de Anatol Terzi | nov. 28, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ambasadorul Republicii Moldova la Vilnius, Igor Klipii, increzator in succesul apropierii Republicii Moldova de UE
Summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius este un eveniment istoric pentru Republica Moldova. În pofida presiunilor Federației Ruse și a deciziilor șovăitoare luate de alte state din Parteneriatul Estic, Chișinăul rămâne în prima linie și va reuși să parafeze Acordul de asociere și Acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană. Semnarea acestor documente ar putea avea loc la următorul summit al Parteneriatului Estic de la Riga, din 2015, sau chiar în anul 2014, potrivit estimărilor Comisarului European pentru Extindere și Politică de Vecinătate, Stefan Fule.
În interviul de mai jos, Ambasadorul Republicii Moldova în Lituania, Excelența Sa, domnul Igor Klipii, a răspuns la întrebările Karadeniz-Press despre summit-ul de la Vilnius și despre perspectivele Parteneriatului Estic.
K.P.: La preluarea președinției rotative a Uniunii Europene, Lituania a promis progrese privind vecinătatea estică. În ce măsură oficialii lituanieni au reușit să aducă fostele țări sovietice pe agenda UE?
I.K.: În linii generale Lituania și-a atins scopul. Parteneriatul Estic este în centrul atenției Uniunii Europene, iar evoluția țărilor Parteneriatului Estic, inclusiv în contextul geopolitic al regiunii, este în vizorul UE. Pe durata președinției lituaniene, percepția Parteneriatului Estic s-a schimbat radical. Este adevărat că acest lucru datorează nu doar Lituaniei, dar și atitudinii, în unele cazuri, intransigente din partea celor care nu acceptă intenția Uniunii Europene de ași fortifica pozițiile în această regiune. Totuși, rolul Lituaniei nu poate fi negat. Parteneriatul Estic a fost una din prioritățile președinției sale, iar faptul că și Lituania este supusă presiunilor economice similare celor cu care se confruntă Republica Moldova și Ucraina reprezintă dovada tenacităţii cu care Lituania și-a promovat priorităţile.
K.P.: Ucraina și Armenia au făcut un pas înapoi în procesul de asociere la UE. Republica Moldova și Georgia au rămas în prima linie. Cum vedeți evoluția politicii UE privind vecinătatea estică?
I.K.: Este marea întrebare la care trebuie să răspundă Uniunea Europeană. Această problemă era formulată și anterior, dar în contextul actual ea a devenit mult mai acută. Evoluțiile de ultimă oră din cadrul Parteneriatului Estic vor impune, cred, un răspuns mai tranșant și mai concret vis-a-vis de „orizontul responsabilităților” pe care și-l va asuma UE.
Personal cred că Parteneriatul Estic „se va păstra” drept un instrument al Politicii de Vecinătate al UE, dar procesul de diferențiere între țările care fac parte din acest program (deja evident și formal recunoscut prin „more for more”) se va accentua. Acest lucru ar putea însemna o ușoară „disociere” a Republicii Moldova de evoluțiile din cadrul altor țări din Parteneriatul Estic.
K.P.: Ce va urma după parafarea Acordului de asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană?
I.K.: Depinde de deciziile care vor fi luate în cadrul Summit-ului de la Vilnius. Republica Moldova așteaptă un mesaj și o abordare de deschidere din partea Uniunii Europene. Evident, foarte mult depinde și de ritmul reformelor pe care noi trebuie să le implementăm.
K.P.:Ce spun lituanienii despre procesul de aderare al Lituaniei la UE și ce le recomandă cetățenilor din fostele republici sovietice, care nu sunt siguri pe viitorul în UE?
I.K.: Ultimele sondaje de opinie efectuate în Lituania demonstrează că majoritatea populației rămâne a fi proeuropeană. În anul 2015, după toate probabilitățile, Lituania va deveni cea de a 19-cea țară membră a zonei Euro. Acest lucru este susținut de partidele de la guvernare și de cele din opoziție. Cu referire la ultima parte a întrebării Dvs. vreau să menționez că și „euroscepticii” din Republica Moldova nu contestă nivelul de viață din cadrul UE. Unicul argument al acestora ar fi faptul că Moldova nu are șanse să devină membru cu drepturi depline. Cred că acest „argument” poate și va fi contestat într-un viitor nu atât de îndepărtat.
K.P.: Cum reflectă presa de limbă rusă din Lituania subiectul summit-ului din Vilnius?
I.K.: Diferit de presa de limbă lituaniană…
K.P.: Ce au de învățat poporul și clasa politică din Republica Moldova de la lituanieni?
I.K.: Să luptăm pentru viitorul nostru.
K.P.: Unii experți consideră că summit-ul de la Vilnius este un eșec, deoarece miza acestei reuniuni – Ucraina – a luat o decizie care a dezamăgit UE. Cum este văzută această situație la Vilnius?
I.K.: Miza Republicii Moldova este parafarea Acordului de asociere. Acest scop va fi atins. Deci, în cazul nostru nu este un eșec. Există un sentiment de dezamăgire dar și de îngrijorare vis-a-vis de „argumentele” utilizate pentru a impune revizuirea opțiunilor în cazul Armeniei și Ucrainei. Totodată, cazul Ucrainei este deosebit de cel al Republicii Moldova. Este încă prea devreme pentru tragerea concluziilor vis-à-vis de parcursul de mai departe al acestei țări. În opinia mea, situația nu s-a schimbat prea mult. Ea a devenit mai clară.
K.P.: Următorul summit al Parteneriatului Estic va avea loc la Riga, în 2015. Interesul pentru vecinătatea estică va rămâne constant?
I.K: Cu certitudine. Important este să fim pregătiți.
K.P.: Vă mulțumesc.
Interviu realizat de Tatiana Bernevec pentru Karadeniz-Press.
de Isac Mihai | nov. 27, 2013 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Minoritați, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Ucraina ramane ostatica Kremlinului
Rada Supremă a Republicii Autonome Crimeea a susținut decizia guvernului ucrainean de a stopa procesul de semnare a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, declaratia respectivă fiind adoptată cu 79 de voturi pentru din cei 85 de deputați prezenti la sedinţa de azi. Documentul a fost votat de deputații din partidele „Regiunile Crimeei”, „Soiuz”, „Russkoe Edinstvo” și Partidul Comunist din Ucraina, împotrivă pronunțîndu-se doar deputații din fracțiunea „Kurultai-Rukh” (reprezentanții tătarilor crimeeni), aliaţi cu opoziţia parlamentară de la Kiev.
Înaintea supunerii declarației la vot, şeful parlamentului crimeean, Vladimir Konstantinov, a ținut să menționeze că, guvernul ucrainean a luat o decizie ce corespunde intereselor naționale și „dorințelor majorității locuitorilor Crimeei”, iar decizia respectivă trebuie susținută prin toate mijloacele. La rândul său, Ghenadii Naraev, deputat din partea Partidului Comunist, a propus includerea în declarația parlamentului de susținere a guvernului și a unui punct despre necesitatea integrării țarii la Uniunea Vamală, și organizarea unui referendum pe această chestiune.
Acţiuni distructive
În documentul aprobat, deputații crimeeni au mai condamnat „acțiunile distructive” ale „Svoboda”, „Batkivșina” și „UDAR”, care speculează cu valorile general umane, „cresc artificial isteria în jurul Acordului de Asociere dingtre Ucraina și Uniunea Europeană și recurg la politici de șantaj care duc la divizarea societății, destabilizează situația social-politică din țară”. Rada din Crimeea a mai decis să „consolideze relațiile cu regiunile Federației Ruse și ale altor state, prin încheierea și realizarea unor acorduri reciproc avantajoase în domeniile economiei, științei, educației, protecția mediului înconjurător, sfera social-culturală”. În afară de aceasta, deputații au îndemnat locuitorii Crimeei „să își îndrepte toate forțele pentru păstrarea Crimeei ca teritoriu al stabilității și înțelegerii interetnice”.
Reamintim că în noiembrie 2013, guvernul ucrainean a decis stoparea pregătirii semnării Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană, care trebuia să aibă loc la summit-ul Parteneriatului Estic de la Vilnius. Executivul ucrainean și-a motivat decizia prin necesitatea dezvoltării relațiilor comerciale cu Rusia și „pentru binele securității naționale”.
de Razvan Iorga | nov. 27, 2013 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Presedintele Viktor Ianukovici a trecut la o serie de amenintari voalate cum ca Ucraina ar putea iesi din Comunitatea Energetica Europeana si renunta astfel la aplicarea celui de-al treilea pachet de liberalizare a pietei energiei Uniunii Europene daca nu se tine cont de interesele ei. „Ucraina are dreptul de a se retrage din al treilea pachet energetic, daca nu vor fi luate in considerare interesele noastre”, a afirmat Ianukovici intr-un interviu la postul national de televizine. El a adaugat ca, in timpul negocierilor dintre Uniunea Europeana si Kiev in privinta politicii comune in sfera energetica, cinci state UE au semnat acordul privind inceperea constructiei gazoductului South Stream, care ocoleste teritoriul Ucrainei. ”Nu s-a tinut cont de interesele Ucrainei, desi suntem parteneri. Ele (statele europene) si-au incalcat obligatiile. Este prima incalcare a celui de-al treilea pachet energetic al UE”, a afirmat Viktor Ianukovici. Ucraina a aderat la Comunitatea Energetica Europeana in 2011 si s-a angajat sa se alature celui de-al treilea pachet energetic ce limiteaza dreptul producatorilor de energie de a poseda si gestiona retele de transport ucrainene. Respectarea de catre Ucraina a normelor acestui al treilea pachet energetic face imposibila participarea concernului rus Gazprom la gestionarea gazoductele ucrainene. Gazprom construieste deja mai multe gazoducte ce ocolesc Ucraina, pentru a putea controla tranzitarea gazelor rusesti catre Europa. Declaratiile presedintelui Ianukovici survin dupa ce guvernul de la Kiev a decis saptamana trecuta suspendarea procesului de pregatire a acestui acord si relansarea relatiilor economice cu Rusia si cu celelalte state membre ale Comunitatii Statelor Independente (CSI). Liderii europeni au denuntat „presiunile externe suportate de Ucraina” si au criticat pozitia adoptata de Moscova in privinta perspectivelor de integrare europeana a fostei republici sovietice. De asemenea, Viktor Ianukovici a declarat marti ca Ucraina va astepta cele mai bune conditii pentru eventuala semnare a unui acord de asociere cu Uniunea Europeana. Vom astepta un nivel confortabil pentru noi, pentru interesele noastre; atunci cand ne vom putea pune de acord asupra unor conditii normale, vom putea vorbi de semnarea acestui document”, a declarat Ianukovici intr-o interventie televizata. „Cand vor fi intrunite aceste conditii – mai devreme sau mai tarziu – vom vedea. As vrea sa se intample cat mai curand posibil. Noi am anuntat optiunea noastra si nu avem alte intrebari, dar, in privinta principiilor, este o chestiune de principiu”, a subliniat Ianukovici.
Polonia acuza Rusia
In tot acest context, presedintele polonez, Bronislaw Komorowski, a declarat intr-un interviu acordat cotidianului Gazeta Wyborcza ca Bruxelles-ul a subestimat capacitatile de „santaj” ale Moscovei asupra Kievului, care au determinat Ucraina sa suspende pregatirea Acordului de Asociere cu UE. „Bruxelles-ul a comis o eroare de apreciere a fondului problemei in relatiile UE-Ucraina. Nu este vorba despre problema Iulia Timosenko, ci despre politica de presiune si santaj exercitata asupra Ucrainei de catre vecinul sau din Est”, a apreciat Komorowski. „Vom lucra la o reactie inteleapta si ferma a Uniunii Europene fata de dictatul rus la adresa Ucrainei”, a oferit asigurari seful statului polonez. Potrivit lui, „atitudinea ferma a presedintelui Putin sporeste sansele pentru o pozitie omogena a statelor membre UE si pentru o actiune solidara in favoarea Ucrainei, dupa summitul de la Vilnius”. Komorowski urmeaza sa efectueze o vizita in Ucraina pe 2 decembrie. Potrivit cotidianului polonez Gazeta Wyborcza, liderii europeni iau in calcul sa adopte la summitul de la Vilnius o declaratie care va avertiza Rusia in privinta amestecului sau in afacerile interne ale tarilor vecine.
de Razvan Iorga | nov. 26, 2013 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Rusia se afla la originea deciziei Ucrainei de a suspenda pregatirea unui acord de asociere cu Uniunea Europeana, a confirmat marti premierul ucrainean Mikola Azarov, citat de mass-media de la Kiev. „Rusia a propus amanarea semnarii si inceperea de negocieri”, a declarat Azarov, in contextul in care UE a acuzat Moscova de faptul ca a exercitat presiuni asupra Kievului cu scopul de a impedica acest acord. Premierul a afirmat, insa, ca nu s-a convenit nimic cu Masocova referitor la compensatii in schimbul acordului cu UE. „Bineinteles ca nu”, a raspuns el intr-o intalnire cu jurnalisti straini. El a spus ca nu exista un „acord precis” cu privire la revizuirea pretului gazelor ruse pentru Ucraina. „Lansam negocieri la inceputul lui decembrie cu Rusia asupra restabilirii unor relatii comerciale si economice normale”, a anuntat Azarov. Pe de alta parte, Uniunea Europeana nu a oferit Ucrainei sustinerea necesara in situatia economica dificila in care se afla tara, a adaugat Azarov. „Nu am primit sustinerea necesara a Uniunii Europene in momentul in care era importanta”, a subliniat seful Guvernului ucrainean. „UE nu a oferit niciun ajutor, in afara de declaratii”, a insistat el. Azarov a acuzat totodata Fondul Monetar International (FMI) ca a inasprit, inaintea adoptarii acordului, conditiile acordarii unui imprumut.
de Anatol Terzi | nov. 26, 2013 | Federatia Rusa, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Vicepremierul Dmitri Rogozin, impreuna cu liderul separatist, Evgheni Sevciuk
In ajunul summitului de la Vilnius, dupa ce a rezolvat „problema ucraineana”, Moscova incearca cu ultimele eforturi sa opreasca si Republica Moldova din drumul spre UE. Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a declarat marti ca Republica Moldova trebuie sa se consulte cu Transnistria inainte de a parafa si semna acordul de asociere cu Uniunea Europeana. „Nu este posibil ca, pe de o parte, sa se vorbeasca despre integritatea teitoriala a statului moldovenesc, pe de alta parte Tiraspolul sa nu fie consultat intr-o chestiune atat de importanta. Ase ceva este inacceptabil”, a declarat Dmitri Rogozin in cadrul unei videoconferinte pe relatia Moscova-Tiraspol. El a mai scris duminica pe contul sau de Twitter ca nu intelege cum in Republica Moldova si Ucraina pentru integrarea europeana pledeaza multi nationalisti. Problema nu este noua si chiar in urma cu trei saptamani, in Germania, oficialii de la Chisinau si cei au UE au stat de vorba cu separatistii transnistreni cu care au discutat despre avantajele in primul rand economice de adera la UE. „Din rezultate, as vrea sa spun ca s-a trecut in revista agenda subiectelor care astazi ne preocupa atat la Chisinau, cat si la Tiraspol. in primul rand, s-au discutat subiectele legate de noile reglementari in regimul de comert pe care urmeaza sa il avem noi, Republica Moldova, cu Uniunea Europeana si, la fel, vecinii, Ucraina, prin semnarea de catre Ucraina si parafarea de catre Moldova, la Vilnius, a Acordului de Asociere. Exista mai multe intrebari sau subiecte, pe care nu le inteleg partenerii de la Tiraspol, atunci cand spun ca aceste acorduri si noi mecanisme ar veni cu efecte negative pentru regiunea transnistreana. Vreau sa va spun ca atat delegatia de la Chisinau, cat si partenerii nostri din Ucraina, dar si din Uniunea Europeana, au prezentat explicatii, prezentari si date statistice, astfel ca sa fie foarte clar ca aceste mecanisme vin sa aduca doar beneficii populatiei atat din stanga Nistrului, cat si din dreapta Nistrului. Premierul Iurie Leanca a propus sa fie creat un subgrup, in cadrul grupurilor de lucru, pentru economie si comert, care sa se preocupe doar de subiectul DCFTA [Acordul de Liber Schimb Aprofundat si Comprehensiv]. Sunt invitati la Chisinaul acesti experti de la Tiraspol, chiar partenerii din Ucraina au spus sa fie prezenti in acest grup si reprezentantii ai business-ului din regiune, reprezentanti ai uniunilor de producatori, care reprezinta companiile din Transnistria, astfel, ca sa avem discutii si sa putem sa excludem orice dubii la subiectul DCFTA [Acordul de Liber Schimb Aprofundat si Comprehensiv]. La fel, s-a atras o atentie sporita libertatii circulatiei pentru locuitori”, a declarat Carpov.
Sevciuk, inflexibil
Cu toate acestea, dupa reuniunea din Germania, liderul separatist de la Tiraspol, Evgheni Sevciuk, a afirmat ca nu ia in calcul nicio optiune de compromis cu Chisinaul, ci doar o stare latenta de conflict. „Exista evaluarile expertilor din delegatia moldoveneasca, „Dupa ce vom semna setul de documente cu UE, ne vom alinia la hotarele tarii, si atunci veti ajunge intr-o Moldova unita”. Astfel, problemele politice nu se rezolva, deoarece este o abordare partinitoare. Nicaieri in lume prin blocaj si sanctiuni economice nu s-a atins o solutionare echitabila. Istoria pe unii ii invata, iar pe altii – nu”, a sevciuk, citat de Unimedia.md. „Suntem de parere ca problema recunoasterii sau nerecunoasterii se ascunde in aplicarea fortei. Daca vor exista forte si dorinta de a recunoaste – atunci vor recunoaste! Nu vor exista forte si dorinta de a accepta vointa poporului, prin urmare, nu vor recunoaste”, a mai spus liderul separatist de la Tiraspol.
de Marcu Viadi | nov. 25, 2013 | Caucaz, R. Moldova, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Georgia va parafa la apropiatul summit european de la Vilnius Acordul de asociere la UE, pozitia sa in aceasta privinta nefiind afectata de recenta decizie a Ucrainei de a suspenda procesul de apropiere fata de Uniunea Europeana, a declarat luni ministrul adjunct de externe georgian, David Zalkaliani, citat de Interfax. „Vom merge la summitul de la Vilnius, vom parafa Acordul (de asociere) si ne vom pregati de semnarea lui in 2014”, a precizat ministrul georgian, potrivit agentiei de presa mentionate. El a tinut sa precizeze ca ”decizia Ucrainei este regretabila, dar ea nu are nicio influenta asupra deciziei Georgiei”. Noul presedinte al Georgiei, Ghiorghi Margvelasvili, ales in urma alegerilor de la sfarsitul lunii octombrie, declara recent, ca tara sa „isi va continua drumul spre Europa” si ca este gata sa depaseasca toate obstacolele posibile pe calea spre integrarea europeana. Negocierile privind asocierea Georgiei la UE au inceput in iulie 2010. La sfarsitul lunii iulie a acestui an, s-a anuntat ca textul documentului a fost convenit in totalitate intre cele doua parti si ca acordul este gata pentru parafare. Este de asteptat ca Acordul de asociere dintre Georgia si UE sa fie semnat pana in septembrie 2014, urmand ca acesta sa inlocuiasca Acordul pentru parteneriat si cooperare, in vigoare in prezent.
