de Razvan Iorga | mai 13, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Kievul nu agreeaza ideea unei federalizari a Ucrainei promovata de Federatia Rusa ce nu are nimic de-a face cu Constitutia tarii, a declarat ambasadorul ucrainean la Bucuresti, Teofil Bauer. „inteleg foarte bine ca atentia comunitatii internationale este atintita asupra Ucrainei. (…) Pozitia Ucrainei este aceea ca Crimeea a fost, este si va ramane teritoriu ucrainean si Ucraina o sa faca toate demersurile pentru ca aceasta sa devina realitate cat mai degraba. Ceea ce se intampla astazi in regiunile din est si sud ale Ucrainei este o a doua etapa dupa evenimentele din Crimeea, nu are nimic de-a face cu situatia interna, este propagat sau legat de propaganda care se face din Rusia. Ideea care ni se impune, de federalizare a Ucrainei, nu are nimic cu Constitutia Ucrainei”, a spus acesta, marti, intr-o conferinta de presa. Ambasadorul a explicat faptul ca, in Constitutia Ucrainei, este precizat ca Ucraina este un stat unitar.
„Incercarile de a ne induce ideea de necesitate a federalizarii Ucrainei nu are nimic de-a face cu realitatea, ci este pur si simplu o incercare de destabilizare pe mai departe a Ucrainei. Ultimele sondaje care au fost facute in Ucraina arata ca nu mai mult de 15% din populatia din estul tarii sustine astfel de idei, adica de federalizare. in acelasi timp, mai mult de 70 de procente din populatie sustine ideea statului unitar si a trai intr-un stat unitar si numai 5 procente din cei intervievati fac legatura intre situatia din Ucraina de astazi si problema, sa spunem asa, a limbii”, a subliniat Teofil Bauer. Acesta a tinut sa precizeze ca Ucraina se confrunta cu „o agresiune externa”, si nu cu un proces intern de autodeterminare din partea populatiei locale.
de Anatol Terzi | mai 7, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Vicepremierul Eugen Carpov se afla in vizita la Washington, acolo unde s-a intalnit cu Tara Leweling, directoarea Consiliului National american pentru Securitate. Vizita survine dupa ce armata Republicii Moldova a fost plasata in stare de alerta la frontiere. Caropv a declarat inaintea reuniunii de la Casa Alba ca Republica Moldova este profund ingrijorata de evenimentele din estul Ucrainei, pe care le-a catalogat „o competitie geopolitica intre Est si Vest”. El a anuntat ca oficiali moldoveni monitorizeaza indeaproape modul in care informatii despre evenimentele din estul Ucrainei si regiunea separatista moldoveana Transnistria le sunt prezentate telespectatorilor din afara Rusiei de catre presa rusa controlata de catre stat.
Carpov a spus ca tara sa „sufera” din cauza ca este parte a competitiei geopolitice dintre Rusia si Occident, dupa ce separatistii prorusi din Transnistria si-au declarat independenta fata de Chisinau in 1990. Cele doua parti au purtat un razboi in 1992, incheiat prin interventia rusa alaturi de partea transnistreana. Aproximativ 1.500 de militari au ramas stationati in regiunea separatista din 1992, insa independenta Transnistriei nu a fost recunoscuta de nicio tara – nici macar de Rusia. Oficiali NATO au avertizat ca Transnistria poate sa fie urmatoarea tinta a Rusiei.
Republica Moldova si-a plasat marti fortele militare in stare de alerta, invocand inrautatirea situatiei de securitate in Ucraina vecina. Presedintele Nicolae Timofti, premierul Iurie Leanca si spicherul Parlamentului, Igor Corman, au spus intr-o declaratie comuna ca fortelor moldovene de securitate li s-a ordonat „sa ia toate masurile necesare pentru asigurarea ordinii publice la frontierele de stat”.
de Razvan Iorga | mai 7, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Turcia, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Romania, Turcia si Polonia au emis miercuri o declaratie comunca in care condamna agresiunea Rusiei impotriva Ucraine si nu recunosc anexarea Crimeei la Federatia Rusa. Comisiile de politica externa ale Senatului Romaniei, Senatului Republicii Polone si Marii Adunari Nationale a Turciei au adoptat, miercuri, la Bucuresti, o declaratie comuna in care se precizeaza ca cele trei state nu recunosc interventia militara „ilegala” a Rusiei in Ucraina si anexarea Crimeei. Anuntul a fost facut de presedintele Comisiei pentru politica externa a Senatului Romaniei, Petru Filip (PSD), la finalul intalnirii triaterale la care au luat parte vicepresedintele comisiei similare din Senatul Republicii Polone, Bogdan Klich, si presedintele Comisiei de politica externa din Marea Adunare Nationala a Turciei, Volkan Bozkir. Senatorul Petru Filip a precizat ca Romania are parteneriate strategice atat cu Polonia cat si cu Turcia, adaugand ca aceste tari reprezinta un veritabil avanpost al NATO in zona est-europeana si un „avanpost vizavi de o zona devenita in acest moment tampon” intre Uniunea Europeana, NATO si Rusia.
Invocand declaratia comuna adoptata, Petru Filip a precizat ca Romania, Republica Polona si Turcia „sustin, fara echivoc, toate masurile pe care NATO le decide in perspectiva respectarii integritatii si a pacii si a sigurantei din aceasta parte a lumii”. „Ca reprezentanti ai poporului, sprijinim ferm dorinta poporului Ucrainei de a-si alege singur destinul. Ne exprimam speranta ca alegerile prezidentiale care vor avea loc la 25 mai vor permite poporului ucrainean sa-si manifeste preferintele si calea spre dezvoltarea dorita. Suntem alaturi de poporul ucrainean in aspiratiile sale pentru o Ucraina democratica si libera”, se mai precizeaza in declaratie. Potrivit afirmatiilor lui Petru Filip, in cadrul triateralei s-a discutat si despre largirea Uniunii Europene in doua directii: sustinerea demersului Turciei, Republicii Moldova si Ucrainei de a deveni membre ale UE si largirea Uniunii in zona Balcanilor de Vest.
Vicepresedintele Comisiei pentru politica externa a Senatului Republicii Polone, Bogdan Klich, a sustinut determinarea celor trei tari pentru sustinerea stabilitatii in estul Europei. „Condamnam ferm actiunile ilegale ale Rusiei in Ucraina si anexarea ilegala a Crimeei”, a mentionat acesta, referindu-se la concluziile discutiilor tripartite. Presedintele Comisiei de politica externa din Marea Adunare Nationala a Turciei, Volkan Bozkir, s-a declarat „profund ingrijorat” de cursul evenimentelor din Ucraina si din Crimeea, in principal, mentionand ca Ucraina este vecinul Turciei si partener strategic si economic. Acesta a aratat ca Turcia are, de asemenea, relatii stranse cu Federatia Rusa, care este, la randul sau, vecina si partener strategic.
de Razvan Iorga | mai 7, 2014 | Alte regiuni, Asia Centrală, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Rusia plateste deja pretul aventurii sale militare in Ucraina, desi nu unul atat de ridicat incat presedintele rus Vladimir Putin sa puna capat agresiunii. Totusi, in ciuda sanctiunilor usoare aplicate de tarile democratice din Occident, Rusia a suferit exporturi de capital de peste 50 de miliarde de dolari in primele trei luni ale acestui an, o depreciere cu 9% a rublei si o usoara recesiune a economiei.
Invazia militara si anexarea peninsulei Crimeea in luna martie, urmata apoi de sprijinul Moscovei pentru separatistii pro-rusi in partea rasariteana a Ucrainei, ambele sperie investitorii straini. Acestia cauta plasamente alternative ale capitalului lor din moment ce garantiile rusesti nu mai arata atat de atractiv in lumina introducerii unor sanctiuni si mai dure din partea Vestului. Fondul Monetar International (FMI) a revizuit deja cresterea economica a Rusiei pentru 2014, reducand prognoza de la 1,3% la numai 0,2%.
In comparatie, expertii FMI se asteapta ca economia chineza sa inregistreze o crestere de 7,5% in acest an, scrie Kiev Post. Inflatia a atins in Rusia un procent de 6,9%, ceea ce reprezinta o lovitura serioasa data populismului promovat de Putin prin marirea pensiilor si dezvoltarea programelor sociale, principalele realizari ale sale in ochii populatiei.
Marii jucatori economici de pe piata rusa reclama declinul economiei
Nici marile companii ce investesc in Rusia nu sunt foarte multumite de „aventura ucraineana” a lui Putin. Rezultatele financiare raportate de un numar mare de companii europene, de la banci la producatori de bere, arata un impact negativ semnificativ cauzat de incertitudinile politice ale confruntarii Moscovei cu Occidentul in criza din Ucraina, precum si de incetinirea economiei Rusiei.
Banca franceza Societe Generale a anuntat, miercuri, ca reevaluarea in scadere cu 525 milioane de euro a afacerilor din Rusia a condus la scaderea cu 13% a profitului net in primul trimestru, in timp ce producatorul de bere Carlsberg si cel de tigarete Imperial Tobacco Group au informat ca declinul vanzarilor in Rusia si deprecierea rublei au afectat profitul si vor infleunta veniturile pe parcursul anului. De asemenea, afacerile din Rusia ale producatorilor de bere si de tigarete au fost lovite in ultimele trimestre puternic de reglementari mai stricte introduse de catre autoritati inainte de anexarea Crimeei de catre Rusia, scrie cotidianul american Wall Street Journal.
Confruntarea politica a Rusiei cu Vestul a pus noi presiuni pe rubla si a impins economia spre recesiune. inrautatirea economiei in Rusia a introdus o necunoscuta semnificativa in prognozele de profit si venituri ale multor companii europene, care au considerat pana curand Rusia drept un motor de crestere. Societe Generale, a treia mare banca dupa active din Franta, a anuntat ca profitul net a scazut in primul trimestru la 315 milioane de euro, de la 364 milioane de euro in aceeasi perioada a anului trecut. Banca a invocat ca motive ale acestui declin incertitudinile politice privin Rusia, economia slaba si declinul rublei.
Tensiunile Moscovei cu Occidentul reprezinta o problema majora pentru Societe Generale, care detine Rosbank, una dintre cele mai mari institutii de credit private din Rusia. Rosbank genereaza aproximativ 5% din veniturile totale ale grupului francez, care avea insa ambitii mari pentru operatiunile din Rusia la intrarea pe piata. Societe Generale a cumparat 20% din Rosbank in 2004 pentru 634 milioane de dolari si a cheltuit ulterior peste 4 miliarde de euro pentru a-si majora participatia la 99,4%. Profitul operational al bancii in Rusia a scazut in primul trimestru din acest an la 7 milioane de euro, de la 61 milioane de euro in urma cu un an.
Nici alcoolul nu se mai vinde la fel
Producatorul danez de bere Carlsberg a motivat pierderea inregistrata in primul trimestru prin deprecierea rublei si incertitudinile din Rusia, unde are afaceri importante. Compania are asteptari pesimiste pentru restul anului.Rusia este cea mai mare piata individuala pentru Carlsberg.
Carlsberg si-a inrautatit, miercuri, prognoza privind propriile rezultate pentru a reflecta situatia economica dificila din Rusia si se asteapta la un avans foarte redus al profitului pe ansamblul anului. Chiar si inaintea crizei din Ucraina, producatorii de bere prezenti in Rusia aveau dificultati din cauza schimbarii reglementarilor si altor factori care au impins piata pe scadere. Anheuser-Busch InBev, cel mai mare producator de bere din lume, a anuntat miercuri ca volumul vanzarilor in Rusia a scazut cu 10% in primul trimestru, in timp ce la nivel de grup a fost inregistrat un avans de 4,5%.
In aprilie, producatorul danez de bere Heineken a raportat scaderea cu 37% a profitului net din primul trimestru, din cauza mai multor factori, inclusiv climatul dificil din Rusia. Compania britanica Imperial Tobacco Group a informat, miercuri, ca Rusia, una dintre pietele care inregistra in mod obisnuit crestere puternica, a tras in jos rezultatele financiare. in ultimul an, autoritatile din Rusia au restrictionat vanzarile de tigarete si au crescut acciza la produsele din tutun cu pana la 40%. in Ungaria, compania farmaceutica Richter Gedeon se asteapta la scaderea vanzarilor in Ucraina si Rusia in acest an, din cauza crizei politice a declarat directorul general, Erik Bogsch.
Nici in UE semnele nu sunt deloc bune
Comisia Europeana avertizeaza si ea ca escaladarea tensiunile din Ucraina va afecta economic multe tari din UE. Bruxellesul avertizeaza ca are putea exista probleme majore cu livrarile de petrol si gaze si la cresterea preturilor acestor materii prime, poate avea un impact economic semnificativ asupra mai multor state UE „Daca intensificarea tensiunilor in raport cu Rusia va conduce la perturbari majore in aprovizionarea cu petrol si gaze, cu o crestere puternica a preturilor, impactul negativ asupra catorva state membre ar putea fi semnificativ”, noteaza Comisia Europeana (CE) in prognoza economica de primavara.
Riscurile geopolitice au afectat deja semnificativ perspectivele de crestere economica ale Rusiei. Comisia Europeana a redus prognoza de crestere economica pentru Rusia la 1% in acest an si 2% anul viitor, fata de estimarile de 2,3% pentru 2014 si 2,7% pentru 2015 inaintate in prognoza economica de iarna, publicata in luna februarie. Tensiunile dintre Vest si Rusia privind criza din Ucraina ar putea afecta cresterea economica a Bulgariei, Ciprului, Finlandei si tarilor baltice – Estonia, Letonia si Lituania, potrivit prognozei CE.
In cazul Bulgariei, dependenta sectorului energiei de importurile de gaze naturale din Rusia „ar putea deveni o povara asupra cresterii economice” in cazul aparitiei unor probleme cu aprovizionarea. Pentru Estonia, criza din Ucraina ar putea afecta atat comertul cu Rusia, cat si investitiile directe de la investitori din tara vecina. Exporturile Ciprului ar putea avea de suferit avand in vedere legaturile comerciale semnificative ale acestui stat cuRusia, daca se vor manifesta „efecte negative de revarsare” ale tensiunilor dintre Moscova si Kiev, noteaza CE. Criza din Ucraina ar putea avea repercusiuni asupra comertului si increderii investitorilor din regiune, reia Executivul UE in raportul asupra economiei Letoniei.
Economia letona va fi afectata in acest an de „limitarea” cererii din partea unor parteneri comerciali importanti, in principal Rusia, iar volatilitatea recenta a rublei rusesti ar putea pune presiune asupra exportatorilor letoni, noteaza CE. in consecinta, exportatorii ar putea incerca sa limiteze costul fortei de munca prin „planuri mai conservatoare privind angajarile”. in cazul Lituaniei, o incetinire mai accentuata a cresterii economice in Rusia si in regiunea Comunitatii Statelor Independente ar putea afecta comertul si increderea, cu un posibil impact asupra cererii interne. Finlanda ar putea resimti un impact economic semnificativ in cazul unei noi deteriorari a situatiei economice a Rusiei sau aparitiei unor restrictii asupra comertului cu Rusia, avertizeaza CE.
SUA: Sanctiunile vor afecta rubla ruseasca
Daniel Glaser, secretarul adjunct al Trezoreriei SUA, a afirmat miercuri ca sanctiunile internationale impotriva Moscovei „au un impact direct si indirect asupra economiei slabe a Rusiei”. Afirmatiile au fost facute in fata Congresului SUA despre impactul sanctiunilor asupra diferitelor sectoare economice. Potrivit acestuia rubla a pierdut 8 la suta din valoare de la inceputul anului, in timp ce banca centrala rusa a cheltuit 10 la suta din rezervele sale in valuta, respectiv 50 de miliarde de dolari, intr-un efort zadarnic de a o sustine.
Acest oficial a amintit, de asemenea, ca intre 100 de miliarde si 130 de miliarde de dolari in capital au parasit Rusia de la inceputul crizei, potrivit estimarilor FMI si ale Bancii Mondiale. Banca Rossia, vizata de sanctiuni si considerata drept banca oficialilor de rang inalt din Rusia, a pierdut aproape un miliard de dolari depozit si a fost constransa sa vanda obligatiuni in valoare de 500 de milioane de dolari pentru a-si mentine lichiditatile, a asigurat acest oficial american. „Este clar ca politica noastra de sanctiuni functioneaza”, a afirmat acest reprezentant al Trezoreriei.
de Razvan Iorga | mai 6, 2014 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a semnat luni o lege care interzice folosirea limbajului licentios in arta, cultura si evenimente de divertisment din tara, relateaza CNN. Cartile, CD-urile sau filmele care contin limbaj licentios pot fi distribuite doar purtand eticheta „Contine limbaj obscen”, potrivit unei declaratii a Kremlinului. Potrivit agentiei publice Itar-Tass, persoanele surprinse in timp ce folosesc un astfel de limbaj risca o amenda de pana la 70 de dolari, in timp oficialii risca o amenda de pana la 40 de dolari, iar companiile de 1.400 de dolari. Stabilirea cuvintelor care sunt considerate ca apartinand limbajului obscen se va face printr-o „examinare independenta”, afirma agentia rusa. Legea ar putea intra in vigoare la 1 iulie, sustine Itar-Tass, dar nu se aplica lucrarilor artistice si culturale deja aparute. in timp ce unii ar putea lauda incercarea de purificare a limbajului natiunii, este posibil ca aceasta sa fie perceputa de critici ca un nou pas catre limitarea libertatii de exprimare si de promovare a unei viziuni conservatoare si nationaliste.
Jurnalisti „de casa”
De asemenea, locatarul de la Kremlin a mai facut o miscare similara de a premia propaganda loiala din randul mass media. El a semnat un decret care onoreaza peste 300 de jurnalisti pentru „relatarea obiectiva” despre anexarea Crimeii de catre Rusia. Ziarul rusesc „Vedomosti” a citat pe 5 mai o sursa anonima de la Kremlin care spunea ca decretul a fost semnat de Putin la 22 aprilie si ca el era „de uz intern”. Purtatorul de cuvant al lui Putin, Dmitri Peskov, a confirmat decizia sefului lui pentru ziarul de limba engleza „Moscow Times”. Presa rusa de stat a justificat anexarea Crimeii, prezentandu-i pe liderii pro-occidentali ai Ucrainei drept radicali si fascisti. Dar mijloacele ruse de informare in masa resping ca ar face propaganda si acuza ele presa occidentala ca denatureaza adevarul.
de Razvan Iorga | mai 6, 2014 | Federatia Rusa, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Parlamentul de la Kiev (Rada Suprema) a respins marti ideea organizarii unui referendum pe subiectul integritatii teritoriale a Ucrainei odata cu alegerile prezidentiale de la 25 mai, informeaza Interfax, citand un deputat al fractiunii ‘Batkivscina’, partid al fostului premier Iulia Timosenko. Decizia a fost luata in cadrul unei sedinte desfasurate cu usile inchise. In favoarea referendumului au votat numai 154 de parlamentari, in conditiile in care erau necesare minim 226 de voturi pentru ca o consultare populara sa fie programata in aceeasi zi cu scrutinul prezidential. Potrivit parlamentarului ‘Batkivscina’ Aleksandr Brighinet, un referendum in Ucraina pe aceasta tema trebuie sa aiba loc, dar nu in timpul razboiului.
Putin, asemanat din nou cu Hitler
‘Este imposibil a organiza un referendum sub amenintarea armei. Doar Hitler a facut acest lucru in Austria, Stalin – in tarile baltice si Putin – in Crimeea. Teroristii nu vor renunta la arme in urma referendumului, iar agentii rusi nu se vor intoarce in Rusia. Sunt sigur ca teroristii din Donbas pot falsifica rezultatele in anumite orase, pentru a perturba alegerile in alte orase, astfel incat sa prezinte rezultate false si, prin urmare, sa justifice separarea regiunilor de Ucraina, asa cum au facut-o in Crimeea” – a scris deputatul pe pagina sa de Facebook. ‘, a afirmat el pe pagina sa de Facebook, relateaza eTransmedia.ro. Un proiect de lege ce propunea consultarea populatiei ucrainene privind integritatea teritoriala a Ucrainei, in ziua alegerilor prezidentiale de la 25 mai, a fost inregistrat in Rada marti si dezbatut in aceeasi zi, mentioneaza agentia citata.
