de Anatol Terzi | nov. 13, 2013 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Fostul presedinte polonez Aleksander Kwasniewski si fostul presedinte al Parlamentului European (PE), Pat Cox
Sansele Ucrainei de semnarea a Acordului de Asociere la UE scad dupa ultimele episoade petrecute la Kiev, odata cu retinerea avocatului Iuliei Timosenko si a tergiversarii intelegerii privind plecarea fostului premier la tratament in strainatate, o conditie primordiala a UE. Parlamentul ucrainean a incheiat sedinta extraordinara de miercuri fara sa supuna la vot proiectul de lege care ar fi permis rezolvarea situatiei opozantei incarcerate Iulia Timosenko, a carei eliberare este ceruta de Uniunea Europeana in vederea semnarii unui acord de asociere. Presedintele Parlamentului, Volodimir Ribak, a incheiat sedinta fara ca proiectul de lege care i-ar fi permis fostului premier sa plece la tratament in strainatate sa fie prezentat de catre un grup de lucru alcatuit din deputati favorabili puterii si din cadrul opozitiei. „inchei sedinta extraordinara a Parlamentului. Urmatoarea sedinta va avea loc pe 19 noiembrie”, a declarat Volodimir Ribak. „Rusine!”, au strigat deputatii din cadrul opozitiei. Emisarii europeni, fostul presedinte polonez Aleksander Kwasniewski si fostul presedinte al Parlamentului European (PE) Pat Cox, prezenti miercuri in Parlamentul ucrainean, urmeaza sa prezinte un raport final in PE joi, inainte de summitul Parteneriatului Estic, care va avea loc in perioada 28-29 noiembrie la Vilnius si in cadrul caruia Ucraina spera sa semneze acordul de asociere cu UE (Uniunea Europeana). Arseni Iateniuk, aliatul lui Timosenko, l-a acuzat pe presedintele Viktor Ianukovici ca impiedica semnarea acordului de asociere cu UE. „Partidul Regiunilor (al presedintelui ucrainean) a refuzat sa examineze proiectul de lege privind plecarea lui Timosenko in strainatate. Administratia prezidentiala mi-a raspuns in scris ca Ianukovici nu are intentia sa o gratieze pe Timosenko. Acesta este raspunsul la intrebarea daca el este pregatit sa semneze acordul”, a declarat opozantul ucrainean. „Vrem sa-i spunem lui Ianukovici: calatoriile la Moscova nu ajuta cu nimic. Interesele tarii nu se pot negocia, tara nu-l va ierta”, a continuat el, referindu-se la o vizita in secret a lui Ianukovici, sambata, in Rusia, care are o parere negativa despre perspectiva unui acord de asociere intre Kiev si Bruxelles.
CE cere actiuni concrete in privinta Iuliei Timosenko
Pe de alta parte, CE a cerut miercuri o actiune sustinuta a Ucrainei pentru a arata ca vrea sa mearga pe drumul european. „Autoritatile ucrainene trebuie sa intreprinda ‘o actiune decisiva’ in cazul Iuliei Timosenko, iar raportul elaborat de Alexander Kwasniewski si Pat Cox care urmeaza a fi prezentat miercuri seara la Bruxelles este de o ‘importanta cruciala’ in aceasta privinta”, a declarat miercuri Peter Stano, purtatorul de cuvant al comisarului european pentru extindere si politica de vecinatate, Stefan Fule. intrebat daca este deja prea tarziu pentru ca Ucraina sa indeplineasca aceste criterii, in conditiile in care parlamentul de la Kiev si-a suspendat sesiune extraordinara de miercuri fara a supune la vot proiectul de lege care i-ar fi permis Iuliei Timosenko sa fie tratata medical in afara tarii, iar urmatoarea sesiune va avea loc pe 19 noiembrie, la o zi dupa reuniunea ministrilor de externe in care urma sa se ia decizia privind semnarea acordurilor UE-Ucraina la Vilnius, Peter Stano a raspuns ca ‘depinde de statele membre cand vor lua decizia’.
de alex catana | nov. 13, 2013 | Federatia Rusa, Marea Neagra, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ambasadorul ucrainean la Bucuresti, Teofil Bauer, mizeaza pe relansarea relatiilor romano-ucrainene
După o pauză de 10 ani în dialogul interparlamentar dintre Ucraina și România, o delegație parlamentară de la București va face o vizită la Kiev, săptămâna viitoare. La începutul anului 2014 și premierul român Victor Ponta este așteptat în Ucraina, a anunțat ambasadorul Ucrainei la București, Teofil Bauer, în cadrul unei conferințe de presă.
Din delegația parlamentară română vor face parte reprezentanții celor două camere ale legislativului de la București. Potrivit diplomatului ucrainean, ultima întrevedere interparlamentară dintre România și Ucraina a avut loc acum 10 ani, în 2003, când speakerul din acea perioada, Volodymyr Lytvyn, a condus o delegație de deputați ucraineni la București.
Întrebat care este cauza amânării frecvente a vizitelor la nivel înalt dintre cele două state vecine, Teofil Bauer a menționat că „invitații din partea ucraineană au fost transmise nu o singură dată”.
Cea mai recentă vizită a fost una „fulger”
În luna septembrie, ministrul ucrainean de Externe, Leonid Kojara, a făcut vizită de câteva ore la București, în timpul unui turneu-fulger prin statele central și est-europene. Kojara a venit la București să se asigure de sprijinul României în procesul de semnare a Acordului de asociere a Ucrainei cu Uniunea Europeană, care va fi decisă la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius, din perioada 26-28 noiembrie 2013.
Și ambasadorul Teofil Bauer a reiterat miercuri, 13 noiembrie 2013, în cadrul unei conferințe organizate la București, că Ucraina are nevoie de sprijinul României, ca stat membru al UE, în drumul apropierii sale de Bruxelles. Totodată, diplomatul ucrainean a mulțumit statului român pentru că susține Ucraina în acest proces, făcând trimitere la declarații în acest sens ale președintelui României, Traian Băsescu, și ale ministrului de Externe, Titus Corlățean.
Bauer s-a arătat optimist că țara sa va avea succes la Vilnius, pentru că a îndeplinit, în mare parte, criteriile impuse de Uniunea Europeană. „Sigur că Ucraina are multe de făcut pentru apropierea de standardele europene. Eu cred că mult mai importantă este însă voința clasei politice și a majorității populației ucrainene, care susțin că acest curs proeuropean este ireversibil”, a mai declarat ambasadorul ucrainean.
Probleme bilaterale
Ambasadorul s-a arătat sigur că odată cu asocierea Ucrainei la UE, Kievul și Bucureștiul vor gestiona mai ușor disensiunile din dialogul bilateral. Bauer a enumerat problema minorităților etnice, cea a combinatului siderurgic de la Krivoi Rog și a canalului Bystroe, care, potrivit lui, „rămân nerezolvate din an în an”. „Bineînțeles că aderarea Ucrainei la UE ne va pune în față sarcini în ceea ce privește asigurarea drepturilor minorităților etnice. Noi știm care sunt criteriile UE în acest sens și conștientizăm responsabilitatea care ne așteaptă”, a subliniat diplomatul.
În cadrul aceleiași conferințe, Teofil Bauer a menționat că în ultimii doi ani cooperarea dintre Ucraina și România a devenit mai activă. „Am semnat două acorduri interguvernamentale și pregătim semnarea a încă patru”, a anunțat ambasadorul. Potrivit lui, urmează să fie semnat un acord privind micul trafic la frontieră și unul care propune efectuarea de controale comune la punctele de trecere a frontierei de către grănicerii ucraineni și polițiștii de frontieră români.
Agenţia de presă KARADENIZ-PRESS precizează că ultima vizită a unui prim-ministru ucrainean în România a avut loc în ianuarie 2002, iar ultima vizită la nivel de șef de guvern din România a fost în martie 1996.
Actualii președinți ai României și Ucrainei – Traian Băsescu și Viktor Ianukovici – nu și-au făcut vizite reciproce. Cei doi șefi de stat s-au întâlnit pentru o scurtă întrevedere tet-a-tet în luna mai 2012, la summit-ul NATO din Chicago.
Articol de Tatiana Bernevec
de Isac Mihai | nov. 12, 2013 | Balcani, Info Militar, Intelligence, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Autoritatile elene au arestat o nava cu armament de contrabanda, fabricat in Ucraina
Grănicerii greci au reținut, la sfârşitul săptămânii trecute, o navă ce transporta ilegal armament din Ucraina spre Libia, Turcia sau Siria, relatează surse guvernamentale de la Atena, citate de agenţia de presă KARADENIZ PRESS. La bordul navei, care arbora pavilionul statului african Sierra Leone, au fost descoperite cantitați mari de arme și de muniții fără documentele ncesare, inclusiv 20 mii de automate Kalașnikov și alte tipuri de armament și muniții. În afară de acastea, nava transporta și substanțe explozibile, acuzatii respinse de capitanul navei, Husein Yilmaz. Conform cercetărilor preliminare, nava respectivă a mai fost utilizată în trecut pentru transportarea drogurilor către state ale UE.
Enigmă maritimă
Echipajul navei „Nour M” nu a putut prezenta documentele legale pentru marfa transportată, inclusiv și permisiunea ONU de a transporta armament în zonele de conflict armat. Nava a fost încărcată și a plecat din Ucraina, punctul final de destinaţie putând fi, conform rezultatelor percheziţiei, porturile Iskenderun (Turcia), Tartus (Siria) ori Tripoli (Libia).
„Nour M” a fost reținut lângă insula Simi din Marea Egee, iar echipajul său a fost arestat și transferat în portul Rodos. Conform declarației Pazei de Coastă din Grecia, datele din satelit au demonstrat că nava a pornit dintr-un port ucrainean. „Documentele de încărcare indică că nava se îndrepta spre Libia, dar cursul navei arată că destinația putea fi și altă țară”, se arată în declarație.
Răspuns ucrainean
Serviciul de presă al Ministerului de Externe din Ucraina a confirmat reținerea navei, precum şi faptul că aceasta a plecat dintr-un port ucrainean, dar a menționat că printre cei 8 membri ai echipajului nu este niciun cetățean ucrainean. Ambasada ucraineană din Grecia a contactat organele competente ale statului elen și a primit confirmarea reținerii navei „Nour M” de către paza de coastă de pe insula Rodos.
Surse diplomatice de la Kiev au declarat pentru agentia de presa KARADENIZ PRESS că, pentru a urmări desfășurarea evenimentelor legate de reținerea navei respective, reprezentanții misiunii diplomatice ucrainene de la Atena au stabilit și mențin contacte permanente cu responsabilii eleni.
de Razvan Iorga | nov. 11, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Supuse unor presiuni foarte mari in ultima vreme, autoritatile de la Kiev au anuntat ca nu vor mai cumpara gaze naturale de la Gazprom. Anuntul a fost facut de Administratia Dispeceratului Central al complexului energetic si de combustibil din Federatia Rusa, relateaza portalul Unimedia.md. „In octombrie, Ucraina a primit 3,2 miliarde de metri cubi de gaz – in medie 104 milioane de metri cubi pe zi. in primele zile ale lunii noiembrie importul gazelor naturale a scazut la jumatate, pe 6 si 7 noiembrie au fost achizitionate circa 9 milioane de metri cubi pe zi, iar incepand cu 8 noiembrie livrarile s-au oprit”, precizeaza sursa mentionata. Gigantul rus Gazprom a acuzat Ucraina in urma cu circa doua saptamani ca nu i-a platit suma de 882 de milioane de dolari, lasand sa planeze astfel amenintarea unui conflict cu privire la livrarea de gaze, in contextul in care Kievul se pregateste sa se apropie de UE. Relatiile tensionate dintre Rusia si Ucraina au condus in mai multe randuri, in ultimii ani, la o intrerupere a livrarilor de gaze naturale catre aceasta tara, care este foarte dependenta de ele, in pofida numeroaselor initiative vizand identificarea de noi surse de aprovizionare. Dupa avertismentul Gazprom, Ucraina a amenintat, la randul sau, cu sistarea asigurarii tranzitarii pe teritoriul sau a gazelor ruse catre Europa, in cazul in care Moscova va avea ”o abordare formala” cu Kievul in rezolvarea problemelor legate de gazele naturale, dupa cum declara sambata vicepremierul ucrainean Iuri Boiko. De asemenea, Ucraina a inceput sa-si reglementeze factura de aproape un miliard de dolari pentru gazele livrate de Rusia, suma ceruta saptamana trecuta de grupul rus Gazprom. ‘Platile au plecat ieri’ (luni), a precizat ministrul ucrainean. Intrebat in legatura cu modalitatile de plata, Eduard Stravitski a afirmat ca este vorba de ‘un secret comercial’. ‘Cred ca este suficient pentru a pune capat acestei situatii’, a declarat el. Purtatorul de cuvant al Gazprom, Serghei Kuprianov, a confirmat ca ‘mici transe’ din datoria ucraineana au fost varsate, tinand sa precizeze insa ca, ‘deocamdata, este departe de a spune’ ca Ucraina si-a reglementat datoria. Relatiile tensionate dintre Rusia si Ucraina au dus in mai multe randuri, in ultimii ani, la intreruperea livrarilor de gaz catre Ucraina, tara puternic dependenta de gazul rus, in pofida numeroaselor initiative pentru a gasi noi surse de aprovizionare. Aceste conflicte au perturbat uneori si exporturile de gaz rus catre UE, deoarece Ucraina este un stat de tranzit pentru gazul rusesc catre Europa.
de Isac Mihai | nov. 8, 2013 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Statutul orasului Sevastopol, motiv de razboi politic in Rada Suprema de la Kiev
Deputații din Partidul Regiunilor, Vadim Novinskii și Vadim Kolesnicenko au înregistrat la Rada Supremă proiectul de lege „Despre orașul-erou Sevastopol”, relatează surse parlamentare de la Kiev, citate de agenția de presă KARADENIZ PRESS. Conform surselor citate, proiectul de lege presupune transferul controlului asupra orașului respectiv de la președintele țării, la organele administrației locale, prin alegerea directă a șefului administrației orașului de către locuitori. Astfel, candidatul care va fi ales primar al Sevastopolului va deveni automat și șef al administrației de stat al orașului Sevastopol. Conform legislației în vigoare, în prezent, șeful administrației de stat este numit de președinte.
Legislatie controversata
Autorii proiectului de lege propun ca primarul să aibă dreptul de a iniția proiecte de lege, acte ale președenției, de a participa la ședințele guvernului cu drept de vot consultativ, ori de a decide reprofilarea sau lichidare întreprinderilor de importanță statală din oraș. Conform proiectului de lege, în cazul în care primarul ar primi vot de neîncredere din partea a peste 2/3 din deputaţii radei municipale, acesta va fi demis, fiind organizate alegeri anticipate.
Reprezentanți opoziției parlamentare de la Kiev au declarat deja că nu vor susține niciodată un astfel de proiect de lege. „În Sevastopol este amplasată o vbză militară a unui stat străin, așa că sistemul propus de deputații Novinskii și Koelesnicenko nu poate fi unul care să aibă rezultatele dorite. Ei simpatizează cu Rusia și încearcă să scoată acest oraș de sub controlul președintelui. (…)dimpotrivă, oraşul trebuie condus cu mâna forte a președinţiei, din cauza pericolului separatismului”, a declarat deputatul Vladimir Bondarenco din partidul „Batkivșina”.
Sprijin parlamentar
Autorii inițiativei legislative sunt siguri că legea va fi adoptată în cel mult jumătate de an. Ei speră să atragă voturile deputaţilor regionali, comuniștilor și deputaților independenți. „Faptul că în Sevastopol se află Flota Mării Negre a Federației Ruse nu poate influența desfășurarea alegerilor. Iar existența unor sentimente separatiste în oraș nu sunt decât niște invenții prostești. Aceasta este o problemă actuală doar în Vestul Ucrainei” a declarat Vadim Koelesnicenko, unul dintre cei mai recunoscuţi lideri ai etnicilor ruşi din fosta republică sovietică.
Menționăm că aceasta nu este prima încercare de atribuire a unor competențe noi primarului Sevastapolului. În ajunul alegerilor parlamentare din 2006, reprezentanții Partidului Regiunilor au încercat să adopte un document asemănător, dar președintele de atunci, Victor Iușcenko, a uzat de trei ori de dreptul său de veto.
de Natalia Ciobanu | nov. 8, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Integrarea europeana creaza probleme Partidului Regiunilor
În interiorul fracțiunii parlamentare a Partidului Regiunilor, aflat la guvernare, se intensifică divergențele pe tema integrării europene, a declarat liderul fracțiunii, deputatul Aleksandr Efremov. Politicianul a spus că în regiunile din sudul și estul țării, unde este concentrat electoratul de bază al Partidului Regiunilor, populația este nemulțumită de conflictele economice cu Rusia și de înrăutățirea situației social-economice. Potrivit lui, această situație presează deputații din teritoriu. „În rezultatul presiunilor din partea alegătorilor, în fracțiune apar disensiuni atunci când vine vorba să votăm legi proeuropene, pe care noi anterior le adoptam cu ușurință, pentru că exista un consens. Astăzi nu este așa”, a menționat Efremov.
Razboi parlamentar
Mai mult, el a subliniat că și noile dosare penale, deschise pe numele fostului premier Iulia Timoșenko, se răsfrâng asupra deputaților Partidului Regiunilor și complică luarea deciziei de eliberare a fostului premier încarcerat.
Cu toate acestea, liderul fracțiunii Partidului Regiunilor a criticat opoziția pentru faptul că nu vor să găsească un compromis în soluționarea problemei Timoșenko. Efremov s-a arătat mirat și de faptul că misiunea Parlamentului European, reprezentată de Pat Cox și Aleksander Kwaśniewski, are numai întrevederi cu fracțiunile din opoziție în privința proiectelor de lege care vizează integrarea europeană. Potrivit lui, parlamentarii europeni nu au avut nicio întâlnire cu cea mai mare fracțiune din Rada Supremă – cea a Partidului Regiunilor.
