de Isac Mihai | aug. 19, 2021 | Arhiva, Federatia Rusa, Info Militar, Marea Neagra, Știri, Turcia, Ucraina, Ucraina la zi
Flota militară rusă face legea în Marea Azov
Ucraina are în plan o modernizare majoră a flotei sale din Marea Neagră până în 2035, a declarat preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, asigurând că deja primele rezultate ale acestor eforturi cetăţenii ucraineni le vor putea vedea în data de 24 august a.c., de Ziua independenţei Ucrainei.
‘Sarcina noastră este de a construi o flotă profesionistă şi puternică, capabilă să opună ripostă oricărui adversar’, a declarat Zelenski (43 de ani) într-un interviu acordat mass-media de Kiev.
Vedete și submarine
‘Lucrăm la asta. Acest efort este destul de îndelungat, dar rezultatele primei etape le veţi putea vedea deja pe 24 august. Suntem un stat paşnic, dar trebuie să fim pregătiţi pentru orice fel de evoluţii’, a spus în continuare preşedintele ucrainean. Proiectul prevede dotarea marinei ucrainene cu nave de război de mici dimensiuni, vedete rapide şi submarine.
Totodată, Zelenski a anunţat demararea în curând a construcţiei unei noi baze navale ucrainene la Berdiansk.
‘Ne pregătim să spargem blocada în regiunea Mării Negre’, a spus el, referindu-se la prezenţa dominantă a Rusiei.
În proiectul modernizării forţelor navale, autorităţile ucrainene se bazează pe sprijinul UE, Marii Britanii şi Statelor Unite ale Americii, a subliniat preşedintele Zelenski.
Turcia va construi nave militare pentru Ucraina, după modelul parteneriatului militar turco-pakistanez
Industrie navală pe butuci
Odată cu anexarea peninsulei Crimeea de către Rusia în 2014, Ucraina a pierdut Sevastopolul. Cel mai important port utilizat de flota sa, Sevastopolul era folosit și de Flota militară rusă a Mării Negre. După ocuparea peninsulei, Moscova a desfășurat arme nucleare la bazele din Crimeea.
Șantierele navale din Ucraina sunt în prag de faliment datorită condițiilor economice și a lipsei capacităților tehnologice moderne.
În luna iunie, un tribunal a declarat falimentul şantierului naval tradiţional din Mykolayiv. În perioada sovietică, aici se contruiau crucişătoare, nave sovietice asemănătoare portavioanelor occidentale, între care portavionul Admiral Kuzneţov, în prezent singurul portavion al marinei ruse.
La ora actuală, Kievul cumpără nave scoase din uz din SUA şi Marea Britanie. Ucraina a solicitat anterior Germaniei nave de război, demers refuzat.
Potrivit unui anunţ făcut în luna iulie, nave de război ucrainene vor fi construite la şantiere navale în Turcia. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 16, 2021 | Balcani, Știri, Turcia, UE
Albania, pregătită să primească refugiați afgani
Albania şi Republica Kosovo afirmă că se pregătesc pentru primirea de refugiaţi afgani care sunt expuşi riscului comiterii unor abuzuri de către talibani. În zilele următoare sunt așteptate anunțuri similare și din partea altor state din regiune.
Premierul albanez Edi Rama şi preşedintele kosovar Vjosa Osmani au anunţat duminică, pe Facebook, că vor da curs unei cereri din partea Washingtonului de a găzdui temporar refugiaţi afgani care ulterior vor fi aduşi în SUA.
În urma relatărilor privind comiterea de atacuri asupra civililor, asasinate ţintite şi alte abuzuri grave contra drepturilor omului în timpul ofensivei talibanilor, lideri mondiali şi activişti pentru drepturile omului s-au declarat îngrijoraţi în legătură cu soarta cetăţenilor afgani.
Precedent albanez
Edi Rama a subliniat că ajutorarea persoanelor în căutare de protecţie internaţională nu este un lucru nou în ţara sa. Printre altele, în secolul trecut Albania a găzduit evrei ce fuseseră persecutaţi de nazişti. Ţara este membră a NATO din 2009.
”Nimeni nu ştie mai bine decât noi ce înseamnă să fii expulzat şi nevoit să părăseşti locurile unde ai crescut”, a scris, la rândul său, Vjosa Osmani.
Kosovo şi-a declarat independenţa în 2008 după un război sângeros împotriva puterii de la Belgrad şi este recunoscut de peste 100 state, inclusiv 22 dintre cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene.
Cu mult înaintea cererii autorităţilor americane, Rama a afirmat că Albania a primit cereri din partea altor organizaţii internaţionale pentru „găzduirea temporară în Albania a sute de persoane din medii intelectuale şi femei militante afgane care figurează pe listele de execuţie ale talibanilor”.
„Nu vom spune ‘nu’ şi nu doar pentru că marii noştri aliaţi ne-o cer, ci pentru că suntem Albania”, a subliniat Rama.
Pregătiri iraniene
Anticipând un val de refugiaţi în urma ofensivei talibanilor în Afganistan, Iranul a creat zone-tampon la frontiera comună, potrivit unui anunţ al Ministerului de Interne iranian.
Cele trei zone-tampon provizorii, în nordul şi sud-estul Iranului, sunt menite să le ofere protecţie şi securitate refugiaţilor afgani.
La rândul său, Turcia a anunțat construirea unui zid la granița iraniană pentru stăvilirea viitorului val de refugiați.
În schimb, Pakistanul şi-a închis graniţa cu Afganistanul, ceea ce a făcut ca mii de persoane să rămână blocate pe ambele părţi ale frontierei după ce talibanii au preluat controlul asupra estului teritoriului afgan.
Ministrul de interne pakistanez Sheikh Rashid a anunţat decizia închiderii punctului de trecere Torkham, din nord-vestul Pakistanului, fără a menţiona care este calendarul pentru redeschiderea sa. El a precizat că măsura a fost luată după ce talibanii au capturat oraşul afgan Jalalabad. (K.P.)
de Isac Mihai | aug. 16, 2021 | Asia Centrală, Știri, Turcia, UE
Erdogan, îngrijorat de situația din Afganistan
Turcia va lucra cu Pakistanul la o stabilizare a situaţiei în Afganistan cu scopul de a împiedica un aflux de refugiaţi provenind din această ţară aflată în război, a afirmat preşedintele turc Recep Tayyip Erdogan.
Turcia se confruntă cu un val crescând de migranţi afgani care vin prin Iran. Vom continua să facem eforturi pentru a permite revenirea la stabilitate în regiune, începând cu Afganistanul”, a declarat Erdogan.
Vizită strategică
„Pentru aceasta, vom continua şi ne vom aprofunda cooperarea cu Pakistanul”, ţară vecină Afganistanului şi actor-cheie în această ţară, a continuat Erdogan. „Suntem hotărâţi să ne mobilizăm toate mijloacele aflate la dispoziţia noastră pentru a reuşi aceasta”, a adăugat el.
Preşedintele turc, care nu a oferit detalii, a făcut aceste declarații în prezenţa omologului său pakistanez, Arif Alvi. Cei doi lideri au participat la ceremonia de lansare la apă a unei nave militare, construită de Turcia pentru Pakistan. Ankara este unul din principalii furnizori de tehnică militară ai Islamabadului.
Liderii de la Ankara și Islamabad vor colabora pentru stabilizarea situației din Afganistan
Afganistan, dezastru geopolitic
Aceste declaraţii intervin în timp ce Afganistanul a cunoscut răsturnări de situaţie spectaculoase în ultimele săptămâni.
După o ofensivă fulgerătoare, talibanii controlează cea mai mare parte a ţării şi păreau duminică pe punctul de a reveni la putere, la 20 de ani după ce fuseseră înlăturaţi.
Turcia, ai cărei mai multe sute de militari sunt desfăşuraţi în Afganistan, a propus luna trecută SUA să-şi asume securitatea aeroportului internaţional din Kabul, după retragerea prevăzută a trupelor americane până la sfârşitul lunii august, cu condiţia de a primi un sprijin logistic şi financiar.
Negocierile între Ankara şi Washington pe această temă continuă, iar Erdogan a afirmat în cursul săptămânii că situaţia va deveni „din ce în ce mai clară în zilele următoare”. El s-a declarat, între altele, dispus să se întâlnească cu şeful talibanilor pentru discuţii.
Turcia este unul din principalii furnizori de tehnică militară pentru Pakistan
Bomba refugiaților
Turcia se confruntă de altfel de mai multe luni cu un aflux de migranţi afgani care intră pe teritoriul său dinspre frontiera cu Iranul, în est.
Această temă se află în ultimele săptămâni în prim-planul dezbaterilor politice în Turcia, opoziţia cerând guvernului să ia măsuri puternice pentru a stopa afluxul de migranţi.
În acest context, Ankara şi-a accelerat în ultimele zile construirea unui zid la frontiera cu Iranul. „Cu acest zid vom stopa complet trecerile”, a afirmat duminică Erdogan. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 30, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Știri, Turcia
Rusia, chemată să apere granița armeană
Premierul armean Nicol Paşinian a anunţat că intenţionează să ceară desfăşurarea de ”grăniceri ruşi” de-a lungul frontierei cu Azerbaidjanul pentru a evita o escaladare după recentele confruntări. ”Dată fiind situaţia complicată, cred că are sens să se ia în considerare problema desfăşurării de grăniceri ruşi de-a lungul frontierei armeano-azere”, a declarat Paşinian.
Liderul armean consideră că prezenţa soldaților ruşi ”va permite efectuarea lucrările de demarcare şi delimitare a frontierei fără riscuri de confruntări militare”. ”Intenţionăm să discutăm această problemă cu colegii noştri ruşi”, a adăugat acesta.
Federația Rusă are deja desfășurat pe teritoriul Armeniei un contingent de peste 3000 de militari, principala bază militară rusă fiind în regiunea orașului Gyumri.
Misiune de monitorizare
Paşinian a propus desfăşurarea unei misiuni de monitorizare a Organizaţiei Tratatului de Securitate Colectivă (ODKB) d-a lungul frontierei cu Azerbaidjanul. Aceasta este o alianţă militară în cadrul Comunităţii Statelor Independente (CSI) ce grupează Rusia, Armenia, Azerbaidjan, Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan şi Uzbekistan.
În acest context, liderul armean a subliniat că Armenia va prelua la 16 septembrie preşedinţia rotativă a ODKB şi nu doreşte crearea unor ameninţări la adresa unor state membre ale acestei alianţe.
Declaraţia sa survine la o zi după noi confruntări între soldaţi azeri şi armeni, soldate cu moartea a trei armeni în apropierea localităţii de frontieră Sotk (estul Armeniei). Regiunea este importantă din punct de vedere economic datorită vastelor mine de aur. După victoria de anul trecut, trupele azere au preluat controlul asupra unei părți din complexul minier, situat pe teritoriul azer.
Liderul turc Recep Tayyip Erdogan, aliat de nădejde al omologului său azer Ilham Aliev
Acuzații reciproce
Cele două ţări se acuză reciproc de iniţierea ostilităţilor în enclava Nagorno-Karabah în toamna anului trecut, cărora li s-a pus capăt printr-un armistiţiu negociat de Rusia.
Armenia şi Azerbaidjanul s-au înfruntat în toamna anului 2020 într-un conflict de şase săptămâni pentru controlul regiunii Nagorno-Karabah, revendicată de ambele ţări. Ostilităţile din toamna trecută s-au soldat cu peste 6.500 de morţi.
După şase săptămâni de lupte, războiului i s-a pus capăt printr-un acord de încetare a focului, în virtutea căruia Armenia și regimul secesionist de la Stepanakert au înapoiat Azerbaidjanului părţi din teritoriul pe care îl controlase timp de decenii. O forţă de menţinere a păcii ruse de aproximativ 2.000 de soldaţi a fost desfăşurată în jurul Nagorno-Karabah.
În ultimele luni, tensiunile au crescut din nou de-a lungul frontierei, Erevanul acuzând Baku că încearcă să ocupe noi teritorii, ceea ce autorităţile azere au negat. Baku se bucură de sprijinul direct al Republicii Turcia.
Din luna mai, Armenia şi Azerbaidjanul poartă negocieri, sub egida Rusiei, pentru delimitarea şi demarcarea frontierei lor comune, moștenire a epocii sovietice. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 28, 2021 | Caucaz, Federatia Rusa, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Declarația de la Șușa, semnată de Recep Tayyip Erdogan și omologul său azer Ilham Aliev
Turcia și Azerbaidjan negociază formarea unei armate turcice comune, a declarat președintele Marii Adunări Naționale a Turciei, Mustafa Shentop. Autoritățile din cele două state au intensificat colaborarea în domeniul militar și al securității, conform Declarației de la Sușa. Semnat în iunie, documentul se referă la diferite domenii de cooperare între Ankara și Baku, în special la obligațiile privind apărarea și ajutorul reciproc.
Forțele Armate ale Azerbaidjanului și Turciei au desfășurat deja exerciții militare tactice-speciale comune în Republica Autonomă Nachichevan la sfîrșitul lunii iunie. Aceste au avut loc în capitala regiunii, orașul Nakhichevan.
NATO turcic
Inițiativa de formare a unei armate comune a statelor turcice cimentează poziția Turciei de lider militar în lumea turcică. Diferiți analiși vorbesc deja de existența unui NATO turcic, consolidat de operațiunile militare recente din Caucaz, Siria, Libia și Irak.
Sub coordonarea autorităților de la Ankara, formațiuni militare turcești au colaborat cu armata azeră, grupări paramilitare din Libia, Siria ori Irak, multe formate din etnici turcici din aceste țări. Victoria azeră din războiul cu Armenia din 2020 este cel mai elocvent exemplu al colaborării militare intense din diferite state turcice.
Media de la Ankara a menționat că la inițiativa turco-azeră vor adera treptat și alte state turcice, precum Republica Turcă a Ciprului de Nord ori state din Asia Centrală. Printre cele vizate se numără Kazahstan, Turkmenistan, Uzbekistan ori Kirghizstan, state care au deja diferite forme de colaborare militară bilaterală cu Turcia. (K.P.)
de Isac Mihai | iul. 28, 2021 | Alte regiuni, Orientul Mijlociu, Știri, Turcia
Flota militară turcă, prezență permanentă în Mediterana de Est
UE a condamnat „anunţurile inacceptabile” ale preşedintelui turc privind Republica Cipru. Blocul comunitar a amenințat cu luarea unor măsuri împotriva Turciei, relatează mass-media.
Liderii UE s-au declarat hotărâţi „să utilizeze instrumentele şi opţiunile” aflate la dispoziţia lor „în caz de acţiuni unilaterale ale Turciei contrare dreptului internaţional”, reaminteşte declaraţia publicată de şeful diplomaţiei europene Josep Borrell.
Amenințări diplomatice
Anumite „acţiuni” vor fi discutate de miniştrii afacerilor externe din statele UE cu prilejul unei viitoare reuniuni, dacă Turcia nu revine asupra acţiunilor sale contrare rezoluţiilor Consiliului de Securitate al ONU, avertizează declaraţia.
Această declaraţie urmează după condamnarea în unanimitate a luărilor de poziţie ale preşedintelui turc Recep Tayyip Erdogan de către Consiliul de Securitate al ONU. Ea a fost validată de cele 27 de capitale ale UE, ceea ce explică timpul necesar pentru publicare ei.
Problemă strategică
Cipru este divizat după intervenția Turciei în 1974 între Republica Cipru – membră a Uniunii Europene – care îşi exercită autoritatea în sud, şi Republica Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), autoproclamată în 1983 şi recunoscută doar de Ankara.
Reamintim că intervenția turcă din 20 iulie 1974 a avut loc la 5 zile după o lovitură de stat a forțelor naționaliste elene și demiterea puterii constituționale de la Nicosia. Puciștii urmăreau anexarea Ciprului la statul elen (enosis), aflat în acel moment sub regim dictatorial militar.
Înlăturarea arhiepiscopului Makarios a aruncat insula într-un război civil nedeclarat. Sute de cetățeni ciprioți, mai ales etnici greci și turci, au fost uciși în violențele intensificate de lovitura de stat.
Intervenția rapidă a Turciei a condus la eșecul loviturii de stat și la căderea regimului dictatorial de la Atena (23 iulie 1974). În RTCN este desfășurat un contingent important de trupe turcești.
Desant prezidențial
Preşedintele Erdogan s-a deplasat în RTCN pe 20 iulie, dată în care se împlinesc 17 ani de la operaţiunea care a dus la împărţirea insulei, şi s-a pronunţat pentru o soluţie cu două state, respinsă de UE. Planul este periodic resuscitat, pe fondul identificării noilor resurse energetice în zona Mediteranei de Est.
Erdogan s-a mai pronunţat și în favoarea unui proiect de redeschidere a fostei staţiuni balneare Varosha, părăsită de locuitorii ei în 1974 şi înconjurată cu sârmă ghimpată de armata turcă. Autoritățile de la Ankara încearcă să găsească noi resurse economice pentru sprijinirea RTCN, grav afectată de sancțiunile internaționale.
Politica cipriotă a președintelui Erdogan, contestată de UE
Opoziție greacă
Comunitatea internațională a propus mai multe soluții pentru conflictul cipriot, inclusiv Planul Annan, propus de ONU. Reamintim că în aprilie 2004 a avut loc un referendum comun, peste 75% din electoratul grecesc cipriot respingând soluția ONU. 65% din electoratul RTCN a susținut inițiativa ONU. Prezența la vot a depășit 85% din populația Republicii Cipru și RTCN.
Partea cipriotă greacă, susținută de Atena, consideră că Ankara este angajată într-un plan masiv de colonizare a RTCN cu etnici turci din Anatolia. Nicosia mai solicită retragerea contingentului militar turc, demersuri respinse de partea turcă și liderii RTCN.
Conflictul cipriot este afectat și de prezența unui important contingent militar britanic, rămășiță a trecutului colonial al insulei. Soldații britanici ocupă baze cu o suprafață de peste 250 de km pătrați. Aceste baze joacă un rol important în arhitectura de securitate britanică din regiunea Orientului Mijlociu, fiind folosite și de SUA. Londra nu a anunțat niciun plan de a își retrage trupele din aceste zone.
Declarații dure
„UE condamnă cu fermitate măsurile unilaterale luate de Turcia şi anunţurile inacceptabile făcute de preşedintele turc şi de şeful comunităţii cipriote turce pe 20 iulie 2021 privind redeschiderea oraşului închis Varosha”, se menţionează în declaraţia Celor 27. „UE cere anularea imediată a acestor acţiuni şi anularea tuturor măsurilor luate la Varosha din octombrie 2020”, a adăugat textul citat.
UE „rămâne deplin ataşată la o soluţionare globală a problemei cipriote pe baza unei federaţii bicomunitare şi bizonale (…) în conformitate cu rezoluţiile pertinente ale Consiliului de Securitate al ONU”.
Presiuni diplomatice
Negocierile privind o reglementare a problemei cipriote sunt în impas din 2017. În aprilie, o tentativă de relansare a convorbirilor de către secretarul general al ONU, Antonio Guterres, s-a soldat cu un eşec. ONU menține un contingent de căști albastre de peste 1000 de militari pe insulă, controlând o zonă tampon de câteva zeci de mii de hectare.
Relaţiile între UE şi Turcia, candidată la aderare, s-au degradat puternic din 2016, în special din cauza represiunii implacabile de către preşedintele Erdogan a oricărei forme de contestare după o tentativă de puci.
Din ce în ce mai izolată pe plan diplomatic şi confruntându-se cu dificultăţi economice, Ankara şi-a înmulţit apelurile la o normalizare a relaţiilor cu UE. Însă liderii europeni au impus condiţii dure, iar una dintre ele este o „soluţionare globală a problemei cipriote”, consideră mass-media de la Ankara. (K.P.)
