de Isac Mihai | iul. 15, 2021 | Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Turcia, comemorare tristă
Autoritățile din Turcia comemorează, joi, cinci ani de la un un presupus puci eşuat al unei facţiuni a armatei, cu evenimente planificate în toată ţara, inclusiv la Istanbul şi în capitala Ankara.
Parlamentul intenţionează să organizeze evenimente comemorative şi, mai târziu în cursul zilei, se aşteaptă ca preşedintele Recep Tayyip Erdogan să se adreseze oaspeţilor, inclusiv familiilor victimelor, la palatul prezidenţial.
Sute de morți
În timpul nopţii, o aşa-numită „veghe a democraţiei” va avea loc în parlament până la o ceremonie de depunere de coroane de flori în jurul momentului când clădirea a fost atacată, punctul culminant al comemorărilor zilei.
În noaptea de 15 iulie 2016, confruntări au avut loc între pucişti şi forţele de securitate loiale guvernului în toată ţara, inclusiv la Istanbul şi Ankara. Peste 250 de morţi au fost anunţaţi oficial şi mai mult de 2.000 de persoane rănite.
Ankara îl învinovăţeşte pe clericul islamic stabilit în SUA Fethullah Gulen că a orchestrat puciul eşuat şi i-a desemnat mişcarea ca grup terorist.
Clericul, un aliat politic transformat în duşman al lui Erdogan, respinge acuzaţiile. Acesta licuiește în Statele Unite, autoritățile americane refuzând extrădarea acestuia.
Erdogan, lider incontestabil în Turcia
Măsuri dure
Zeci de mii de persoane au fost arestate în Turcia după încercarea de lovitură de stat, în timp ce peste 100.000 de angajaţi publici au fost concediaţi. Peste 23.000 de persoane vizate de represiune făceau parte din forţele armate, a declarat marţi ministrul apărării Hulusi Akar.
Erdogan a promis miercuri că guvernul său îi va urmări pe loialiştii lui Gulen „în interiorul şi în afara Turciei (…) până când ultimul membru este neutralizat”, într-un discurs în faţa parlamentului.
După tentativa de lovitură de stat, guvernul a impus starea de urgenţă ce a durat până în iulie 2018. În tot acest timp, Erdogan a reuşit să ocolească parlamentul prin decrete.
Partidele de opoziţie îl acuză pe Erdogan că a folosit perioada post-puci pentru a-şi consolida regimul autoritar.
Erdogan şi-a consolidat autoritatea odată cu trecerea la o preşedinţie executivă în 2017. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 7, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, România, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina la zi
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Kremlinul va lua măsuri adecvate în cazul în care frontiera sa de stat din Marea Neagră va fi încălcată, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Aceste afirmații au venit ca un răspuns la declaraţiile făcute anterior de ministrul britanic de externe Dominic Raab, potrivit căruia navele Regatului Unit ‘vor continua să treacă prin apele ucrainene’ în Marea Neagră.
‘Atât la nivelul preşedintelui Rusiei, cât şi la alte niveluri s-a spus în repetate rânduri că partea rusă va lua măsuri adecvate în cazul unei încălcări a frontierei de stat maritime ruse. Prin urmare, de fiecare dată când frontiera de stat rusă va fi încălcată, vor fi luate măsurile care se impun’, a insistat Peskov, adăugând că grănicerii vor acţiona conform instrucţiunilor în cazul încălcării frontierei de stat şi, desigur, se va recurge la toate instrumentele diplomatice.
Amenințări voalate
Întrebat dacă există posibilitatea de a fi evitate excesele, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a răspuns: ‘Pur şi simplu nu trebuie încălcată frontiera de stat a Federaţiei Ruse, mai ales într-un mod absolut provocator’.
Peskov a mai spus că Moscova şi Londra nu au în prezent consultări cu privire la trecerea navelor prin Marea Neagră. „Nu, nu există consultări. De fapt, relaţiile dintre noi sunt într-o stare cvasi-îngheţată”, a spus el.
Dominic Raab declarase miercuri, comentând recentele acţiuni ale distrugătorului britanic Defender în apropiere de coasta Crimeii, că nava britanică a urmat cea mai scurtă rută directă recunoscută la nivel internaţional, iar Marea Britanie „avea tot dreptul sa efectueze o astfel de traversare paşnică prin apele teritoriale ale Ucrainei, în conformitate cu dreptul internaţional”. Londra va continua să acţioneze într-un mod similar şi pe viitor, a spus Raab, citat de TASS.
Flota militară turcă participă la exercițiile militare comune
Butoi de pubere
La 23 iunie, Ministerul rus al Apărării a anunţat că un distrugător britanic a intrat în apele teritoriale ale Federaţiei Ruse în zona Capului Fiolent din lângă Crimeea. Militari şi grăniceri ruşi au executat foc de avertisment pentru a atenţiona distrugătorul britanic, versiune infirmată de Londra. Marea Britanie nu recunoaşte anexarea Crimeii de către Rusia, prin urmare apele din jurul Crimeii sunt ucrainene şi nu ruseşti, a fost răspunsul autorităţilor britanice.
În acelaşi timp, Rusia monitorizează cu atenţie desfăşurarea exerciţiilor Sea Breeze 2021. Miercuri, Flota rusă din Marea Neagră a anunţat că supraveghează nava de patrulare spaniolă Rayo, care intrase în cursul zilei în apele Mării Negre pentru a participa la respectivele manevre, potrivit EFE şi Interfax.
Sea Breeze, joc militar
Manevrele Sea Breeze reunesc anul acesta cel mai mare număr de trupe din istoria sa, cu peste 30 de ţări participante, între care Ucraina, SUA, Canada, Regatul Unit, Olanda şi Turcia, implicând 5.000 de militari, 32 de nave şi 40 de avioane.
Marina ucraineană şi Flota a 6-a a SUA coordonează aceste exerciţii, desfăşurate din 1997, a căror importanţă a crescut de la anexarea peninsulei ucrainene Crimeea de către Rusia în 2014.
Manevrele Sea Breeze 2021, a căror anulare fusese cerută de Ambasada Rusiei din SUA pentru a se evita noi incidente, sunt programate să dureze până la sfârşitul lunii iulie şi constau în exerciţii de război amfibiu, manevre terestre, operaţiuni de blocadă maritimă, apărare aeriană, integrarea operaţiunilor speciale, lupte antisubmarin şi acţiuni de căutare şi salvare.
Noi incidente
Mai devreme, Ministerul rus al Apărării a declarat că două avioane de vânătoare Su-30 au fost ridicate marţi seara de la sol pentru a împiedica un avion de recunoaştere american de tipul Boeing P-8 Poseidon să se apropie de graniţa rusă în Marea Neagră, potrivit RIA Novosti.
„În seara zilei de 6 iulie, dispozitivele ruseşti de control aerian peste apele neutre ale Mării Negre au detectat o ţintă aeriană care se apropia de graniţa de stat rusă’, citează agenţia de presă menţionată un comunicat al instituţiei de apărare de la Moscova. Două avioane Su-30 au identificat ţinta aeriană ca fiind un Boeing P-8 Poseidon şi au escortat-o până la îndepărtarea acesteia, se mai spune în text.
Totodată, bombardiere ruseşti cu rază lungă de acţiune de tipul Tu-22M3, însoţite de avioane Su-30M2, au efectuat un zbor peste apele neutre din Marea Neagră în cadrul unei misiuni ce a durat cinci ore, după cum a informat Ministerul rus al Apărării, citat de TASS. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 29, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Marea Neagra, România, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina la zi
Crimeea, zonă strategică pentru Kremlin în bazinul Mării Negre
Într-un aparent răspuns la lansarea Sea Breeze 2021, Rusia a efectuat verificări ale stadiului de pregătire a sistemului său de apărare antiaeriană din Crimeea. Exercițiul la care participă Ucraina și diferite ţări membre NATO este aprig contestat de partea rusă.
Tensiuni militare
Exerciţiile militare Sea Breeze intervin pe fondul unei creşteri a tensiunilor dintre NATO şi Moscova, care a declarat săptămâna trecută că a tras focuri de avertisment şi a lansat bombe în direcţia unei nave de război britanice pentru a o alunga din apele din jurul Crimeii. Rusia le consideră ca fiind apele sale teritoriale, în timp ce restul lumii le consideră ca fiind ape ucrainene, nerecunoscând anexarea peninsulei ucrainene de către Rusia.
Circa 20 de avioane şi elicoptere, precum şi câteva subunităţi de sisteme de apărare antiaeriană S-400 şi Panţir -S au efectuat un antrenament combinat luni, potrivit Interfax.
La aceste exerciţii au participat ‘în total aproape 20 de avioane şi elicoptere, între care avioane de recunoaştere Su-24MR, avioane de luptă multirol Su-30SM, avioane de atac Su-24M şi elicoptere Mi-8 şi Ka-27, precum şi subunităţi de sisteme de rachete S-400 Triumf şi Panţir din cadrul Forţelor aeriene şi al Sistemului antiaerian al Districtului militar Sud’ , a comunicat marţi Flota rusă din Marea Neagră.
Monitorizare rusă
Flota Rusiei din Marea Neagră monitorizează navele NATO şi ale altor ţări care participă la exerciţiul Sea Breeze, a indicat în acelaşi timp Centrul naţional de gestionare a problemelor din domeniul apărării de la Moscova.
‘Forţe şi mijloace ale flotei ruse efectuează un set de măsuri pentru a ţine sub control acţiunile navelor NATO şi altor ţări participante la Sea Breeze 2021, ce au debutat luni în partea de nord-vest a Mării Negre’, se menţionează într-un comunicat al acestui centru, citat de mass-media.
La exerciţiile Sea Breeze 2021 participă aproximativ 5.000 de militari NATO şi ai ţărilor aliate, precum şi circa 30 de nave şi 40 de avioane, precum şi distrugătorul cu rachete ghidate USS Ross şi trupe de infanterie marină americane.
S-400, pavăză pentru Crimeea
Acuzații dure
Delegaţia rusă la discuţiile privind securitatea militară şi controlul armelor de la Viena a subliniat luni că Statele Unite ar trebui să îşi retragă în mod transparent armele după finalizarea exerciţiilor comune cu Ucraina Sea Breeze-2021, potrivit TASS. ‘Amploarea şi agresivitatea acestor exerciţii nu contribuie la securitatea în regiunea Mării Negre’, se afirma într-o declaraţie a delegaţiei ruse, citată de Kommersant.
Ca răspuns la exerciţiul Sea Breeze – destinat să constituie o dovadă fermă a sprijinului SUA şi NATO pentru Ucraina – Rusia face o demonstraţie de forţă în faţa Alianţei Nord-Atlantice în Marea Mediterană, lansând încă de vineri ample manevre navale, şi supraveghează îndeaproape grupul aeronaval condus de portavionul Queen Elizabeth, nava amiral a Royal Navy, comenta luni publicaţia citată.
Două avioane MiG-31, capabile să transporte rachete hipersonice ‘Kinjal’, au fost trimise la baza aeriană rusă Hmeimim, în Siria, pentru a participa la manevrele din Marea Mediterană, potrivit Ministerului rus al Apărării. Este pentru prima oară când avioane de luptă capabile să transporte rachete „Kinjal” sunt desfăşurate în afara frontierelor Rusiei, conform Interfax. Armata rusă afirmă că rachetele „Kinjal” au o viteză de 10 ori mai mare decât cea a sunetului şi o rază de acţiune până la 2.000 de kilometri.(K.P.)
de Isac Mihai | iun. 29, 2021 | Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, România, Știri, Turcia, Ucraina
Flota militară turcă participă la exercițiile militare comune
Ucraina şi SUA au început luni un exerciţiu implicând 30 de ţări în Marea Neagră şi în sudul Ucrainei, respingând demersurile Rusiei de a anula aceste manevre.
Exerciţiul Sea Breeze 2021 intervine după o creştere a tensiunilor între NATO şi Moscova, care a declarat săptămâna trecută că a tras tiruri de avertisment şi a lansat bombe în calea distrugătorului britanic HMS Defender pentru a-l îndepărta din apele Mării Negre în largul Crimeii. Marea Britanie a respins versiunea incidentului prezentată de Moscova.
Opoziție rusă
Rusia a anexat Crimeea în 2014 şi pretinde că este teritoriu rusesc, dar peninsula este recunoscută la nivel internaţional ca parte a Ucrainei.
Ambasada Rusiei la Washington a cerut săptămâna trecută anularea exerciţiilor Sea Breeze, iar Ministerul rus al Apărării a declarat că va reacţiona dacă va fi necesar pentru a proteja securitatea naţională a Rusiei.
Sea Breeze 2021 este programat să dureze două săptămâni, implicând aproximativ 5.000 de militari NATO şi ai ţărilor aliate, precum şi circa 30 de nave şi 40 de avioane. Vor participa de asemenea distrugătorul cu rachete ghidate USS Ross şi trupe de infanterie marină americane.
Ucraina afirmă că obiectivul principal este de a câştiga experienţă în acţiuni comune în cadrul unor operaţiuni multinaţionale de menţinere a păcii şi de securitate.
Relaţiile între Kiev şi Moscova s-au deteriorat semnificativ după anexarea Crimeii de către Rusia, care acordă sprijin rebelilor separatişti în estul Ucrainei.
Tensiuni militare
Tensiunile au escaladat după ce Rusia a comasat în primăvară efective importante de trupe şi tehnică militară la frontiera cu Ucraina, dintre care o parte au rămas pe loc, deşi la 22 aprilie Moscova anunţase retragerea lor.
În contextul exerciţiilor Sea Breeze-2021, Rusia a blocat în zona coastei de vest a peninsulei Crimeea accesul navelor de război ale Alianţei Nord-Atlantice, a comunicat miercuri dimineaţă portalul rusesc Avio.pro, citat de mass-media.
Astfel, în largul coastelor Crimeii au fost stabilite zone de interdicţie în care navele NATO nu pot intra. Orice acţiune agresivă a navelor Alianţei va fi oprită instantaneu, scria Avia.pro.
Potrivit portalului citat, Rusia îşi rezervă dreptul de a utiliza mijloacele de război electronic sau organizarea propriilor exerciţii cu tiruri de rachetă, ca răspuns la exerciţiile NATO.
Ulterior Ministerul rus al Apărării anunța miercuri, 23 iunie, că o „navă de patrulare de frontieră” rusă a „tras focuri de avertizare”, iar un avion Su-24M a efectuat un „bombardament preventiv de-a lungul rutei distrugătorului” britanic HMS Defender, care ar fi intrat într-o zonă din apropierea peninsulei Crimeea, ale cărei ape teritoriale Rusia le revendică drept ale sale.
Participare românească
Peste 300 de marinari militari ai Forţelor Navale Române participă, în perioada 28 iunie – 10 iulie, la exerciţiul multinaţional „Sea Breeze 21”, organizat de forţele navale ale Statelor Unite ale Americii şi cele ale Ucrainei, în apele internaţionale ale Mării Negre şi în raioane de instrucţie terestre din zona Odessa.
Potrivit unui comunicat transmis luni de Statul Major al Forţelor Navale (SMFN), corveta „Contraamiral Horia Macellariu” (265) a plecat sâmbătă, din portul militar Mangalia, şi a luat cap-compas portul Odessa din Ucraina, unde a acostat duminică, alături de alte nave militare străine care participă la „Sea Breeze 21”.
Cea de a doua navă militară care va reprezenta Forţele Navale Române la exerciţiul din Ucraina este fregata „Regina Maria” (222), cu un elicopter IAR 330 „Puma Naval” ambarcat la bord. Fregata va pleca miercuri, 30 iunie, din portul militar Constanţa, va executa o serie de exerciţii în comun cu fregata neerlandeză HNLMS „Evertsen”, după care se va integra în gruparea navală permanentă a Alianţei Nord-Atlantice SNMG-2 care operează în Marea Neagră şi va participa la exerciţiul „Sea Breeze 21” din Ucraina.
Pe timpul desfăşurării exerciţiului, doi elevi ai Şcolii Militare de Maiştri Militari a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu” se vor afla, în perioada 29 iunie – 7 iulie, la bordul unui distrugător al Forţelor Navale ale SUA în Europa care participă la „Sea Breeze 21”, unde vor efectua un stagiu de pregătire practică, coordonat de marinarii american. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 27, 2021 | Federatia Rusa, Marea Neagra, Știri, Turcia
Marea Neagră, interese strategice majore
Preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan a inaugurat şantierul primului pod al proiectului ‘Canalul Istanbul’, un gigantic canal paralel cu strâmtoarea Bosfor. Inițiativa a fost criticată de opoziţia politică şi de apărătorii de mediu.
‘Deschidem astăzi o nouă pagină în istoria dezvoltării Turciei’, a declarat Erdogan la ceremonia de aşezare a pietrei de temelie a podului.
Ambiții strategice
Canalul ar urma să aibă o lungime de 45 km şi să constituie o strâmtoare artificială la vest de Istanbul unind, de la nord la sud, Marea Neagră şi Marea Marmara.
Erdogan a consacrat aproape întreg discursul de sâmbătă apărării proiectului, pe care dorește să îl termine într-un timp cât mai scurt.
Enumerând riscurile prezentate de numărul tot mai mare de nave care traversează Bosforul, Erdogan a spus că proiectul vizează mai ales să ‘asigure securitatea cetăţenilor la Istanbul’ şi să permită Turciei să ocupe ‘un loc mai important’ în comerţul internaţional.
‘Toate etapele proiectului au fost concepute în conformitate cu ştiinţa’, le-a replicat el criticilor.
https://www.youtube.com/watch?v=TcGwFBH_46M
Critici dure
Criticii îl acuză pe preşedinte că se agaţă de un proiect care va conduce Turcia spre o catastrofă ecologică şi o îndatorare masivă, pe fondul slăbirii economiei în timpul anului pandemic 2020.
Proiectul a suscitat critici şi din străinătate, mai ales din Rusia, ţară care se teme că va vedea accesul în Marea Neagră facilitat pentru navele adversarilor săi din NATO.
Convenţia de la Montreux din 1936, care reglementează navigaţia în strâmtorile Bosfor şi Dardanele, obligă statele neriverane Mării Negre să anunţe cu 15 zile în prealabil trecerea navelor lor, care nu pot rămâne decât pentru o durată limitată.
‘Acest proiect nu încalcă (Convenţia de la) Montreux’, a afirmat fostul prim-ministru Binali Yildirim, care a luat cuvântul înaintea lui Erdogan în deschiderea ceremoniei de lansare a şantierului. (K.P.)
de Isac Mihai | iun. 22, 2021 | Federatia Rusa, Știri, Turcia
Erdogan vrea să relanseze relațiile cu SUA
Erdogan a declarat că întâlnirea sa cu preşedintele american Joe Biden a permis deschiderea unei „noi ere” între cele două ţării. Cei doi lideri s-au întâlnit pe 14 iunie înaintea unui summit NATO de la Bruxelles, pentru prima dată de când Joe Biden a devenit preşedintele SUA.
„Credem că am deschis porţile către o nouă eră cu Statele Unite în mod pozitiv şi constructiv. „Singura cerere a Ankarei este ca Washingtonul să respecte suveranitatea economică şi politică a Turciei şi să o sprijine în lupta sa împotriva organizaţiilor teroriste”, a declarat Erdogan. El a spus că vrea să profite de „climatul pozitiv”, despre care a spus că a caracterizat întâlnirea sa cu Joe Biden pentru a „consolida canalele de dialog” dintre cele două ţări.
Fethullah Gulen, coșmarul lui Erdogan
Relații tensionate
Cei doi lideri s-au întâlnit pe 14 iunie înaintea unui summit NATO de la Bruxelles. Este pentru prima dată de când Joe Biden a devenit preşedintele SUA. Relaţiile dintre Ankara şi Washington s-au tensionat din cauza mai multor dispute: achiziţionarea de către Turcia a sistemului rus de apărare antiaeriană S-400, sprijinul SUA pentru miliţiile kurde siriene, refuzul american de a-l extrăda pe predicatorul Fethullah Gülen, dosarul libian, etc.
Ca răspuns la livrarea primei baterii a sistemului rus de apărare antiaeriană S-400, SUA au exclus Ankara din programul de producţie al avionului stealth F-35. Turcia a continuat să ceară Washingtonului să o reintegreze în acest program. Ankara susține că implementarea S-400 nu ar avea niciun impact asupra sistemelor de apărare ale NATO.
Genocidul armean
Relaţiile turco-americane s-au deteriorat rapid de când Joe Biden a ajuns la Casa Albă, în ianuarie. Joe Biden a recunoscut genocidul armean sub Imperiul Otoman în timpul Primului Război Mondial, supărând Ankara. În timpul întâlnirii lor de la Bruxelles, Erdogan a discutat cu omologul său american şi modalităţile unei posibile menţineri a forţelor turceşti prezente în Afganistan după retragerea americanilor din această ţară, programată pentru septembrie. În acest sens, Washingtonul a salutat pe 17 iunie „angajamentul clar” al Turciei de a juca „un rol cheie” în apărarea aeroportului Kabul după plecarea trupelor americane şi străine. (K.P.)
