Jurnalisti rusi, agresati la Kiev

Jurnalisti rusi, agresati la Kiev

jurnalisti rusiUn jurnalist rus si un cameraman care transmiteau informatii despre protestele din Ucraina au fost rapiti de persoane ramase neidentificate si au fost batuti. „Eu si cameramanul meu am fost urcati in cursul noptii la bordul unui vehicul cu geamuri fumurii, fara numere de inmatriculare”, a declarat jurnalistul si bloggerul Nikita Perfilev. „Ne-au batut si ne-au recomandat sa ne intoarcem in Rusia. Agresorii vorbeau perfect limba rusa”, a spus ziaristul. Nikita Perfilev este un jurnalist si blogger care lucreaza pentru site-ul rus Ridus, apropiat de opozitia rusa. Ucraina se confrunta cu o criza politica fara precedent dupa ce Administratia Viktor Ianukovici a refuzat, in noiembrie, semnarea unui acord de asociere cu Uniunea Europeana, preferand apropierea de Rusia. Protestele s-au intensificat de aproximativ trei saptamani, in contextul adoptarii unor legi care permiteau dispersarea brutala a manifestatiilor. Legile controversate au fost ulterior abrogate.

Share our work
Ianukovici revine din concediu medical direct in mijlocul unor noi proteste la Kiev

Ianukovici revine din concediu medical direct in mijlocul unor noi proteste la Kiev

Ukraine aq

Presedintele ucrainean Viktor Ianukovici va reveni, luni, din concediul medical pe care si l-a luat saptamana trecuta intr-o atmosfera si mai ostila la Kiev, acolo unde 50.000 de persoane au participat duminica la noi demonstratii impotriva sa. „Presedintele Ucrainei se simte bine, starea sa de sanatate este satisfacatoare. Viktor Ianukovici intentioneaza sa isi reia activitatea luni”, precizeaza Presedintia. Ianukovici a intrat in concediu medical joi, la o zi dupa demisia Guvernului si in contextul in care tara se afla in plina criza politica, dupa doua luni de proteste violente. Aproximativ 50.000 de persoane s-au adunat duminica in Piata Independentei din centrul Kievului, unde manifestatiile continua de doua luni, protestatarii cerand demisia Administratiei Viktor Ianokovici. Opozitia proeuropeana a prezentat manifestatia de duminica drept o „reuniune de informare”. Mitingul a inceput cu discursurile unor preoti greco-catolici si ortodocsi care au facut apel la dreptate si la unitate nationala in contextul crizei fara precedent cu care se confrunta Ucraina. Unul dintre liderii opozitiei, Vitali Kliciko, a declarat la Munchen ca, deocamdata, nu se contureaza nicio solutie la criza din Ucraina, in pofida negocierilor dintre putere si opozitie. Sambata, rivalitatea ruso-occidentala a revenit in prim-plan, in contextul in care Statele Unite, Germania si Franta au exprimat sustinere pentru opozitia ucraineana, in timp ce Rusia a denuntat manifestatiile „ilegale” din Ucraina. Presedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din Duma de Stat, Aleksei Pucikov, a acuzat duminica Uniunea Europeana de comportament „colonizator” fata de Ucraina. Protestele din Ucraina s-au intensificat de aproximativ doua saptamani, in contextul adoptarii unor legi care permiteau dispersarea brutala a manifestatiilor. Legile controversate au fost ulterior abrogate.

Share our work
Armata turca a deschis focul impotriva unui convoi al unei organizatii irakiene apropiate Al-Qaida

Armata turca a deschis focul impotriva unui convoi al unei organizatii irakiene apropiate Al-Qaida

turkish soldierr am1Fortele armate turcesti au tras mai multe tiruri asupra nordului Siriei, impotriva unui convoi apartinand gruparii jihadiste Statul Islamic in Irak si Levant (SIIL), apropiate Al-Qaida, a anuntat miercuri Statul Major turc. „O camioneta, un camion si un autobuz SIIL au fost distruse”, a precizat armata intr-un comunicat citat de presa. Aceasta operatiune a fost efectuata dupa ce „doua vehicule apartinand armatei au fost tinta unor tiruri, la postul de frontiera Cobanbey”, la est de orasul frontalier turc Kilis (sud), a precizat Statul Major. Incidentul nu s-a soldat cu victime de partea turca, scrie presa citand mai multe surse militare. Este primul incident in care sunt implicate Turcia si combatanti SIIL, care lupta de la inceputul lui ianuarie impotriva altor grupari rebele ostile regimului de la Damasc, in nordul Siriei. Un adversar ferm al presedintelui Bashar al-Assad, Turcia a fost acuzata ca furnizeaza arme mai multor grupari rebele siriene extremiste, lucru pe care l-a negat intotdeauna. Armata turca a bombardat in mai multe randuri nordul teritoriului sirian, ca represalii la tiruri de obuze efectuate dinspre Siria asupra unor sate turcesti.

Share our work
Varsovia cere o perspectiva clara pentru o Ucraina europeana

Varsovia cere o perspectiva clara pentru o Ucraina europeana

Seful diplomatiei de la Varsoviei, Radoslaw Sikorski

Seful diplomatiei de la Varsoviei, Radoslaw Sikorski

Polonia, care promoveaza apropierea Ucrainei de UE, reclama o perspectiva europeana pentru aceasta tara devastata de ample miscari de contestare, a declarat joi seful diplomatiei poloneze Radoslaw Sikorski. „Trebuie sa tragem concluziile greselilor comise la negocierile UE-Ucraina cu privire la un acord de asociere. Ucrainenii au dorit, iar Polonia a sustinut acest lucru, sa fie mentionat dreptul acestei tari de a candida la un moment dat la UE. Votul de veto al unor tari a lasat impresia ca Ucraina ai prost vazuta in UE”, a declarat ministrul Sikorski intr-un interviu pentru agentia poloneza PAP. „Trebuie corectata aceasta eroare”, a insistat ministrul polonez. In opinia lui Sikorski, „Consiliul European ar putea sa inscrie o astfel de declaratie de exemplu in concluziile” tratatului de asociere UE-Ucraina. Premierul polonez a anuntat recent ca va avea o serie de intrevederi cu oficial din tari UE privind situatia din Ucraina, pentru infiintarea „unui program practic de ajutorare a Ucrainei”. El este asteptat joi la Bruxelles si Paris, iar ulterior la Berlin si Londra. Opozitia ucraineana este mobilizata de peste doua luni, dupa ce presedintele ucrainean Viktor Ianukovic a refuzat sa semneze un acord de asociere cu Uniunea Europeana. In tot acest timp, SUA pregateste sanctiuni pentru autoritatile de la Kiev. Surse din cadrul Congresului american au declarat pentru agentia Reuters ca au discutat eventuale sanctiuni cu reprezentanti ai Casei Albe. Potrivit acestora, astfel de masuri ar putea fi aplicate in cazul in care va exista o noua escaladare a violentelor din tara.

Share our work
Rompuy, optimist ca Republica Moldova va semna in vara Acordul de Asociere la UE

Rompuy, optimist ca Republica Moldova va semna in vara Acordul de Asociere la UE

rompuy am22Presedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, a declarat, marti, dupa summitul UE cu presedintele Rusiei, Vladimir Putin, ca Parteneriatul Estic al Uniunii este un proiect important pentru regiune si ca spera ca el sa aduca beneficii intregii regiuni, inclusiv Rusiei, relateaza Europa Libera. Rompuy a spus ca spera ca Republica Moldova sa semneze Acordul de Asociere in aceasta vara, cel mai tarziu pana la toamna si ca UE este pregatita sa semneze acordul si cu Ucraina. Intalnirea UE-Rusia a durat doar cateva ore pe fondul tensiunilor din Ucraina. Spre deosebire de anii precedenti, când discutiile intre liderii europeni si oficialii rusi durau o zi si jumatate, cel de-al 32-lea summit UE-Rusia a fost redus la minim, cu o intâlnire de doar 2 ore si jumatate intre principalii trei responsabili ai UE – Herman Van Rompuy, Jose Manuel Barroso si Catherine Ashton, impreuna cu presedintele Vladimir Putin si ministrul de Externe, Serghei Lavrov. Acest format minimal a fost descis de UE „pentru a discuta esentialul”, adica „a clarifica” si „pune in ordine” relatiile cu Rusia, intr-un moment in care trec printr-un moment de tensiuni, a explicat un oficial european. De altfel, criza ucraineana reprezinta punctul central al nemultumirilor din partea UE, dupa tensiunile aparute anul trecut in urma schimbarii neasteptate de pozitie a presedintelui Viktor Ianukovici in privinta apropierii Ucrainei de Uniunea Europeana.

Share our work
Ianukovici cedeaza: Guvernul Azarov si-a depus mandatul

Ianukovici cedeaza: Guvernul Azarov si-a depus mandatul

Ситуация в КиевеDeputatii puterii si opozitiei din parlamentul ucrainean (Rada Suprema), reunit marti in sesiune extraordinara pentru a discuta situatia din Ucraina, nu au reușit sa cada de acord asupra proiectului de lege privind amnistierea participantilor la manifestatiile de protest, discutiile asupra acestui subiect urmand a fi reluate miercuri, informeaza ITAR-TASS. Anterior, deputatii ucraineni au votat pentru anularea legilor adoptate la 16 ianuarie ce prevedeau pedepse severe pentru participantii la proteste, legi denuntate de opozitia ucraineana și care au provocat o radicalizare a mișcarii de contestare la Kiev. in aceeași zi, președintele Viktor Ianukovici a acceptat demisia premierului Mikola Azarov și, in consecinta, a intregului guvern. Cabinetul actual va continua sa coordoneze afacerile curente pana la formarea unei noi echipe guvernamentale, dupa cum se precizeaza intr-un decret publicat pe site-ul președintiei ucrainene. Potrivit agentiei ucrainene Unian, functia de prim-ministru va fi asigurata de vicepremierul Serghei Arbuzov.

Romanii din Ucraina se implica in proteste

Insumata la o cifra de circa 500.000 de oameni grupati in trei regiuni ale Ucrainei – Transcarpatia, Cernauti si Odessa – comunitatea romaneasca participa si ea la protestele din aceasta tara. Un romana din Ucraina, sub protectia anonimatului, a declarat pentru reporterii Mediafax ca romanii din Ucraina iau parte la proteste, intrucat miscarea din aceasta tara nu are legatura cu nationalitatea, intrucat „toata lumea lupta cu autoritatile”. „Nu ai cum altfel, cand fortele speciale bat oamenii, cand politia fiscala vine si iti ia tot, cand nivelul de coruptie este extrem de mare, nationalitatea nu mai are nicio importanta”, spune unul dintre putinii romani din tara vecina care a acceptat sa vorbeasca despre implicarea romanilor in protestele incepute anul trecut la Kiev si care s-au raspandit in ultimele zile in toata tara, inclusiv in zona rusofona, la Dnepropetrovsk si Zaporojie, aproape de granita cu Rusia. Pentru multi romani „varianta ideala” de solutionare a conflictului consta in semnarea de catre Ucraina a Acordului de Asociere cu Uniunea Europeana si, la un moment dat, aderarea la spatiul comunitar. „Aderarea la UE ar duce la cresterea nivelului de trai, al civilizatiei. Fara asta nimic nu se va schimba. Acum totul e in ceata, nu exista perspective, pentru copii, pentru varstnici”, spune acesta. „Actuala putere vrea unirea cu Rusia, Belarus si Kazahstan. Sper ca romanii au inca memorie. Stramosii lor au fost deportati in Siberia, Kazahstan. Nu mai vrem asta, vrem civilizatie. Singura noastra sansa este Uniunea Europeana. Pana acum toate guvernele au promis reforme, dar au fost doar declaratii, nimic nu s-a schimbat. E nevoie de controlul societatii civile, al UE pentru ca aceasta tara sa aiba o sansa normala”, crede el. Desi sunt reprezentati la nivel local si regional si au un deputat in Rada de la Kiev, Ion Popescu, si oficial beneficiaza de unele drepturi, romanii nu sunt multumiti de modul in care se aplica legea.

Share our work