Turcia, scutita de sanctiuni in cazul petrolului iranian

Turcia, scutita de sanctiuni in cazul petrolului iranian

Secretarul de stat american Hillary Clinton a anunţat luni că Statele Unite scutesc şapte noi ţări, printre care India, Turcia şi Africa de Sud, de sancţiunile economice ce vizează instituţiile care importă petrol iranian.
În afară de India, Turcia şi Africa de Sud, Malayezia, Coreea de Sud, Sri Lanka şi Taiwanul şi-au redus în mod semnificativ importurile de ţiţei iranian, a subliniat Clinton într-un comunicat, citat de presa internaşională. Toate aceste ţări se alătură acum altor 11 state, dintre care Franţa, Germania sau Japonia, exceptate deja în martie de la aceste sancţiuni. China, un mare importator de petrol iranian, nu se numără printre ţările exceptate de la sancţiuni. Un responsabil american a declarat că Washingtonul este încă în discuţii cu Beijingul cu privire la aceste sancţiuni.
În virtutea unei legi adoptate în 2011, Statele Unite sancţionează din 28 iunie instituţiile financiare ce fac afaceri cu banca centrală iraniană, care gestionează exporturile de petrol ale ţării. „Anunţul de astăzi ilustrează succesul punerii în aplicare a programului nostru de sancţiuni”, a salutat Hillary Clinton. Prin „aceste reduceri de importuri de petrol iranian, trimitem un mesaj puternic liderilor acestei ţări: dacă nu aplică acţiuni proprii pentru a răspunde la preocupările comunităţii internaţionale, vor continua să se confrunte cu creşterea izolării şi presiunii”, a adăugat ea.
Chiar dacă Teheranul neagă, Israelul şi mai multe ţări occidentale suspectează Iranul că încearcă să obţină arma atomică sub acoperirea unui program nuclear civil, ceea ce a făcut ca Republica islamică să fie obiectul mai multor serii de sancţiuni internaţionale. În luna martie, Statele Unite au scutit deja de sancţiuni Germania, Belgia, Spania, Franţa, Marea Britanie, Grecia, Italia, Japonia, Olanda, Polonia şi Republica Cehă. În total, 23 de ţări din lume importă petrol iranian, a reamintit atunci un înalt responsabil american, exprimându-se sub acoperirea anonimatului.

Share our work
60 de persoane ranite in urma celui mai recent cutremur din Turcia

60 de persoane ranite in urma celui mai recent cutremur din Turcia

Un cutremul cu magnitudinea 6 produs duminica in largul coastei de sud-vest a Turciei a provocat ranirea a aproximativ 60 de persoane, potrivit agentiei de presa Anatolia. Cutremurul s-a produs la ora 12.44 GMT (15.44, ora Romaniei) in largul statiunii balneare Oludeniz, frecventata de turisti britanici, situata in provincia Mugla, potrivit centrului seismologic din Kandilli (Istanbul). Centrul de gestionare a situatiilor de criza, AFAD, a anuntat ca nu s-au inregistrat morti in urma seismului. seful Directiei de Sanatate din provincia Mugla, Cihan Teklin, a mentionat la randul sau ca aproximativ 60 de persoane au fost ranite. „Conform informatiilor stranse, 59 dintre cetatenii nostri s-au prezentat la spitale dupa cutremur, dintre care 54 la Fethiye”, orasul cel mai apropiat de Oludeniz, a declarat Tekin, citat de Anatolia. „Dintre ele, doua au venit pentru o criza cardiaca”, a adaugat el. O persoana s-a ranit grav la cap dupa ce a sarit pe fereastra, de frica, a precizat Tekin. „O parte dintre persoanele internate in spital au venit pentru fracturi sau lovituri. Dar majoritatea au venit mai mult pentru tulburari psihice”, a subliniat el. Conform USGS, seismul a avut o magnitudine de 5,8, iar epicentrul a fost la 60 de kilometri est de Rhodos (Grecia), la 100 de kilometri de sud-est de Mugla (Turcia) si la 150 de kilometri sud de Denizli (Turcia).

Share our work
Presedintia cipriota a UE, nerecunoscuta de Turcia

Presedintia cipriota a UE, nerecunoscuta de Turcia

Ministrul turc al afacerilor externe a declarat joi că atunci când Ciprul îşi va asuma preşedinţia Uniunii Europene în luna iulie, ţara sa va continua să colaboreze cu UE, dar nu va participa la niciun eveniment prezidat de Nicosia.
Turcia nu recunoaşte ţara din insula divizată ca naţiune suverană şi s-a opus preşedinţiei Ciprului înaintea unei soluţii. Ahmet Davutoglu a făcut declaraţia într-o conferinţă de presă comună cu şeful UE pentru politică externă, Catherine Ashton, şi comisarul pentru extindere Stefan Fule.
Ciprul este divizat din iulie 1974, când Turcia a invadat nordul insulei ca urmare a unei lovituri de stat puse la cale de către naţionalişti ciprioţi-greci susţinuţi de junta coloneilor aflată la putere în acea vreme la Atena şi care viza unirea insulei cu Grecia. Turcia nu recunoaşte Ciprul ca stat suveran, în timp ce Republica Turcă a Ciprului de Nord este recunoscută doar de Ankara. Între comunităţile cipriotă-greacă şi cipriotă-turcă au loc negocieri sub egida ONU în vederea reunificării insulei, dar nu s-a obţinut niciun progres tangibil cu privire la subiecte sensibile, precum dreptul de proprietate şi garanţiile de securitate.
UE pledase înainte pentru reunificarea insulei într-un singur stat, care urma să devină o confederaţie între grecii şi turcii locali. Autorităţile de la Ankara acceptaseră la vremea respectivă crearea unui stat comun după aşa-numitul “plan Annan”. Conform acestui plan, un referendum urma să decidă soarta viitorului statut al insulei. Partea turcă a insulei a reacţionat pozitiv la posibilitatea creării unui stat comun. Astfel, 60% dintre etnicii turci din nordul insulei s-au pronunţat în favoarea înfiinţării unei confederaţii cu etnicii greci. În schimb, partea greacă a insulei divizate a respins ideea confederaţiei şi “planul Annan” a eşuat. UE a primit în rândurile sale doar Republica Cipru, ca stat unitar insular.

Share our work
Socar vrea sa investeasca zeci de miliarde de euro in Turcia

Socar vrea sa investeasca zeci de miliarde de euro in Turcia

Compania petrolieră de stat din Azerbaidjan Socar intenţionează să investească în următorii opt ani până la 17 miliarde de euro într-o serie de proiecte energetice din Turcia.
Vicepreşedintele Socar, Suleiman Gasimov, a declarat joi că investiţiile vor include 5,5 miliarde de dolari pentru construcţia unei noi rafinării şi 800 milioane de dolari pentru construcţia unei centrale electrice. Un alt proiect major menţionat de Gasimov este construcţia gazoductului Trans-Anatolian (TANAP), prin care Azerbaidjanul speră să poată transporta gaze naturale de la zăcământul Shah Deniz spre Europa. Grupul turc BOTAS are o participaţie de 20% în proiectul TANAP, restul acţiunilor fiind deţinute de grupul Socar.
Anterior, directorul executiv al companiei Socar, Hamza Karimov, a declarat că societatea va investi în România peste 50 de milioane de euro până la finalul anului 2012 în extinderea reţelei de staţii de distribuţie şi estimează o cifră de afaceri de peste 300 de milioane de euro aferentă anilor 2012 şi 2013.
Versiunea completă a gazoductului Nabucco rămâne în continuare o opţiune pentru transportul gaze naturale din regiunea Caspică în Europa, în pofida afirmaţiilor contrare făcute de gigantul petrolier BP, a declarat recent directorul adjunct de la compania Socar, Elshad Nassirov.
Directorul diviziei de rafinare şi marketing de la BP, Iain Conn, a declarat recent că versiunea completă a Nabucco nu mai este luată în considerare pentru transportul gazelor naturale de partenerii care dezvoltă zăcământul de gaze Shah Deniz 2 deoarece nu este o opţiune viabilă. “I-am informat pe cei de la BP că nu suntem de acord cu aceste declaraţii. BP şi-a cerut scuze şi a calificat comentariile drept o opinie privată. BP are propriile interese însă nu decide singură care va fi conducta selectată”, a subliniat Elshad Nassirov. “Pentru noi, Nabucco este în continuare o opţiune deoarece alternativa propusă, conducta Trans Anatolian (TANAP), este deocamdată doar un concept”, a adăugat directorul adjunct de la Socar.

Share our work
TIAD: Oamenii de afaceri turci, interesati de investitii in Romania

TIAD: Oamenii de afaceri turci, interesati de investitii in Romania

Companiile turceşti sunt interesate să investească în România, unde apreciază că există numeroase oportunităţi de business, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Oamenilor de Afaceri Turci.
„Oamenii de afaceri turci văd în România o sursă importantă de oportunităţi de business. Unul dintre principalele avantaje oferite de această ţară este posibilitatea de a accesa fonduri europene. Companiile turceşti vor să vină aici să investească în domenii precum agricultura, energia sau industria şi să-şi dezvolte afacerile cu ajutorul banilor oferiţi de Uniunea Europeană”, a declarat preşedintele TIAD, Omer Susli.
„Turcia este unul dintre pincipalii parteneri comerciali ai României şi o sursă importantă de investiţii. Ne bucurăm să vedem interesul manifestat de oamenii de afaceri turci pentru economia românească (…) Administraţia română depune toate eforturile pentru le a sprijini accesul la toate avantajele şi facilităţile de care se bucură oricare companie românească”, a declarat ambasadorul român în Turcia, Radu Onofrei, citat în comunicat.
Camera de Comerţ de la Ankara va organiza în toamna acestui an o misiune de afaceri turcă pentru a prospecta oportunităţile de investiţii oferite de România.
Asociaţia Oamenilor de Afaceri Turci (TIAD) este o organizaţie non-profit, constituită în 1993, la initiaţiva oamenilor de afaceri turci din România şi are ca principal obiectiv dezvoltarea relaţiilor economice, sociale şi culturale dintre Turcia şi România. Cei aproximativ 150 de membri ai asociaţiei activează în domeniul aparaturii electrice şi electronice, al produselor chimice şi maselor plastice, în transporturi, construcţii de maşini, industrie, comerţ, financiar-bancar, alimentaţie, confecţii, turism şi construcţii.

Share our work
Istanbul: Summit-ul antitero, cu ochii pe Siria si Iran

Istanbul: Summit-ul antitero, cu ochii pe Siria si Iran

Reprezentanţi din circa 30 de ţări vor reflecta asupra mijloacelor de combatere a terorismului pe plan global în cadrul unui forum care va avea loc joi şi vineri la Istanbul, ocazie cu care va fi abordată situaţia din Siria şi problema nucleară din Iran, două ţări vecine cu Turcia.
Forumul ministerial al luptei împotriva terorismului este o iniţiativă lansată anul trecut pe marginea Adunării Generale a ONU şi a cărei primă ediţie a avut loc în septembrie la New York. Secretarul de stat american, Hillary Clinton, a cărei ţară coprezidează acest forum, va participa la lucrările primei zile, în principal politică, organizată la nivel de miniştri de externe.
Ziua de vineri va fi consacrată unei sesiuni tehnice. Vizita lui Clinton la Istanbul va încheia un turneu în Scandinavia şi Caucaz. Pe agenda discuţiilor la forum se va afla o serie largă de subiecte, în primul rând întărirea luptei antiteroriste pe plan global, dar şi alte subiecte de actualitate, precum situaţia din Siria şi programul nuclear al Iranului.
Vor fi propuse spre dezbatere participanţilor mai multe documente şi proiecte privind desfăşurarea unei lupte mai globale împotriva terorismului. Pentru joi este prevăzută o conferinţă de presă comună a secretarului de stat american şi a ministrului turc de externe, Ahmet Davutoglu. Uniunea Europeană va fi reprezentată de şefa diplomaţiei sale, Catherine Ashton.

Share our work