Conform sursei citate, tancul principal de luptă este un tanc multi-scop, care combinǎ o mare putere de foc, protecție și mobilitate. În acest model, „Oplot” se combină atât mobilitatea și adaptabilitatea la producția în masǎ a tancurilor medii, cât și nivelul ridicat de protecție cu o mare putere de foc a tancurilor grele. „Contractul este îndeplinit conform tremenilor de timp stabiliți, iar acum întreprinderea lucrează la cel de al doilea lot de tancuri”, se mai spune în comunicat.
„Oplot” a fost adoptat de armata ucraineană în 2009, iar contractul de livrare a 49 de tancuri principale de luptă „Oplot”, în valoare de peste 200 milioane de dolari, a fost semnat în 2012. Conform aprecierii specialiștilor, contractul respectiv face parte din cele mai mari zece contracte din istoria complexului militar de armament ucrainean.
Conform datelor „Ucroboronprom”, începând cu 2006 părțile au semnat contracte in valoare de peste 500 de milioane USD, contracte prin care Kiev-ul livreaza tehnica militara ucraineana statului asiatic. Sursele citate au mai subliniat ca uzina „Malîșev” are capacitatea de a fabrica, anual, aproximativ 100 de tancur și 200 TAB-uri.
Mentionam ca statul asiatic va inlocui cu tancul principal de luptă „Oplot” tancul ușor american M41A3, fabricat in perioada anilor ’50-’60. Anterior, Kievul a livrat Thailandei și un lot de TAB-3E1.
Conform datelor ONU, începând cu 1992, Ucraina a exportat circa 1.300 de tancuri, inclusiv 320 în Pakistan, 223 în Azerbaidjan, precum si 150 în Congo.
de Isac Mihai | oct. 28, 2013 | Balcani, Marea Neagra, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Strategia europeana a Dunarii, discutata la Bucuresti
Conferinţa ”Regiunea Dunării – Mai puternici împreună, mai puternici în lume”, care se desfăşoară în perioada 28-29 octombrie, la Bucureşti, reuneşte reprezentanţi guvernamentali din cele 14 state dunărene, alături de oficiali europeni (Comisie, PE, Comitetul regiunilor), reprezentanţi ai regiunilor şi oraşelor dunărene, mediului academic, de afaceri şi ai societăţii civile, relateaza mass-media locala, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS.
Comisarul european pentru politică regională, Johannes Hahn, va participa la sesiunea de deschidere a Forumului SUERD, programată pentru luni, la ora 14.00. De asemenea, Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Dacian Cioloş va lua parte la lucrările Forumului, inclusiv la sesiunea care va încheia manifestarea.
Ambitii europene
Forumul urmăreşte să reflecte modul în care strategia ajută statele riverane să facă faţă provocărilor actuale comune („mai puternici împreună”), dar şi să influenţeze revitalizarea economiei („mai puternici în lume”).
Temele de discuţie din sesiunile plenare vor viza: rolul Strategiei Dunării pentru creşterea economică şi crearea de locuri de muncă, echilibrarea dezvoltării economice cu ecologia şi gestionarea riscurilor de mediu, finanţarea proiectelor pentru Strategia Dunării în viitorul cadru de finanţare europeană 2014-2020.
Sesiunile tematice paralele vor fi structurate în funcţie de cei patru piloni ai Strategiei Dunării, respectiv: conectivitatea, o regiune a Dunării ecologică, o regiune care să se dezvolte pe baza noilor tehnologii şi de care să beneficieze toţi locuitorii săi, care să fie totodată atractivă, eficientă şi sigură.
În premieră, la ediţia din acest an vor fi organizate două reuniuni – reuniunea miniştrilor afacerilor externe şi cea a miniştrilor dezvoltării regionale din statele SUERD. De asemenea, în această perioadă vor avea loc şi alte reuniuni ale grupurilor pentru ariile prioritare competitivitate, educaţie, cultură şi turism.
de Natalia Ciobanu | oct. 28, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Sarma ghimpata, un simbol al starii actuale a relatiilor bilaterale ruso-ucrainene
Grănicerii ruși au început să monteze un gard de sârmă ghimpată la granița cu Ucraina, relateaza surse locale, citate de agentia de presa KARADENIZ PRESS, initiativa partii ruse afectand cetatenii ucraineni din regiunea de frontiera Lugansk, care anterior traversau hotarul foarte ușor, având în vedere că mulți dintre ei au cetatenie rusa ori rude în localitățile vecine din Rusia.
Reamintim ca anterior, Rusia și Ucraina s-au înțeles să înființeze un punct comun de trecere a frontierei pentru locuitorii din raioanele limitrofe din regiunea Lugansk, dar proiectul nu a fost realizat din lipsă de fonduri.
Presiuni transfrontaliere
Conform mass-media regionala, inrautatirea situației de la frontieră ar putea avea legătură cu intenția oficialilor de la Kiev de a semna Acordul de asociere cu UE. Rusia a criticat de repetate ori acest plan, propunându-i Ucrainei să devină membru cu drepturi depline a Uniunii Vamale (la care Ucraina are în prezent doar statutul de observator).
Lungimea frontierei terestre ruso-ucrainene este de peste două mii de kilometri, acordul de demarcare al frontierei fiind semnat de miniștrii de Externe din cele două țări pe 17 mai 2010, la Kiev. În luna noiembrie din 2012, în apropierea punctului rutier de trecere a frontierei Senikovka, din regiunea Cernigov, a fost instalat primul stâlp de demarcare a frontierei.
Ambitii europene
La summit-ul Parteneriatului Estic din Vilnius, Ucraina intenționează să semneze Acordul de asociere cu UE, care include și crearea zonei de liber schimb. Cu toate acestea, Kievul propune Moscovei o colaborare reciproc avantajoasă în cadrul Uniunii Vamale (din care fac parte Rusia, Belarus și Kazahstan), dar în condițiile funcționării zona de liber schimb dintre Ucraina și UE.
În perioada 14-20 august 2013, vama rusă a înăsprit controlul asupra tuturor mărfurilor provenite din Ucraina, ce a dus la reținerea livrării produselor pe teritoriul Rusiei. Un șir de companii au fost nevoite să stopeze exportul de mărfuri în Rusia. Ulterior, Moscova a explicat acest pas ca pe o „acțiune unică” și o pregătire pentru schimbarea relațiilor comerciale în cazul în care Ucraina va semna Acordul de asociere cu UE.
Unii politicieni ucraineni si occidentali nu exclud că Rusia încearcă să pericliteze procesul de integrare europeană a Ucrainei prin „războaie comerciale”.
de Anatol Terzi | oct. 27, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Liderul separatist transnistrean, Evgheni Sevciuk (dreapta)
Liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, a anuntat recent necesitatea deschiderii unor reprezentante diplomatice transnistrene in Rusia, la Moscova, si in Ucraina, la Kiev, a transmis serviciul de presa al administratiei regimului separatist din stanga Nistrului, citat de RIA Novosti. „In opinia mea, in perioada 2013-2014, trebuie neaparat sa solutionam sarcina privind deschiderea unor reprezentante (diplomatice) ale Republicii Modovenesti Nistrene in capitalele statelor noastre garante, Rusia si Ucraina, pentru a intensifica si stabili cu ele contacte pe o baza permanenta”, a declarat Sevciuk, in cadrul unei sedinte cu oficialii transnistreni insarcinati cu relatii externe. El a amintit faptul ca administratia de la Tiraspol a avut in trecut astfel de reprezentante, insa acestea nu au reusit sa desfasoare o activitate eficienta. Rusii si ucrainenii reprezinta aproape 60% din populatia Republicii Modovenesti Nistrene, constituita din raioanele Republicii Moldova din partea stanga a Nistrului care si-au proclamat, in 1990, independenta, nerecunoscuta pana in prezent, fata de aceasta republica sovietica.
de Isac Mihai | oct. 25, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Liderul UDAR, pugilistul Vitali Klitschko, ameninta dominatia politica a actualului presedinte ucrainean, Viktor Ianukovici
Pugilistul ucrainean, campion mondial WBC la categoria grea, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS, a anunţat ieri că va candida la alegerile prezidenţiale din martie 2015, împotriva actualului şef de stat, Viktor Ianukovici. „Voi fi candidat la prezidenţiale”, a spus Klitschko, 42 de ani, în timpul unei sesiuni a parlamentului ucrainean, după votul privind o lege a fiscalităţii ce ar putea reprezenta o piedică pentru pugilist.
Capcana legislativa
Reamintim ca Rada Suprema de la Kiev, parlamentul unicameral ucrainean, a votat, joi, amendamente la codul fiscal, conform cărora o persoană cu rezidenţă permanentă în alt stat „nu poate fi considerat rezident în Ucraina”. Candidaţii pentru postul de preşedinte trebuie să aibă rezidenţă permanentă în Republica Ucraina în cei zece ani care preced alegerile respective, Vitali Klitschko avand permis de şedere în Germania, unde şi plăteşte impozite acolo.
Reactia acestuia nu a intarziat sa apara, liderul UDAR precizand ca „nu o să reuşiţi să mă intimidaţi şi nici să mă opriţi”.
Calcule politice
Reamintim ca Vikor Ianukovici, liderul Partidului Regiunilor, ales preşedinte în 2010, a anunţat că va da publicităţii anul viitor planurile sale privind proximele alegeri prezidenţiale din fosta republica sovietica, majoritatea analistilor politici de la Kiev considerand ca nu există îndoieli în privinţa participării sale.
Conform datelor unui sondaj sociologic, realizat de compania „Rating” din Kiev, sansele prezidențiale ale fostului prim-ministru ucrainean Iulia Timoșenko, liderul formațiunii „Batkivșcina”, sunt aproape egale cu cele ale pugilistului Vitalii Kliciko, președintele partidului „UDAR”. În al doilea tur al alegerilor prezidențiale, actualul șef de stat Viktor Ianukovici ar pierde în fața a trei candidați din rândurile opoziției – Iulia Timoșenko, Vitalii Kliciko și Arsenii Iațeniuk, dar l-ar devansa pe naționalistul de la „Svoboda”, Oleg Teagnibok.
Ecuatii electorale
Potrivit datelor sondajului, dacă scrutinul prezidențial ar fi avut loc la începutul lunii octombrie 2013 și Iulia Timoșenko ar fi candidat la funcția de prima persoană în stat, pentru Ianukovici ar fi votat 24% din respondenți (dintre cei cu intenție de vot), pentru Timoșenko- 21%, iar în favoarea lui Vitalii Kliciko – 19%. Totodata, 7% dintre ucraineni ar vota pentru liderul comunist Petr Simonenko, 6% pentru președintele formațiunii naționaliste „Svoboda”, Oleg Teagnibok, și 2% pentru omul de afaceri Petr Poroșenko. Ceilalți candidați ar însuma împreună 5% din voturi.
În cazul în care Timoșenko nu ar participa în cursa pentru prezidențiale și candidatul formațiunii „Batkivșcina” ar fi Arsenii Iațeniuk, Ianukovici ar acumula 24% din voturi, Kliciko – 20% și Iațeniuk – 17%. În acest caz naționalistul Teagnibok și comunistul Simonenko ar acumula câte 7% din sufragii.
Viktor Ianukovici, preferatul Estului
În comunicatul de presă al companiei „Rating” este menționat că actualul președinte Viktor Ianukovici este favoritul alegătorilor care locuiesc în regiunea Donbas, sudul și estul Ucrainei.
La randul sau, Iulia Timoșenko are cei mai mulți simpatizanți în zonele de vest, centru și nord, regiuni în care Vitalii Kliciko este cotat mai puțin. Pugilistul însă se bucură de popularitate și în estul Ucrainei.
În acest caz, dacă Timoșenko nu se va înscrie în cursa prezidențială, în vestul și nordul țării cele mai mari șanse de susținere din partea alegătorilor le va avea Kliciko, iar Arsenii Iațeniuk fiind mai jos în acest clasament al popularității.
Autorii sondajului au subliniat că rating-ul lui Viktor Ianukovici este mai mare decât al formațiunii sale, Partidul Regiunilor. O situație similară se observă și în cazul lui Kliciko, mai popular decât partidul „UDAR”. În același timp, rezultatele au arătat că în cazul formațiunilor „Svoboda” și Partidul Comunist situația este inversă – liderii se bucură de o popularitate mai mică decât partidele pe care le conduc.
Turul doi, cel mai probabil scenariu
Sondajul a mai arătat că dacă în al doilea tur al alegerilor prezidențiale ar candida Viktor Ianukovici și Vitalii Kliciko, pentru realegerea actualului șef de stat ar vota 22%, iar pentru liderul „UDAR” – 37%.
În cazul în care în al cel de-al doilea tur alegătorii ar avea de ales dintre Ianukovici și Iațeniuk, primul ar acumula 23%, iar liderul opoziției unite „Batkivșcina” – 30%. Dar dacă „Batkivșcina” ar fi reprezentată de Iulia Timoșenko în al doilea tur, pentru ea ar vota 28%, în timp ce pentru Ianukovici doar 24%. În al doilea tur Viktor Ianukovici l-ar devansa doar pe Oleg Teagnibok, cu 24% față de 22%.
Datele barometrului de opinie descriu și profilul alegătorului. Spre exemplu, în rândul susțiunătorilor lui Kliciko domină tinerii. Cei mai înaintați în vârstă adepți sunt cei ai liderului comunist, Petr Simonenko. Dacă printre votanții lui Ianukovici, Simonenko și Kliciko domină locuitorii din zonele urbane, majoritatea susținătorilor lui Arsenii Iațeniuk și ai Iuliei Timoșenko provin din mediul rural. Totodată, alegătorii cu studii superioare optează pentru Oleg Teagnibok și Vitalii Kliciko. Acești candidați se bucură și de susținerea clasei mijlocii. În același timp, cei mai săraci votanți sunt cei ai lui Petr Simonenko și Iulia Timoșenko.
