de Marcu Viadi | feb. 18, 2014 | Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Seful Executivului de la Ankara, Recep Tayyip Erdogan, care apara o noua lege foarte controversata privind controlul Internetului, a cerut luni elevilor sa nu devina „prizonieri” ai tehnologiei modern. „Internetul este un instrument foarte important, dar poate deveni cel mai mare flagel al erei noastre in mainile oamenilor rau intentionati”, a declarat Erdogan in fata unui panel de elevi si profesori, la Ankara. „Nu deveniti prizonieri ai Internetului (…), iesiti sa va jucati in parcuri si in gradini, nu uitati ca un calculator nu va putea niciodata sa ia locul unei carti”, a continuat el, aparand noile reguli adoptate de Parlament. „Noi nu dorim sa restrangem libertatile (…), dar ne dorim tineri care sa fie protejati de santajisti, de uzurpatori si de infractori, asa cum o fac alte tari”, a afirmat el. Parlamentul turc a votat la inceputul lunii o serie de amendamente la Legea din 2007 privind Internetul care, intre altele, permite autoritatii guvernamentale de telecomunicatii (TIB) sa blocheze fara decizia justitiei site-uri care aduc atingere „vietii private” sau publica un continut considerat „discriminatoriu sau ofensator”. Votate intr-un moment in care Guvernul este afectat de un rasunator scandal de coruptie, amendamentele acestei legi au provocat furia opozitiei si critici din partea a numeroase ONG-uri sau capitale straine, care le-au considerat drept „liberticide”. Adversarii noii legi l-au indemnat pe presedintele turc Abdullah Gül, care a recunoscut ca aceasta pune „probleme”, sa nu o promulge. intr-un e-mail trimis lui Gül si publicat luni, reprezentanta Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) pentru libertatea presei si-a exprimat regretul in legatura cu „noua lege privind Internetul”, care, in opinia ei, „ameninta libertatea de exprimare si a presei in Turcia”.
de Vitalie Goncearov | feb. 18, 2014 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Violentele au coborat din nou, marti, din Parlament in strada la Kiev, acolo unde ciocnirile violente dintre manifestanti si fortele de ordine au facut deja cinci morti si peste 150 de raniti, potrivit unui bilant intermediar emis de autoritati. „Cinci civili au fost ucisi in violentele in masa de la Kiev”, a declarat Olga Bilik, o purtatoare de cuvant a politiei, fara sa faca alte precizari. In dimineata zilei de ieri, protestarii au ocupat si devastat sediul Partidului Regiunilor (de guvernamant), condus de presedintele Viktor Ianukovici. Ulterior, trupele speciale Berkut, din subordinea Ministerului de Interne, au eliberat marti la pranz sediul Partidului Regiunilor, situat in strada Lipskaia din Kiev, dupa ce imobilul a fost ocupat de un grup de protestatari, in urma unui asalt. ‘Protestatarii au reusit sa ocupe doar 20 de minute primul etaj al cladirii’, a declarat deputata de opozitie Lesia Orobet, indicand ca manifestantii au luat cu ei o parte din documentele descoperite aici, ‘pentru studiere’. in timpul asaltului, atacatorii au aruncat cu sticle cu substante inflamabile, provocand un incendiu in care a ars o parte din imobil. Protestatarii au spart usa si au indepartat camerele de supraveghere de la intrare, precum si placuta cu insemnele Partidului Regiunilor de pe cladire. Ei nu au intampinat nicio rezistenta. Toti reprezentantii partidului care se aflau in acel moment in cladire au parasit incinta. Mai tarziu, manifestantii s-au repliat pe strada Institutskaia, in timp ce echipaje de pompieri incearca sa stinga incendiul de la sediul Partidului Regiunilor.
Opozitia cere alegeri parlamentare si prezidentiale anticipate
Pe strada Lipskaia, circa 2.000 de membri ai trupelor speciale Berkut, cu ajutorul a 1.000 de sustinatori ai actualei puteri de la Kiev, incearca sa-i impinga pe demonstranti spre Maidan (Piata Independentei). Fortele de ordine recurg in principal la grenade lacrimogene si asurzitoare. Intre timp, violentele si-au extins aria la Kiev, unde grupuri de protestatari au preluat controlul, prin asalt, asupra Casei Ofiterilor, unde se adaposteau politistii antirevolta si scutieri. Confruntari in masa intre cele doua tabere au loc simultan pe mai multe strazi din centrul Kievului, intre care Institutskaia, scelkovicinaia si Sadovaia. Pe strada Grusevski au fost incendiat anvelope de la masinile apartinand fortelor de ordine. Liderul partidului Udar/Lovitura, Vitali Kliciko a cerut presedintelui Viktor Ianukovici sa anunte convocarea de alegeri parlamentare si prezidentiale anticipate. ‘Faceti acest lucru si va fi o iesire din situatia actuala, va fi un act de curaj’, a spus Kliciko, intr-un apel catre seful statului. Fostul pugilist l-a indemnat pe Ianukovici sa puna presiune pe Partidul Regiunilor in problema revenirii la Constitutia din 2004. ‘Dati comanda! Parlamentul trebuie sa voteze revenirea la forma legii fundamentale din 2004. Toate acestea vor permite scaderea temperaturii in societate’, a mai spus Kliciko, la o zi dupa o vizita la Berlin, unde impreuna cu alti lideri ai opozitiei ucrainene a abordat situatia din Ucraina cu cancelarul german Angela Merkel. Parlamentul ar trebui sa formeze noul guvern si noi, ca opozitie, suntem gata sa ne asumam responsabilitatea pentru formarea sa, a declarat Kliciko.
Rusia acuza Occidentul
Diplomatia rusa a critica Occidentul pentru violentele de la Kiev. Reluarea violentelor in Ucraina este „rezultatul” politicii occidentalilor, care au incurajat escaladarea, a denuntat marti diplomatia rusa. „Ceea ce se inatmpla acum este rezultatul direct al politicii de complacere a politicienilor occidentali si structurilor europene care, de la inceputul crizei, trec cu vederea actiunile agresive ale fortelor radicale din Ucraina, incurajand, in fapt, escaladarea si provocarile la adresa puterii legale”, a apreciat Ministerul rus de Externe, intr-un comunicat.
de Razvan Iorga | feb. 17, 2014 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Manifestatii ucraineni au eliberat cladirea primariei de la Kiev ocupata de doua luni si au deschis partial o strada, indeplinind conditiile amnistiei menite sa aplaneze confruntarea indelungata intre opozitie si presedintele Victor Ianukovici. Autoritatile la randul lor au eliberat protestatarii aflati in detentie si au retras fortele speciale dintr-o zona cheie, in apropiere de stadionul Dinamo Kiev, unde cel putin trei protestatari au murit in violentele din luna ianuarie. Procuratura Generala a anuntat ca pune, luni, in practica amnistia si anuleaza dosarele deschise impotriva protestatarilor retinuti pentru incalcari intre 27 decembrie 2013 si 2 februarie 2014, perioada care include si saptamana de ciocniri soldate cu sase morti si sute de raniti. Sefa politicii externe si de securitate europene, Catherine Ashton a salutat aceste evolutii, cerand „clasarea tuturor dosarelor”, ca dialogul politic sa poata continua in parlament saptamana aceasta.
de Razvan Iorga | feb. 16, 2014 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Opozitia ucraineana cere Bruxelles-ului sa ofere sprijin concret. Liderii opozitiei proeuropene din Ucraina vor solicita, luni, asistenta financiara din partea Uniunii Europene, in cursul intalnirii pe care o vor avea la Berlin cu Angela Merkel, cancelarul Germaniei. „Avem nevoie de ajutor. Nu avem nevoie de vorbe, ci de fapte”, a declarat Arseni Iateniuk, unul dintre liderii opozitiei ucrainene, in Piata Independentei din Kiev, unde duminica s-au adunat zeci de mii de manifestanti. „Vrem ca Europa sa spuna clar ce pachet de masuri economice ne poate propune”, a continuat Iateniuk. in afara de ajutorul financiar, liderii opozitiei vor cere eliminarea vizelor de calatorie pentru cetatenii ucraineni in spatiul Uniunii Europene. Doi lideri ai opozitiei ucrainene, Arseni Iateniuk si Vitali Kliciko, se vor intalni luni cu Angela Merkel.
„Salvatorul” Ianukovici
Daca opozitia cere ajutor financiar, Ianukovici a explicat de ce Ucraina a cotit din drumul spre Europa, acest fapt fiind datorita „salvarii” producatorilor interni ucraineni care ar fi fost scosi de pe piata de ceilalti din UE. Potrivit presedintelui Ianukovici, Acordul de asociere punea in pericol in special sectorul agricol si industria constructoare de masini din Ucraina, situatie ce ar fi fost ‘extrem de periculoasa’ pentru tara sa. Pentru ca producatorii ucraineni sa beneficieze de aceleasi drepturi ca producatorii europeni, ei ar trebui sa primeasca subventii de aproximativ 13-14 miliarde de euro anual, a indicat Ianukovici, in interviul acordat vineri seara cunoscutului moderator tv Vitali Korotici, fost redactor-sef al revistei Ogoniok din perioada perestroikai initiate de Mihail Gorbaciov. ‘Acest acord nu era in avantajul nostru; ar fi fost foarte periculos pentru noi’, a insistat seful statului ucrainean, subliniind ca in aceste conditii erau intemeiate temerile ca marfurile ucrainene nu ar fi fost competitive pe piata europeana. ‘Producatorii si-ar fi redus profiturile, iar principala destinatie a exportului ucrainean — Rusia — a declarat ca isi va proteja piata, astfel am fi ajuns la un blocaj in domeniul exporturilor, cu un prejudiciu de cel putin 400 miliarde de grivne’, a specificat liderul ucrainean, motivand in acest fel suspendarea, pe neasteptate, a semnarii Acordul de asociere la UE, care trebuia sa intervina la summitul Parteneriatului Estic de la Vilnius (sfarsitul lunii noiembrie 2013).
Liderul de la Kiev da vina pe informarea defectuoasa
Problemele cu care se confrunta in prezent Ucraina — mobilizarea in masa fara precedent a sustinatorilor opozitiei in urma suspendarii Acordului de asociere — au drept cauza faptul ca societatea ucraineana nu a fost informata la timp in privinta continutului acestui document si a consecintelor sale, considera Viktor Ianukovici. ‘Din pacate, de aceste probleme se face vinovata Puterea, care nu a organizat dezbateri publice la timp. Aceasta este o chestiune pentru guvern. Nu am facut o estimare prealabila despre ceea ce va urma dupa semnarea Acordului’, a mai spus presedintele ucrainean, mentionand ca lipsa de informare a populatiei inaintea summitului de la Vilnius a condus la actuala criza ce bulverseaza de aproape trei luni intreaga tara. Ianukovici a mentionat ca strategia Ucrainei este de a relua cooperarea cu ‘Europa, Statele Unite ale Americii, China si Rusia’, facand apel la apararea intereselor nationale ale tarii.
de Razvan Iorga | feb. 13, 2014 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Presedintele Parlamentului ucrainean Vladimir Ribak a declarat miercuri, in cadrul unei intalniri cu presedintele Adunarii Parlamentare NATO Hugh Bayley, ca Viktor Ianukovici accepta crearea unui Guvern de coalitie, relateaza agentia UNIAN. „O astfel de posibilitate inca exista. Un stat nu poate exista fara Guvern”, a afirmat Ribak. El a reamintit ca presedintele ucrainean le-a propus liderilor opozitiei sa conduca Guvernul, insa ei au refuzat. Ribak a apreciat ca cererea opozitiei de a decide unilateral componenta Guvernului reprezinta un „ultimatum” si poarta un caracter dictatorial. „Noul Guvern ar trebui sa fie apolitic si se concentreze asupra problemelor economice”, a adaugat presedintele Parlamentului ucrainean. El a afirmat ca reprezentantii opozitiei au doua optiuni: „sa ramana in opozitie si sa continue sa-si creasca popularitatea sau sa-i trimita pe cei mai buni specialisti ai sai in Guvern, ca sa gasim impreuna o solutie pentru aceasta situatie”. Ucraina se confrunta de la sfarsitul lunii noiembrie cu proteste fara precedent, dupa ce puterea de la Kiev a renuntat la procesul de apropiere de UE, in favoarea consolidarii relatiilor cu Rusia.
de Anatol Terzi | feb. 12, 2014 | Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Un judecator ucrainean a fost ucis marti seara de persoane necunoscute in orasul Kremenciuk, a anuntat Ministerul de Interne, subliniind ca magistratul analiza dosarele unor manifestanti anchetati pentru participarea la proteste. Judecatorul asasinat, Oleksandr Lobodenko, in varsta de 34 de ani, a „analizat recent cazurile mai multor participanti la actiunile de protest”, a anuntat Ministerul ucrainean de Interne intr-un comunicat. Manifestantii au fost inculpati pentru „ocuparea unor institutii publice”. Judecatorul a refuzat insa plasarea inculpatilor in detentie provizorie, cum solicita Parchetul, si a decis arestul la domiciliu. Ucraina este din noiembrie anul trecut teatrul unor proteste fara precedent, ca urmare a deciziei autoritatilor de la Kiev de a refuza semnarea Acordului de Asociere cu UE, in favoarea apropierii de Rusia. Centrul Kievului este ocupat de aproape trei luni de manifestanti. De asemenea, mai multe administratii regionale se afla sub controlul manifestantilor, in urma unor confruntari violente cu fortele de ordine.
Seful Executivului de la Ankara, Recep Tayyip Erdogan, care apara o noua lege foarte controversata privind controlul Internetului, a cerut luni elevilor sa nu devina „prizonieri” ai tehnologiei modern. „Internetul este un instrument foarte important, dar poate deveni cel mai mare flagel al erei noastre in mainile oamenilor rau intentionati”, a declarat Erdogan in fata unui panel de elevi si profesori, la Ankara. „Nu deveniti prizonieri ai Internetului (…), iesiti sa va jucati in parcuri si in gradini, nu uitati ca un calculator nu va putea niciodata sa ia locul unei carti”, a continuat el, aparand noile reguli adoptate de Parlament. „Noi nu dorim sa restrangem libertatile (…), dar ne dorim tineri care sa fie protejati de santajisti, de uzurpatori si de infractori, asa cum o fac alte tari”, a afirmat el. Parlamentul turc a votat la inceputul lunii o serie de amendamente la Legea din 2007 privind Internetul care, intre altele, permite autoritatii guvernamentale de telecomunicatii (TIB) sa blocheze fara decizia justitiei site-uri care aduc atingere „vietii private” sau publica un continut considerat „discriminatoriu sau ofensator”. Votate intr-un moment in care Guvernul este afectat de un rasunator scandal de coruptie, amendamentele acestei legi au provocat furia opozitiei si critici din partea a numeroase ONG-uri sau capitale straine, care le-au considerat drept „liberticide”. Adversarii noii legi l-au indemnat pe presedintele turc Abdullah Gül, care a recunoscut ca aceasta pune „probleme”, sa nu o promulge. intr-un e-mail trimis lui Gül si publicat luni, reprezentanta Organizatiei pentru Securitate si Cooperare in Europa (OSCE) pentru libertatea presei si-a exprimat regretul in legatura cu „noua lege privind Internetul”, care, in opinia ei, „ameninta libertatea de exprimare si a presei in Turcia”.
