de Razvan Iorga | iun. 3, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, R. Moldova, România, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Chiar daca Republica Moldova are trecuta in Constitutie conditia de a nu afilia la niciun bloc militar, la Chisinau ar putea functia o reprezentanta a NATO. Anuntul a fost de catre ambasadorul R. Moldova in Belgia, Mihai Gribincea, cel care a declarat pentru Europa Libera ca modelul de functionare va fi deja existent in Georgia sau Ucraina. Potrivit diplomatului de peste Prut, Alianta Nord-Atlantica ar putea lua in considerare, de asemenea, sa trimita un ambasador in Republica Moldova, dupa modelul Uniunii Europene. Gribincea a calificat drept „ireale” discutiile referitoare la eventuala aderare a R. Moldova la NATO, in conditiile in care sondajele arata ca cetatenii modoveni nu sustin aceasta optiune. Pe fondul crizei din Ucraina, mai multi oficiali au exprimat ingrijorari in legatura cu tensiuni in privinta conflictului din regiunea separatista transnistreana, unde Rusia detine un contingent de peste 1.200 de militari.
Adjunctul secretarului general al NATO, Alexander Vershbow, care s-a aflat luna trecuta intr-o vizita la Chisinau, si-a exprimat speranta ca Rusia nu va ameninta integritatea teritoriala a Moldovei, pe fondul crizei din Ucraina. Neutralitatea R. Moldova, inscrisa in Constitutie, a devenit tema unor dezbateri la Chisinau, in urma crizei din Ucraina. Unii politicieni au sugerat modificarea Constitutiei prin referendum, in timp ce opozitia comunista a respins o astfel de optiune. De altfel, presedintele R. Moldova, Nicolae Timofti, declara, intr-un interviu publicat la 3 iunie de Europa Libera, ca securitatea tarii ar fi fost cu totul alta daca R. Moldova ar fi fost membra NATO. „Daca va depinde de mine, ca decizia mea sa fie definitiva, eu as vota pentru aderarea la NATO. Sunt sigur ca, daca noi am fi fost membri NATO, aveam si un nivel de siguranta cu mult mai ridicat, dar, poate, chiar si o siguranta deplina”, a afirmat presedintele R. Moldova in interviul pentru Europa Libera.
de Vitalie Goncearov | iun. 2, 2014 | Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Gigantul energetic rus Gazprom a confirmat plata de catre Kiev a unei sume de 786 de milioane de dolari pe care Ucraina o are de achitat Rusiei pentru gazele rusesti. Compania mai sustine ca a amanat pana la 9 iunie trecerea la sistemul de plata in avans pentru livrarile de gaze naturale catre Ucraina. „Ucraina a platit prima transa a datoriei la gaze. Astazi (luni), 786 de milioane de dolari (577 de milioane de euro) au fost virate in contul Gazprom”, a declarat, citat intr-un comunicat, Aleksei Miller, CEO-ul Gazprom. „Salutam inceperea reglarii datoriei de catre Ucraina si amanam trecerea la sistemul de prelata la 9 iunie”, a adaugat el. Rusia a amenintat ca trece la un sistem de plata in avans inca de marti pentru livrarea gazelor naturale catre Ucraina – deci o amenintare cu intreruperea aprovizionarii -, daca Kievul nu incepe sa-si plateasca datoria la gaze naturale. Gazprom reclama acum „rambursarea in totalitate a datoriei in contul gazelor naturale livrate pana la 1 aprilie, adica 2,237 miliarde de dolari, dintre care o parte a fost platita astazi (luni)”.
Avertismente de la Moscova
Grupul rus asteapta, de asemenea, „progrese in plata pentru aprilie si mai”. „Plata pentru mai trebuie sa fie facuta pana la 9 iunie”, a avertizat Miller. Autoritatile de la Kiev au anuntat vineri ca au efectuat o prima plata, care corespunde facturii la gaze pentru lunile februarie si martie, la finalul unor negocieri, la Berlin, cu ministrul rus al Energiei Aleksandr Novak, omologul sau ucrainean Iuri Prodan si conducatorii Gazprom si Naftogaz, compania ucraineana de gaze naturale. Premierul ucrainean Arseni Iateniuk a promis duminica Ucrainei rambursarea in decurs de zece zile a datoriei la gaze naturale catre Rusia daca cele doua tari se pun de acord asupra termenilor unui nou contract.
seful Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Dumei de Stat (camera inferioara a parlamentului rus), Aleksei Puskov, este de parere ca pentru preintampinarea unei noi crize a gazului, Uniunea Europeana (UE) ar trebui sa oblige Kievul sa-i achite Rusiei toata datoria la gaz. O intrevedere intre ministrul energeticii al Rusiei, Aleksandr Novak, comisarul european pentru energie Gunther Oettinger si ministrul interimar al energeticii din Ucraina, Iuri Prodan, va avea loc luni, la Bruxelles.
de Razvan Iorga | iun. 2, 2014 | Federatia Rusa, Marea Neagra, R. Moldova, Razboi energetic, România, Știri, Turcia, Ucraina, Uncategorized @ro
Daca in cateva luni de zile va incepe sa functioneze gazoductul Iasi-Ungheni, Romania va investi sume considerabile in strategia energetica fata de Republica Moldova. Suma pe care Guvernul o va obtine in urma listarii la bursa a Electrica (companie detinuta de stat), de circa o jumatate de miliard de euro, nu va intra in bugetul de stat, ci va fi lasata companiei pentru a o utiliza la construirea infrastructurii energetice care leaga Romania de Republica Moldova, a declarat luni premierul Ponta. „Am decis ca resursele financiare pe care le vom obtine in urma IPO (oferta publica initiala-n.r.) nu vor fi incluse direct in buget, asa cum desigur si-ar dori majoritatea membrilor Cabinetului, ci le vom lasa in companie pentru a le investi in infrastructura care conexeaza Romania cu Moldova”, a spus Ponta in cadrul unei conferinte cu tema securitatii in regiunea Marii Negre. in opinia lui, aceasta este una dintre deciziile politice pe care Guvernul le poate lua, iar o asemenea suma, pe care o estimeaza a fi undeva la jumatate de miliard de euro.
Ponta a mai spus ca Guvernul este gata sa sustina, prin legislatie si stabilitatea redeventelor, proiectele marilor companii si sa isi asigure independenta energetica, in perspectiva „razboiului rece care va veni cu iarna”. „Guvernul va lua toate deciziile necesare pentru ca Romania sa fie independenta energetic. Cand vorbesc despre independenta noastra nationala, includ, de asemenea, si importantul nostru vecin care este Republica Moldova, care acum este aproape dependenta de importurile energetice din Rusia. Scopul nostru este sa asiguram necesarul de energie pentru consumul intern al ambelor tari”, a spus Ponta la o conferinta pe tema securitatii in regiunea Marii Negre.
Miza resurselor din Marea Neagra
El a aratat ca, in prezent, in Marea Neagra, cele mai importante companii americane si europene fac cercetari legate de noi resurse, iar primele rezultate sunt foarte incurajatoare, Guvernul fiind gata sa sustina, prin legislatie interna si prin stabilitatea redeventelor, proiectele dezvoltate de aceste mari companii, precum Exxon, OMV- Petrom, Repsol. El a amintit ca au inceput lucrarile la gazoductul catre Republica Moldova si a amintit de un alt proiect pe care il are in vedere, respectiv construirea unui cablul electric submarin catre Turcia, unul dintre partenerii strategici ai Romaniei din zona Marii Negre.
„Am inteles pe deplin ca, dupa un razboi cald care a avut loc la inceputul anului acesta, cu anexarea Crimeei, cu referendumul ilegal care a avut loc in estul Ucrainei, este rezonabil sa gindesti ca va veni razboiul rece odata cu vremea rece, cu iarna. si, atunci, avem nevoie de mai multe resurse, de alternative sigure la importurile din Rusia. Asta va face Guvernul, sa ramana orientat pro-vest, cu ideea unei dezvoltari democratice, in Moldova, Ucraina si alte state din est”, a adaugat Ponta.
de Anatol Terzi | mai 30, 2014 | Federatia Rusa, Intelligence, Marea Neagra, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Rusia isi face curatenie in cel mai nou teritoriu achizitionat si anume peninsula Crimeea ce apartine de drept Ucrainei. Serviciul Federal rus de Securitate (FSB, fostul KGB) a anuntat vineri ca a arestat, in Crimeea, un grup de ultranationalisti ucraineni care voia sa comita actiuni „teroriste” asupra unor infrastructuri in peninsula anexata de Rusia in martie. FSB a afirmat, intr-un comunicat, ca membrii grupului arestat faceau parte din Pravii Sektor (Sectorul Dreapta), o formatiune paramilitara ultranationalista ucraineana. „Obiectivul principal al grupului era sa comita actiuni teroriste in orasele Simferopol, Ialta si Sevastopol si sa distruga o serie de infrastructuri, poduri de cale fearta, linii electrice”, afirma FSB. in comunicat sunt citate numele a patru persoane, impotriva carora au fost deschise anchete pentru „terorism”. Serviciul a mai precizat ca persoanele arestate sunt acuzate pentru ca se pregateau sa detonze „un dispozitiv exploziv artizanal” in apropierea monumentului soldatului necunoscut si unei statui a lui Lenin, in noaptea de 8 spre 9 mai, la Simferopol, si sa incendieze sediile organizatiei „Comunitatea rusa din Crimeea” si partidului „Rusia Unita”, aflat la putere in Rusia, pe 14 si, respectiv, 18 aprilie.
de Vitalie Goncearov | mai 29, 2014 | Asia Centrală, Caucaz, Federatia Rusa, Razboi energetic, Știri, Ucraina, UE, Uncategorized @ro
Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a semnat, joi, cu omologii sai din Belarus si Kazahstan un acord pentru crearea unei Uniuni economice eurasiatice. Analistii politici sunt de parere ca acesta ar fi primul pas prin care Rusia incearca sa-si refaca spatiul de influenta politico-economica in Asia si Europa, exact ca pe vremea URSS. Documentul a fost semnat de presedintele rus Vladimir Putin, cel belarus Aleksandr Lukasenko si cel kazah Nursultan Nazarbaiev la Astana, capitala Kazahstanului. „Aceasta uniune este economica si nu afecteaza suveranitatea statelor participante”, a subliniat Nazarbaiev dupa semnarea textului. Lansata la 1 ianuarie 2015, aceasta uniune ar urma sa favorizeze o integrare aprofundata a acestor tari care din 2010 fac parte dintr-o Uniune Vamala. ‘Trei state se angajeaza sa garanteze libera circulație a produselor, serviciilor, capitalului si muncitorilor, aplicand o politica concertata in domeniile-cheie ale economiei: energie, industrie, agricultura, transporturi’, subliniaza Kremlinul, intr-un comunicat.
Aceasta incheie formarea unei piețe comune majore in spațiul CSI (Comunitatea Statelor Independente — 170 milioane de persoane), care va deveni un puternic nou centru de dezvoltare economica’, se mai afirma in text. Armenia si Kirgizstan, alte doua foste republici sovietice, si-au anuntat intentia de a adera la aceasta uniune pana la sfarsitul anului. Respectivul proiect are o importanța capitala pentru presedintele Vladimir Putin, care a calificat in 2005 implozia URSS drept ‘cea mai mare catastrofa geopolitica’ a secolului XX. Sediul central al Uniunii Eurasiatice se va afla la Moscova, instanța de judecata — la Minsk (Belarus), iar organismul de reglementare financiara la Alma-Ata (capitala economica a Kazahstanului), potrivit RIA Novosti.
Problema ucraineana
Cea mai mare problema a lui Putin o constituie faptul ca nu a putut integra in acest spatiu si Ucraina, o tara cu 46 de milioane de locuitori, foarte multi dintre ei fiind vorbitori de limba rusa. De asemenea, Ucraina are un potential industrial real care ar fi putut fi exploatat. Noul presedinte ucrainean, miliardarul prooccidental Petro Porosenko ales in urma scrutinului anticipat de duminica, a anunțat deja ca o prioritate a sa va fi un termen de intrare a Ucrainei in Uniunea Europeana, contrar ambițiilor Moscovei, care a incercat la sfarsitul anului 2013 sa ademeneasca Kievul cu avantaje economice daca va ramane pe orbita sa.
de Razvan Iorga | mai 29, 2014 | Federatia Rusa, Info Militar, Știri, Ucraina, Uncategorized @ro
Un elicopter cu armatei ucrainene cu 14 militari la bord a fost doborat joi de separatistii prorusi langa Slaviansk, unul dintre cele mai importante fiefuri ale rebelilor, informeaza Kiev Post. Printre cei de la bordul aparatului de zbor se afla si generalul Volodimir Kulcisk, a declarat presedintele interimar de la Kiev, Oleksandr Turcinov. „Sunt convins ca fortele noastre armate (…) vor duce la bun sfarsit curatarea teroristilor si ca acesti criminali pe care-i finanteaza Rusia vor fi eliminati sau vor ajunge in boxa acuzatilor”, a continuat Turcinov. Tiruri de artilerie s-au auzit joi dimineata, potrivit unei locuitoare din oras, contactate telefonic. Un purtator de cuvant al armatei in estul Ucrainei, Vladimir Selezniov, a dezmintit pentru site-ul Ukrainska Pravda ca ar fi in desfasurare o operatiune de amploare. Ziua de joi una dintre cele mai negre zile pentru armata ucraineana dupa lansarea unor operatiuni impotriva insurgentilor, in estul tarii. La 22 mai, 17 militari au fost ucisi, 16 in orasul Volnovaha, in regiunea Donetk, si unul in alt atac al insurgentilor in regiunea vecina Lugansk.
Chiar daca Republica Moldova are trecuta in Constitutie conditia de a nu afilia la niciun bloc militar, la Chisinau ar putea functia o reprezentanta a NATO. Anuntul a fost de catre ambasadorul R. Moldova in Belgia, Mihai Gribincea, cel care a declarat pentru Europa Libera ca modelul de functionare va fi deja existent in Georgia sau Ucraina. Potrivit diplomatului de peste Prut, Alianta Nord-Atlantica ar putea lua in considerare, de asemenea, sa trimita un ambasador in Republica Moldova, dupa modelul Uniunii Europene. Gribincea a calificat drept „ireale” discutiile referitoare la eventuala aderare a R. Moldova la NATO, in conditiile in care sondajele arata ca cetatenii modoveni nu sustin aceasta optiune. Pe fondul crizei din Ucraina, mai multi oficiali au exprimat ingrijorari in legatura cu tensiuni in privinta conflictului din regiunea separatista transnistreana, unde Rusia detine un contingent de peste 1.200 de militari.
