de Vitalie Goncearov | mart. 20, 2014 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Seful diplomatiei ruse, Serghei Lavrov (foto), a declarat joi ca solutia pentru stabilizarea Ucrainei ar fi federalizarea tarii, relateaza agentia Itar-Tass, preluata de Karadeniz Press. „Noi dorim sa intelegem cine reprezinta concret puterea legitima la Kiev. De aceea, propunem, inainte de toate, lansarea unei reforme constitutionale care sa tina cont de interesele tuturor cetatenilor Ucrainei si de interesele tuturor regiunilor si numai dupa aceea sa se formeze organele puterii legitime, atat legislative, cat si executive, la centru si in regiuni. Noi suntem convinsi ca numai o federalizare a Ucrainei va permite stabilizarea acestei tari”, a declarat Lavrov in fata Dumei (camera inferioara a parlamentului rus), reunita pentru ratificarea acordului de anexare a peninsulei ucrainene Crimeea la Federatia Rusa. El a continuat ca „decizia istorica de reunificare a Crimeei cu Rusia survine pe fondul evenimentelor tragice din Ucraina”. In aceasta tara sora pentru Rusia a avut loc o lovitura de stat cu sprijin extern. tara este in continuare prada arbitrariului, in timp ce nationalisti radicali, antisemiti si extremisti, sprijiniti de noua putere, se dedau in fiecare zi la excese”, a mai spus seful diplomatiei ruse. Camera inferioara a Parlamentului rus, Duma de Stat, a ratificat joi tratatul privind alipirea Crimeei la Rusia, semnat marti de catre presedintele Vladimir Putin cu lideri prorusi din aceasta peninsula situata in sudul Ucrainei. Ratificarea a fost adoptata cu 443 de voturi pentru si unul impotriva. Deputatii au adoptat totodata o lege constitutionala privind incorporarea Crimeei in teritoriul rus.
Kievul: Rusia pregateste o noua interventie armata in sudul Ucrainei
In timp ce la Moscova se vorbeste de stabilizarea Ucrainei, oficialii ucraineni acuza noi provocari armate din partea fortelor ruse. Seful misiunii Ucrainei la ONU, la Geneva, Iuri Klimenko a declarat pentru presa ca exista „indicii” potrivit carora Rusia este pregatita sa lanseze o interventie de anvergura in estul si sudul Ucrainei. „Exista indicii potrivit carora Rusia este pregatita sa lanseze o interventie de anvergura in estul si sudul Ucrainei”, a declarat el pentru jurnalisti. Diplomatul a anuntat o suplimentare a trupelor in regiunea ucraineana Herson, in nordul Crimeei, indicii despre amplasarea unor mine si arestarea in regiuni din est si sud efectuate de catre forte de securitate ucrainene a unor activisti prorusi care detineau documente de identificare de la servicii de securitate ruse. „Ucraina si ucrainenii sunt pregatiti sa-si apere teritoriul prin toate mijloacele necesare, insa, in acest stadiu, ramanem angajati pe calea unei solutii politice”, a declarat Klimenko. „Ucraina va recurge la utilizarea dreptului la autoaparare in ultima instanta”, a spus el. De altfel, parlamentul de la Kiev a adoptat, joi, o rezolutie prin care Ucraina va lupta pentru „eliberarea” Crimeei si „nu va recunoaste niciodata anexarea de catre Rusia”. „Ucraina nu va inceta sa lupte pentru eliberarea Crimeei, oricat de lunga si de dureroasa va fi aceasta lupta”, arata rezolutia adoptata la initiativa presedintelui interimar Oleksandr Turcinov. „Poporul ucrainean nu va recunoaste niciodata anexarea Crimeei”, adauga textul, care subliniaza ca „frontierele au fost modificate pentru prima oara de la cel de-al doilea Razboi Mondial” de Rusia, care este garant al suveranitatii Ucrainei, dupa ce fosta republica sovietica a renuntat, in 1994, la arsenalul nuclear.
de Razvan Iorga | mart. 19, 2014 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Cotidianul britanic Financial Times a scris, miercuri, ca oligarhii rusi agreati de Kremlin, care nu controleaza deja segmente ale afacerilor din Crimeea, vor fi cu siguranta de acum incolo si mai interesati de impartirea sectoarelor economice din aceasta regiune. Publicatia scrie ca un grup de persoane foarte bine inarmate si cu fetele acoperite de masti, despre care se presupune ca ar fi soldati rusi, au luat cu asalt Bogdan Avto-Salon, showroomul unui dealer pentru marcile Hyundai si Subaru. Criticii Moscovei avertizeaza de mai multe saptamani ca atacurile fortelor rusesti asupra bazelor militare ucrainene reprezinta doar inceputul si ca afacerile private din Crimeea vor fi urmatoarea tinta. Evenimentele de pe Strada Balklava sugereaza ca acestia ar putea avea dreptate. „Este clar ca va avea loc o noua impartire a proprietatilor acum ca rusii sunt aici”, a declarat Arzi Selimova, editor la televiziunea de stat Krim. Oamenii de afaceri locali au notat si ca Bogdan Avto-Salon era detinut de un partener al oligarhului ucrainean Petro Porosenko, unul dintre sustinatorii importanti ai guvernului de la Kiev. Orice s-ar intampla cu showroomul respectiv, un lucru este clar: cele mai interesante active din Crimeea sunt deja sub controlul fortelor proruse si vor apartine in final Moscovei, scrie FT. Printre acestea se afla Ciornomornaftogaz – companie care extrage petrol si gaze din Marea Neagra, precum si Feodosia Oil Products Supply – companie care transfera petrol si produse petroliere de pe tancuri maritime in vagoane cisterna pentru transportul feroviar. Printre activele care si-ar putea schimba fortat proprietarul se numara si tabara de vara pentru copii Artek, faimoasa in timpul URSS, precum si multe hoteluri si sanatorii pe coasta insorita a Crimeei, detinute de ministere si sindicate ucrainene. Kievul are de pierdut nu doar companii valoroase, ci si investitii straine semnificative. inainte de intensificarea tulburarilor interne in februarie, autoritatile ucrainene negociasera cu Eni (Italia) si EDF (Franta) contracte de explorare pentru petrol si gaze in apele Crimeei. Noua conducere a regiunii a anuntat ca va pune resursele energetice sub administrarea companiei ruse de stat Gazprom.
Rusii fac investii in infrastructura
Dupa anexare, Moscova si-a propus sa realizeze o serie de investii importante in Crimeea. Vladimir Putin a anuntat miercuri ca Rusia va construi un pod intre teritoriul sau si Peninsula Crimeea, proiect estimat la trei miliarde de dolari. „Ne trebuie un pod pentru automobile si trenuri”, a subliniat Putin intr-o sedinta a Consiliului de Ministri, potrivit agentiei Interfax. Traversarea Stramtorii Kerci, care atinge 4,5 kilometri in cel mai ingust punct, in estul Crimeei, al bratului de mare care leaga marile Azov si Neagra, este singura modalitate de a ajunge pe peninsula de pe teritoriul rusesc, fara a trece prin Ucraina. Legatura este asigurata in prezent de un bac. Trenurile continua sa circule pe teritoriul ucrainean, a anuntat ministrul Transporturilor Maxim Sokolov. El a anuntat ca un tunel este, de asemenea, in studiu. Potrivit ministerului, citat de Intefax, proiectului ii este alocat un buget global in valoare de trei miliarde de dolari (2,16 miliarde de euro). Sursa nu a precizat ce infrastructuri include acest buget. Un oficial local a declarat la inceputul lunii ca podul este proiectat la o lungime de 7,5 kilometri. Premierul rus Dmitri Medvedev a semnat un decret prin care incredinteaza gestionarea unui grup public, BTP. Valoare evocata atunci era de 24 de miliarde de ruble (470 de milioane de euro).
de Anatol Terzi | mart. 18, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
In contextul tulburarilor din Ucraina si anexarea a unor teritorii ucrainene de catre Rusia, parlamentarii de la Chisinau vor sa legifereze de urgenta retragerea trupelor rusesti de pe teritoriul Republicii Moldova. Initiativa apartine deputatilor din Partidul Liberal care au inregistrat marti un proiect de hotarare a legislativului prin care se solicita urgentarea retragerii armatei ruse de pe teritoriul Republicii Moldova. Ei solicita in proiectul de hotarare retragerea cat mai urgenta si neconditionata a trupelor militare, armamentului si a munitiilor Federatiei Ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, tinand cont de faptul ca pe teritoriul acesteia se afla deja ilegal fortele Armatei a 14-a a Federatiei Ruse si avand in vedere actiunile de agresiune din Crimeea, pentru a preveni escaladarea conflictului si pe teritoriul Republicii Moldova, potrivit unui comunicat al formatiunii. ‘Parlamentul Republicii Moldova solicita Federatiei Ruse sa-si retraga imediat si neconditionat trupele militare, armamentul si munitiile de pe teritoriul Republicii Moldova, in spiritul angajamentelor internationale asumate de Federatia Rusa in momentul acceptarii ei ca membru al Adunarii Parlamentare a Consiliului Europei si la Summit-ul OSCE de la Istanbul din anul 1999’, potrivit textului proiectului. De asemenea, autorii propun sa se solicite organismelor internationale sa se implice mai ferm „in impunerea respectarii de catre Federatia Rusa a angajamentelor asumate privind retragerea armatei si a munitiilor sale de pe teritoriul Republicii Moldova”. Presedintele Republicii Moldova Nicolae Timofti a subliniat ca autoritatile de la Chisinau au solicitat in repetate randuri de la tribune internationale retragerea contingentului militar rus. in regiunea transnistreana a Republicii Moldova, controlata de un regim separatist prorus, sunt depozitate, potrivit unor surse, intre 20.000 si 40.000 de tone de arme si munitii, care sunt pazite de un contingent militar rusesc format din aproximativ 1.500 de persoane. Rusia si-a asumat inca din 1999 obligatia de a-si retrage munitiile de pe teritoriul Republicii Moldova, angajament pe niciodata nu l-a respectat.
Separatistii transnistreni cer alipirea la Rusia dupa modelul crimeean
Vicepremierul rus Dmitri Rogozin a afirmat marti ca situatia in Transnistria se va complica si mai mult atunci cand Moldova va semna Acordul de Asociere cu Uniunea Europeana. „Chisinau nu tine cont de parerea Transnistriei. Toate actiunile pe care le face Chisinau demonstreaza ca aceasta regiune nu este pamantul lor. Din aceste actiuni putem concluziona anumite lucruri”, a spus oficialul rus. Declaratia lui Rogozin vine in paralel cu solicitarea trimisa marti la Moscova de catre presedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol, Mihail Burla. Acesta a trimis scrisoare presedintelui Dumei de Stat a Rusiei, Serghei Nariskin, in care solicita examinarea posibilitatii anexarii Transnistriei la Federatia Rusa. Parlamentul de la Moscova urmeaza sa se pronunte in aceasta saptamana in legatura cu proiectul de lege propus de deputatii Partidului Rusia Dreapta, care prevede facilitarea anexarii de noi teritorii la Federatia Rusa. Presedintele Sovietului Suprem de la Tiraspol a mentionat ca proiectul de lege face posibila doar anexarea Crimeei, dar nu si a Transnistriei. „Autoritatile moldovenesti nu pot fi numite cu siguranta neefective. Mai mult decat atat, Transnistria ar putea fi nevoita sa organizeze un referendum conform legislatiei moldovenesti, dar intr-o republica separatista exista o legislatie proprie. Autoritatile din Republica Moldova nu au nici o influenta in Transnistria, care ar putea sa se adreseze Rusiei cu rugamintea de a fi anexata”, se mentioneaza in solicitare.
de Razvan Iorga | mart. 18, 2014 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Gigantul energetic rus Gazprom a propus administratiei de la Simferopol – capitala peninsulei Crimeea – sa se ocupe de dezvoltarea sectorului gazelor si petrolului din Crimeea, a declarat prim-vicepremierul local Rustam Temirgaliev, citat de RIA Novosti. ‘Evident, Gazpromul a fost primul care ne-a contactat in acest sens’, a recunoscut oficialul din Crimeea, intrebat daca aceasta republica autonoma din sudul Ucrainei, care si-au autoproclamat independenta luni si a cerut alipirea la Rusia, a primit propuneri de la companii din Rusia in ceea ce priveste dezvoltarea industriei petrolului si gazelor in regiune. Contactat de Reuters, un purtator de cuvant al Gazprom a refuzat sa faca vreun comentariu pe acest subiect. Saptamana trecuta, Temirgaliev declarase ca autoritatile ar putea vinde compania Chornomornaftohaz unei companii rusesti, ‘cum ar fi Gazprom’, de indata ce regiunea va prelua controlul asupra intreprinderii, care este acum parte a unei societati ucrainene energetice de stat.
de Vitalie Goncearov | mart. 18, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Presedintele rus, Vladimir Putin și premierul crimeean, Serghei Aksionov (dreapta)
Federatia Rusa a anexat, marti, peninsula Crimeea, parte integranta a Ucrainei, in urma rezultatului de 97% a unui referendum considerat ilegal care cerea consimtamantul pentru alipirea acestui teritoriu la Rusia. Presedintele rus Vladimir Putin a semnat, marti, cu noii lideri prorusi ai Crimeei un acord in acest sens la Kremlin, in fata celor doua Camere ale Parlamentului, a guvernatorilor si membrilor Guvernului rus. „Republica Crimeea este considerata parte componenta din Federatia Rusa incepand de la semnarea acordului”, afirma Kremlinul. Intr-un discurs sustinut in fata Adunarii Federale a Rusiei, Putin a declarat ca ca Rusia isi doreste sa traiasca in prietenie cu Ucraina, dar in acelasi timp nu poate sa nu apere drepturile cetatenilor sai din Ucraina. In acelasi timp, Vladimir Putin a acuzat puterea de la Kiev ca este una nelegitima, iar in organele de control se afla impostori. Totodata, Vladimir Putin a spus ca Rusia isi doreste ca Ucraina sa fie un stat suveran, iar referendumul organizat duminica in Crimeea a fost organizat deschis si onest. „Ne doare sufletul de ceea ce se imntampla acum in Ucraina, de faptul ca astazi cetatenii ucraineni nu stiu astazi ce sa faca mai departe, cum sa traiasca. Noi nu suntem doar buni vecini, ci suntem prieteni. in Ucraina sunt milioane de rusi. Rusia isi va apara mereu interesele, iar aceste interese trebuiesc respectate, chiar Ucraina trebuie sa fie prima interesata”, a declarat Putin. El a tinut sa atraga atentia si membrilor NATO in privinta ingradirii Rusiei. „Crimeea este a noastra si acest teritoriu strategic trebuie sa fie sub suveranitate stabila care este doar cea rusa. Ucraina a fost invitata sa devina membru NATO. Asta ar insemna pericol pentru intreg sudul Rusiei. Noi nu suntem impotriva NATO, noi suntem impotriva ca NATO sa fie langa hotarul Rusiei si sa faca odine prin ograda. Ei sunt baieti buni, dar mai bine sa vina ei la noi in ospetie, decat noi la ei”, a mai spus liderul de la Kremlin, citat de Karadeniz Press.
Kievul respinge acordul
In paralel, premierul ucrainean Arseni Iateniuk a afirmat marti ca aderarea Ucrainei la NATO „nu se afla pe agenda” Kievului. „Problema aderarii la NATO nu se afla pe ordinea de zi, exclusiv in scopul pastrarii unitatii Ucrainei”, a declarat premierul Arseni Iateniuk, intr-un mesaj catre regiunile rusofone din estul si sudul Ucrainei, care privesc cu rezerva o astfel de optiune. „Apararea tarii va fi asigurata de o armata ucraineana puternica si moderna”, a adaugat premierul ucrainean. Fostul premier Iulia Timosenko a declarat anterior ca intrarea trupelor ruse in Crimeea nu ar fi fost posibila daca Ucraina ar fi fost membra NATO. Evghen Perebiinis, un purtator de cuvant al diplomatiei de la Kiev, a declarat marti ca Ucraina nu va recunoaste niciodata alipirea Crimeei la Rusia. „Nu recunoastem si nu vom recunoaste niciodata asa-zisa independenta si asa-zisul acord de alipire a Crimeei la Rusia”, a declarat Perebiinis, adaugand ca acordul semnat la Moscova „nu are nimic a face cu democratia, dreptul si bunul simt”.
de Razvan Iorga | mart. 17, 2014 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Liderii de la Bruxelles si Washington a reactionat luni vehement fata de rezultatele referendumului din Crimeea pentru alipirea la Rusia si a impus o serie de sanctiuni pentru mai multi lideri de la varful politicii ruse, dar si din fosta garda de la Kiev. Presedintele Barack Obama a avertizat luni Rusia ca Statele Unite sunt pregatite sa impuna sanctiuni suplimentare in legatura cu situatia din Ucraina, afirmand ca ramane posibila, in continuare, o solutionare diplomatica a acestei crize. Printre persoanele vizate de blocarea conturilor din Statele Unite figureaza sapte responsabili rusi, intre care vicepremierul Dmitri Rogozin, presedintele Consiliului Federatiei (camera superioara a parlamentului rus) Valentina Matvienko, doi consilieri apropiati ai presedintelui rus Vladimir Putin si doi membri ai Dumei de Stat. in randul responsabililor ucraineni vizati de sanctiunile americane se numara Viktor Ianukovici si un consilier al acestuia. Obama a declarat – in sala presei de la Casa Alba, la o zi dupa referendumul privind alipirea Crimeei la Rusia si la scurt timp dupa ce Washingtonul si Uniunea Euroeana (UE) au anuntat sanctiuni tintite vizand oficiali rusi si prorusi din Ucraina – ca „noi provocari nu vor face decat sa izoleze si mai mult Rusia si sa-i diminueze statutul in lume”. Presedintele american – care a discutat duminica la telefon cu omologul sau rus Vladimir Putin in timp ce erau anuntate rezultatele referendumului de anexare a Crimeei la Rusia, considerat nul si neavenit de catre Washington si UE – a subliniat de asemenea ca membrii „comunitatii internationale vor continua sa fie solidari si sa respinga toate incalcarile suveranitatii si integritatii teritoriale ale Ucrainei”. „Continuarea interventiei militare ruse in Ucraina nu va face altceva decat sa agraveze izolarea diplomatica a Rusiei, iar economia sa va avea de suferit si mai mult”, a avertizat presedintele american. „Cred ca exista in continuare un mijloc de solutionae a acestei situatii pe cale diplomatica, intr-un mod care sa raspunda atat intereselor Rusiei, cat si ale Ucrainei”, a adaugat Obama.
Posibile extinderi
La randul lor, sefii diplomatiilor UE au convenit luni, dupa o intalnire ce a durat trei ore la Bruxelles, sa impuna sanctiuni impotriva a 21 de oficiali din Rusia si Ucraina. Sanctiunile includ interdictia de calatorie si blocarea conturilor, a anuntat pe Twitter seful diplomatiei lituaniene Linas Linkevicius. ‘Consiliul Afaceri Externe a ajuns la un acord cu privire la impunerea de sanctiuni — restrictii de calatorie si blocarea conturilor — impotriva a 21 de oficiali din Ucraina si Rusia’, a scris Linas Linkevicius in mesajul postat pe Twitter. El a adaugat ca in cateva zile vor fi luate mai multe masuri, atunci cand liderii UE se vor reuni in cadrul unui summit la Bruxelles. Este de asteptat ca oficialii UE sa extinda lista pentru a include mai multe figuri importante apropiate presedintelui rus Vladimir Putin. Bruxelles-ul a mai anuntat ieri semnarea Acordului de asociere dintre UE si Ucraina pe data de 21 martie, in a doua zi a Consiliului European de primavara.
