Erdogan, vizită simbolică în Karabah

Erdogan, vizită simbolică în Karabah

Declarația de la Șușa, semnată de Recep Tayyip Erdogan și omologul său azer Ilham Aliev

Declarația de la Șușa, semnată de Recep Tayyip Erdogan și omologul său azer Ilham Aliev

Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a vizitat orașul Șușa din regiunea Nagorno-Karabah, scena unor lupte dure anul trecut dintre Azerbaidjan şi Armenia. Baku a obţinut câştiguri teritoriale importante înainte de armistițiul negociat de preşedintele rus Vladimir Putin.

Vizita liderului turc are o importantă componentă simbolică, succesul obţinut de Azerbaidjan datorându-se în parte datorită sprijinului militar turc.

Este prima vizită comună Erdogan-Aliev efectuată în Karabah după recentul război dintre Azerbaidjan și Armenia.

Fratele turc

Cei doi aliați au semnat la Șușa o declarație privind relațiile strategice dintre Turcia și Azerbaidjan. Documentul a stabilit domeniile prioritare pentru aprofundarea colaborării între cele două state.

Erdogan a vorbit despre „dominaţia” armeană în regiune, dând asigurări părții azere că Ankara va spriji reconstruirea regiunii. Erdogan a declarat că Turcia intenţionează să deschidă în curând un consulat la Şuşa.

Liderul azer Aliev i-a mulţumit „fratelui” său pentru sprijinul în luptă. Aliev a menționat că Baku va aloca câteva miliarde de dolari anual pentru reconstrucția regiunii.

Aceste declarații oglindesc gândirea politică a unei părți importante din elitele celor două țări, unde se consideră există două state și o singură națiune. O mare parte din elita politică, economică, culturală și militară azeră a fost educată în Turcia după destrămarea URSS.

Totodată dosarul Karabah a fost folosit de Erdogan pentru apropierea de Aliev, mai ales pe fondul noului război  dintre Azerbaidjan și Armenia.

Peste 6.000 de oameni au murit în luptele care au durat din 27 septembrie până în 9 noiembrie. Azerbaidjanul a preluat controlul asupra oraşului simbolic Şuşa pe 8 noiembrie. Ulterior Armenia a acceptat rapid condiţiile de încetare a focului negociate de Rusia. (K.P.)

Share our work
NATO cere retragerea armatei ruse din zonele de conflict din bazinul pontic

NATO cere retragerea armatei ruse din zonele de conflict din bazinul pontic

NATO devine treptat o prezență permanentă în bazinul Mării Negre

NATO devine treptat o prezență permanentă în bazinul Mării Negre

Liderii NATO au adoptat o Declarație prin care cer Rusiei să își retragă forțele armate de pe teritoriul Republicii Moldova, Ucrainei și Georgiei. NATO solicită Rusiei să se angajeze în mod constructiv în soluționarea cazului regiunii transnistrene.

Prin intermediul acestei Declarații, NATO și-a reafirmat suportul pentru integritatea și suveranitatea țărilor vizate.

NATO a făcut demersuri repetate pentru ca Federația Rusă să se retragă din Transnistria și alte regiuni de la Marea Neagră.

„Ne reiterăm sprijinul pentru integritatea teritorială și suveranitatea Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova în cadrul granițelor lor recunoscute la nivel internațional. În conformitate cu angajamentele sale internaționale, cerem Rusiei să retragă forțele pe care le-a staționat în toate cele trei țări fără acordul lor. (…) De asemenea, cerem Rusiei să se angajeze în mod constructiv în procesul de soluționare a regiunii transnistrene. Ne-am angajat să sprijinim reformele democratice ale Republicii Moldova și să oferim asistență prin Inițiativa noastră de construire a capacității de apărare și securitate conexă”, se menționează în Declarație.

Amenințări și provocări

Summitul NATO s-a încheiat cu o declarație comună de 79 de puncte, în care șefii de stat și de guvern ai statelor membre NATO au evidențiat „amenințarea” reprezentată de Rusia și „provocările” generate de China la adresa ordinii internaţionale.

Liderii NATO au specificat că acțiunile agresive ale Rusiei constituie o amenințare la adresa securității euro-atlantice, subliniind în același timp îngrijorarea față de politicile coercitive care sunt în contrast cu valorile fundamentale ale Alianța Atlanticului de Nord.

Nu este prima dată când NATO cere ca Federația Rusă să își retragă trupele din Transnistria și alte regiuni separatiste de la Marea Neagră.

„Influența tot mai mare a Chinei reprezintă provocări pe care trebuie să le abordăm împreună ca Alianță”, se mai precizează în declarația finală a summitului NATO de la Bruxelles.

Cancelarul german Angela Merkel, aflată la ultima prezență la un summit NATO, a declarat că este important ca NATO să privească China ca pe o potențială amenințare, însă păstrând relațiile cu aceasta.

Agenda 2030

Liderii NATO au căzut de acord în privința Agendei 2030 și au luat decizii în mai multe domenii, inclusiv să acționeze mai responsabil în domeniul cibernetic și în domeniul maritim.

De asemenea, liderii NATO au condamnat China pentru că încearcă să își extindă arsenalul armelor nucleare, cooperând cu Rusia în vederea realizării de exerciții militare în zona euro-atlantică, scrie presa română.

Declarația finală a summitului face referire, printre altele la consolidarea NATO ca forum unic și indispensabil pentru consultările transatlantice; sporirea angajamentului față de apărarea colectivă din perspectiva tuturor tipurilor de amenințări prin consolidarea capacităților și a investițiilor; elaborarea unor obiective de reziliență la nivelul întregii Alianțe pentru a face societățile mai puțin vulnerabile la atacuri; intensificarea inovării transatlantice prin crearea unui accelerator tehnologic transatlantic în domeniul apărării.

NATO mai urmărește întărirea parteneriatelor, îndeosebi cu Uniunea Europeană, dar și cu țările din Asia, pentru a apăra ordinea internațională bazată pe reguli; intensificarea sprijinului acordat partenerilor precum Irak, Iordania, Georgia și Ucraina în materie de formare și de consolidare a capacităților de apărare; abordarea consecințelor schimbărilor climatice asupra securității, prin reducerea emisiilor militare; elaborarea următorului Concept Strategic al NATO, care va fi pregătit pentru adoptare la summitul din 2022. (N.G.)

Share our work
Turcia, depozit imens de gaze descoperit în Marea Neagră

Turcia, depozit imens de gaze descoperit în Marea Neagră

Marea Neagră, interese energetice majore

Marea Neagră, interese energetice majore

Liderul turc Recep Tayyip Erdogan a anunţat descoperirea unui depozit de 135 de miliarde de metri cubi în zăcământul de gaze Sakarya din Marea Neagră. Ankara dorește să devină exportator net de gaz.

Depozitul de gaze naturale Sakarya a fost descoperit în august 2020 în largul coastei oraşului Eregli. Acesta a fost estimat iniţial la 320 miliarde de metri cubi. Analiştii spuneau atunci că este una dintre cele mai mari descoperiri la nivel global în 2020. Ulterior, în octombrie, președintele turc a anunțat că rezervele de gaze naturale descoperite în largul coastei turceşti din Marea Neagră conţin de fapt cu 85 miliarde de metri cubi mai mult decât se estimase iniţial.

Conflicte potențiale

Obiectivul vizat de Ankara este de a aduce gazul din acel depozit pe piaţa internă începând cu 2023, a declarat atunci preşedintele Erdogan, dar experţii au avertizat că aceasta ar putea dura câţiva ani şi ar necesita investiţii de miliarde de dolari înainte ca producţia să înceapă.

Depozitul Sakarya se află în apropierea perimetrului Neptun Deep din apele teritoriale româneşti. Depozitul turcesc este în perimetrul Tuna-1, amplasat la aproximativ 150 de kilometri de coasta Turciei. Acesta se află la intersecţia dintre frontierele maritime ale Bulgariei şi României cu apele teritoriale ale Turciei şi aproape de blocul Neptun din România.

Noua descoperire are potenţialul de a declanşa noi tensiuni geopolitice cu vecinii de la Marea Neagră ai Turciei. Oficialii din Turcia, Bulgaria și România au refuzat să facă declarații pe marginea acestui potențial.

După ce Erdogan a anunţat descoperirea unui nou depozit de gaze, flota militară turcă și-a intensificat operațiunile.

Flota militară turcă, pregătită să apere pretențiile maritime

Flota militară turcă, pregătită să apere pretențiile maritime

Obiective ambițioase

În ultimii ani, Turcia a cumpărat trei nave de foraj maritim şi a extins semnificativ operaţiunile de explorare energetică. Au fost vizate Marea Neagră şi apele disputate din estul Mediteranei. Autorităţile de la Ankara sunt interesate să găsească rezerve energetice semnificative. Aceasta va permite Turciei să îşi reducă importurile din Iran, Irak şi Rusia.

Recent Erdogan a mai anunţat descoperirea unui nou depozit de gaze în Estul Mediteranei.

Ankara, care se confruntă cu o lipsă de rezerve proprii de energie, este nevoită să recurgă la import pentru a-şi acoperi cea mai mare parte a necesarului intern, fiind unul din cei mai mari cumpărători de gaze naturale ruseşti. Pe lângă Marea Neagră, Turcia explorează hidrocarburi şi în Mediterana de Est, zonă unde este blocată într-o dispută cu Grecia și Cipru privind frontiera maritimă.

Recent Ankara a relansat discuțiile cu Republica Arabă Egipt pentru reformarea raportului de forțe din Mediterana. (Mihai Isac)

Share our work
UE, mulțumită de relansarea dialogului dintre Turcia și Egipt

UE, mulțumită de relansarea dialogului dintre Turcia și Egipt

Erdogan relansează relațiile cu Egiptul

Erdogan relansează relațiile cu Egiptul

UE este mulțumită de relansarea dialogului dintre Ankara și Cairo. Charles Michel, președintele Consiliului Uniunii Europene (UE) a salutat dialogul dintre Turcia și Egipt. Potrivit declarației făcute de Consiliul UE, Michel a purtat o convorbire telefonică cu președintele Egiptului Abdulfettah al-Sisi. UE a salutat dialogul turco-egiptean și datorită conflictului din Gaza și a situației din Siria.

În cadrul reuniunii au fost discutate relațiile bilaterale și problemele regionale, precum și problema securității și stabilității în estul Mediteranei.

”Președintele Consiliului European Michel a accentuat că UE este interesată de menținerea unei atmosfere stabile și sigure în estul Mediteranei și a salutat dialogul actual dintre Egipt și Turcia” se arată în comunicat.

Michel și Sisi au discutat și despre procesul de pace din Orientul Mijlociu. Michel a mulțumit Egiptului pentru eforturile sale de încetare a focului dintre Israel și Hamas.

De asemenea, s-a afirmat că cei doi lideri au convenit că UE și Egiptul au interese comune în asigurarea stabilității și unității în Libia și au subliniat importanța acordării sprijinului guvernului de unitate națională.

Conferință internațională

Situația din Libia va fi dezbătută la o conferință organizată pe 23 iunie la Berlin, sub egida ONU. Și-au anunțat participarea toate părțile implicate în conflict.

“Conferinţa va realiza un bilanţ al progreselor în procesul de pace din Libia, în funcţie de măsurile stabilite la prima conferinţă, organizată pe 19 ianuarie 2020. Atenţia se va concentra în primul rând pe viitoarele măsuri în sensul stabilizării Libiei”, precizează Ministerul de Externe de la Berlin.

În Libia este în vigoare un armistiţiu între grupurile beligerante începând din octombrie 2020. În martie 2021, în Libia a fost format un Guvern interimar de uniune naţională. Acesta va încerca stabilizarea ţării până la alegerile generale programate în decembrie 2021.

Naţiunile Unite estimau în decembrie 2020 că în Libia erau aproximativ 20.000 de mercenari trimişi prin intermediul unor firme de securitate din Rusia şi Turcia, dar şi militari turci. Peste 10.000 de persoane au fost ucise în Libia în ultimii zece ani. Conflictul opune forţele fostului Guvern de uniune naţională, cu sediul în Tripoli, şi grupul insurgent Armata Naţională Libiană. Acesta este afiliat Grupului Reprezentanţilor Libieni, cu sediul în Tobruk. (Mihai Isac)

Share our work
Ziua Limbii Turce, marcată la Constanța

Ziua Limbii Turce, marcată la Constanța

Ziua Limbii Turce, marcată la Constanța

Ziua Limbii Turce, marcată la Constanța

Ziua Limbii Turce, 5 iunie, va fi marcată printr-un spectacol aniversar de către Uniunea Democrată Turcă din România (UDTR). Se marchează și împlinirea a cinci ani de când a fost sărbătorită pentru prima dată, Ziua Limbii Turce, 5 iunie 2016. Aceasta se sărbătoreşte anual, în data de 5 iunie, ca urmare a adoptării Legii nr. 223 de către Parlamentul României, în noiembrie 2016. Legea a fost iniţiată de deputatul Iusein Ibram. Evenimentul va avea loc vineri, 4 iunie 2021, ora 13.00, la Terasa Colonadelor din Constanţa.

Spectacolul va fi susţinut de ansamblul folcloric „Delıkanlılar” şi de tinerii, Melek Musledin şi Mustafa Fucigi, care vor recita poezii în limba turcă. Preşedintele UDTR, Fedbi Osman, va înmâna plachete aniversare unor personalităţi din spaţiul public, care au sprijinit prin activitatea lor, promovarea limbii şi culturii etnicilor turci din România. Se vor acorda plachete aniversare: secretarului de stat al Departamentului pentru Relaţii Interetnice, Enikö Katalin Lacziko, prefectului judeţului Constanţa, Silviu Iulian Coşa, preşedintelui Consiliului Judeţean Constanţa, Mihai Lupu, primarului municipiului Constanţa, Vergil Chiţac, inspectorului şcolar general, prof. Sorin Mihai, profesorului universitar dr. Valentin Ciorbea şi preşedintei de onoare RESTO, Corina Martin.

Aniversare diplomatică

Vor mai primi plachete aniversare: ambasadorul Republicii Turcia în România, E.S. Füsun Aramaz, consulul general al Republicii Turcia la Constanţa, Emre Yurdakul. Vor mai primi plachete consulul onorific al Republicii Turcia la Tulcea, Daniel Iliuşcă, coordonatorul Biroului TIKA Bucureşti, Hasan Burak Ceran.  Premiat va mai fi şi directorul Centrului Cultural „Yunus Emre” Constanţa, Tuna Balkan.

Evenimentul este organizat de Comisia de cultură a UDTR şi este coordonat de preşedinta acesteia, Serin Türkoğlu. La spectacol sunt aşteptaţi să participe reprezentanţi ai administraţiei publice locale şi centrale precum şi parlamentari. Ziua Limbii Turce, marcată pe 5 iunie în comunitățile etniei turce, este un simbol al multiculturalismului din spațiul românesc. (Mihai Isac)

Share our work
Putin și Erdogan, reuniuni de foc pentru Biden

Putin și Erdogan, reuniuni de foc pentru Biden

Vladimir Putin, summit de tatonare cu Biden

Vladimir Putin, summit de tatonare cu Biden

În marja primei deplasări în străinătate, preşedintele american Joe Biden are pe agendă reuniuni cu Vladimir Putin și Recep Tayyip Erdogan. Biden va mai fi primit de către doi monarhi europeni.

Joe Biden are programată o întâlnire cu premierul britanic Boris Johnson pe 10 iunie, înainte de participarea sa la summitul G-7. Biden se va întâlni cu liderul de la Londra „pentru a afirma durabilitatea forţei relaţiei speciale dintre Statele Unite şi Marea Britanie”.

Grupului celor 7 (G7 – cele mai industrializate state – Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia, Marea Britanie, SUA) se va reuni în perioada 11-13 iunie la Cornwall, în Anglia. Cu acest prilej, Biden va avea întrevederi bilaterale şi cu alţi lideri din G7, a menţionat Casa Albă.

Pe 13 iunie, preşedintele SUA o va întâlni pe regina Elisabeta a II-a a Marii Britanii, la castelul Windsor.

Biden va încerca să obțină sprijinul aliaților premergător celor două reuniuni cu Putin și Erdogan.

Erdogan-Putin, un duet inacceptabil pentru Casa Albă

Erdogan-Putin, o alianță inacceptabilă pentru Casa Albă

Summituri importante

A doua zi, pe 14 iunie, Joe Biden se va deplasa la Bruxelles pentru a lua parte la summitul NATO, în marja căruia se va întâlni cu preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan, iar pe 15 iunie va participa la summitul Uniunea Europeană – SUA.

Tot în Belgia, liderul de la Casa Albă are programate întâlniri cu regele Philippe şi cu prim-ministrul belgian Alexander De Croo.

Summitul dintre Joe Biden şi preşedintele rus Vladimir Putin este prevăzut pentru 16 iunie, la Geneva, în Elveţia, a mai anunţat Casa Albă.

Turneul va evidenţia angajamentul SUA de restabilire a alianţelor internaţionale, de a revitaliza relaţia transatlantică şi de a coopera cu aliaţii şi cu partenerii multilaterali pentru a aborda provocările globale şi a apăra mai bine interesele Americii”, anunţă Preşedinţia SUA

„Preşedintele Biden va reafirma angajamentul SUA faţă de NATO, faţă de securitatea transatlantică şi faţă de apărarea colectivă. Liderii NATO vor discuta despre modalităţile de a orienta Alianţa pentru a aborda viitoarele ameninţări şi pentru a asigura o repartizare eficientă a sarcinilor”, precizează Casa Albă. (Mihai Isac)

Share our work