Chisinau: Fostul sediu al Zemstvei Guberniale Basarabene, concesionat Institutului Cultural Roman

Chisinau: Fostul sediu al Zemstvei Guberniale Basarabene, concesionat Institutului Cultural Roman

O parte dintr-un imobil cu statut de monument ocrotit de stat, aflat în gestiunea Muzeului Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală, a fost transmis în folosinţă prin concesiune Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu”.
Potrivit legii, imobilul aflat în ruine are suprafaţa totală de 1337,30 metri pătraţi şi este amplasat pe str. Şciusev nr. 103, fiind fostul sediu al Zemstvei Guberniale Basarabene. Modalitatea de folosire a spaţiului pus la dispoziţia Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” şi de restaurare a obiectivului se va realiza în baza unui contract de concesiune şi activitate în comun, între Muzeul Naţional de Etnografie şi Istorie Naturală şi ICR „Mihai Eminescu”, aprobat de Ministerul Culturii.
Conform legii, părţii române îi revine obligaţia de restaurare a întregului complex de clădiri nominalizate. Partea moldovenească va beneficia, pe lângă restaurarea şi salvarea de la distrugere a unor imobile istorice, de înfiinţarea unei Şcoli naţionale de formare a specialiştilor în restaurarea monumentelor istorice, de care Republica Moldova duce lipsă în prezent.
În cadrul proiectului, va fi organizat şi Institutul de Studii Avansate „Alexandru Sturdza”, care va contribui la formarea elitelor cultural-administrative. De asemenea, va fi creată şi o bibliotecă publică în ştiinţele umane. Conceptul de restaurare şi valorificare a complexului de edificii de patrimoniu presupune o combinaţie între un spaţiu de studiu şi de conferinţe cu un spaţiu de expunere muzeală.

Share our work
Filat se teme de un nou scenariu 7 aprilie 2009

Filat se teme de un nou scenariu 7 aprilie 2009

Premierul Republicii Moldova, Vlad Filat, se teme ca vineri, când parlamentarii vor incerca sa aleaga şeful statului, s-ar putea repeta revoltele din 7 aprilie 2009 . Pentru a evita un astfel de scenariu, Filat s-a intâlnit marti şi miercuri cu reprezentantii fortelor de ordine. „Ca sa nu se repete acele tragice evenimente avem aceste intâlniri, unele care se vad, altele care au loc in regim de lucru. Institutiile statului işi vor face datoria”, a declarat premierul. El a evitat sa spuna daca se pregatesc actiuni de provocare pentru vineri. Comuniştii au anuntat ca vor organiza in 16 martie proteste in fata Palatului Republicii. Deputatul comunist Sergiu Sârbu a anuntat ca la manifestatii vor participa „cel putin vreo 20.000 de cetateni ai Republicii Moldova”.

Share our work
Nicolae Timofti: Acum nu avem conditii pentru Unire cu Romania

Nicolae Timofti: Acum nu avem conditii pentru Unire cu Romania

Candidatul Alianţei pentru Integrare Europeană la funcţia de preşedinte al Republicii Moldova, Nicolae Timofti, susţine că, în prezent, nu există condiţii propice pentru Unirea cu România.
Declaraţia a fost făcută miercuri seară, la postul de televiziune Moldova 1, răspunzând la o întrebare ce viza “testul statalităţii”, impus de Igor Dodon. “Eu răspund acum nu doar lui Dodon, ci la toţi. Nu este momentul potrivit pentru a discuta despre acest aspect. Unirea nu este subiectul cel mai fierbinte acum. Nu avem condiţii pentru Unire cu România. Nu ştim dacă România este gata să primească o ţară atât de săracă ca Republica Moldova pentru a fi parte integră din ea. Şi acest act nu depinde doar de dorinţa Moldovei”, a spus Nicolae Timofti.
“Deputaţii m-au întrebat cum văd relaţiile externe cu partenerii strategici pe care îi avem. Unde mă uit şi unde vreau să ne îndreptăm şi vreau să ne uităm şi să ne îndreptăm cu toţii spre Europa, pentru că şi programul AIE este unul european – aspect pe care îl apreciez. Am discutat acest lucru şi cu Igor Dodon. Nu mi-a reproşat nimic, doar că mi-a amintit că avem relaţii strategice şi tradiţionale cu Rusia. Eu înţeleg, sunt realist. Noi trebuie să avem o politică deşteaptă, aceasta înseamnă relaţii bune şi cu estul şi cu vestul. Ţările mari promovează o politică mare, ţările mici trebuie să promoveze o politică deşteaptă”, a mai declarat candidatul AIE.

Igor Dodon este indecis

Partidul Socialiştilor nu a decis dacă îl va suţine pe Nicolae Timofti, a declarat miercuri liderul PSRM Igor Dodon. Dodon a spus presei că, pentru a lua o decizie finală, mai are nevoie de o întâlnire cu Timofti pentru a pune la punct mai multe subiecte. „Au mai rămas subiecte de discutat. Mâine (n.rd. – joi) vom mai avea o întâlnire, pentru ca spre finele zilei să luăm decizia finală”, a afirmat Dodon.
El a adăugat că în cadrul discuţiilor au fost abordate o bună parte din subiecte ce ţin de integritatea teritorială a ţării, politica internă, perspectivele Republcii Moldova de colaborare în Est şi în Vest. Dodon a precizat că nu a solicitat de la candidatul AIE nicio garanţie, dar mai are nevoie să se consulte cu activul partidului.
De asemenea liderul socialiştilor a făcut publice şi detalii cu privire la întâlnirea pe care a avut-o în dimineaţa zilei de miercuri cu preşedintele PCRM Vladimir Voronin. „Am vrut să vedem opinia lor pe mai multe subiecte, inclusiv cele ce ţin de eventuale alegeri anticipate. După întâlnire, au apărut unele întrebări. Nu am avut discuţii despre alegerea preşedintelui, iar după întâlnire am tras o serie de concluzii pentru viitorul partidului”, a opinat Dodon.

Situaţie gravă, Godea nu vrea să voteze

Deputatul neafiliat Mihai Godea a anunţat că nu va participa la alegerile prezidenţiale, iar motivele le va expune joi, înainte de şedinţa în plen a Parlamentului. Decizia a fost luată, miercuri, în urma şedinţei extraordinare a conducerii Partidului Acţiunea Democratică, unde s-a decis poziţia PAD vizavi de candidatura lui Nicolae Timofti la preşedinţia Republicii Moldova.
Alegerile prezidenţiale vor avea loc vineri, 16 martie. Unicul candidat, Nicolae Timofti, are nevoie de 61 de voturi pentru a fi ales. 58 de deputaţi ai AIE au semnat în susţinerea candidatului. Grupul socialiştilor, din care fac parte 3 deputaţi, nu şi-a anunţat încă opţiunea.
Candidatul la preşedinţie, Nicola Timofti, îşi va prezenta pe 16 martie, în cadrul şedinţei speciale a Parlamentului, înainte de alegeri, viziunea asupra activităţii instituţiei prezidenţiale în implementarea programului de guvernare, a declarat pentru Info-Prim Neo preşedintele Comisiei speciale pentru organizarea alegerilor, Tudor Deliu. Discursul candidatului ar putea dura până la jumătate de oră sau mai mult, după care deputaţii îi vor putea adresa întrebări. Apoi şi liderii fracţiunilor parlamentare vor susţine discursuri. Şedinţa va începe la ora 15.00. Procedura de votare nu va depăşi 2 ore.

Share our work
Sevciuk, pe urmele lui Smirnov in subordonarea ministerelor si centralizarea excesiva

Sevciuk, pe urmele lui Smirnov in subordonarea ministerelor si centralizarea excesiva

Liderul separatist al regiunii transnistrene Evgheni Sevciuk a semnat marti, 13 martie, un decret prin care a operat unele modificari in structura organelor executive ale autoproclametei republici nistrene, scrie Unimedi.md. Conform noului document, Serviciul de comunicatii, informare si mass-media va trece in subordonarea directa a asa-zisului presedinte. Decizia a fost luata cu scopul de a forma un sistem eficient de organe executive si consolidarea securitatii informationale si dezvoltarea infrastructurii informationale a regiunii, scrie site-ul oficial al „Presedintiei” din Tiraspol. Pana in prezent aceasta structura se afla in subordinea Guvernului RMN. Functia de prim-ministru, la fel ca si Guvernul au lipsit in structura conducerii Transnistriei incepand cu anul 2000. De atunci, potrivit vechii Constitutii, presedintele rmn a fost si conducatorul regiunii, si seful executivului. Timp de 11 ani, cele doua functii erau detinute de Igor Smirnov. Odata ce Evgheni Sevciuk a venit la putere, in stanga Nistrului a fost format Guvernul, iar Piotr Stepanov a fost numit in functia de prim-ministrul al Transnistriei. In pofida acestui fapt, unele institutii de stat, continuie sa fie subordonate asa-numitului presedinte.

Share our work
Dialogul la Marea Neagra, in atentia MAE si German Marshall Fund

Dialogul la Marea Neagra, in atentia MAE si German Marshall Fund

Aspecte legate de dezvoltarea societăţii civile în regiunea Mării Negre şi perspectivele de cooperare între MAE român şi GMF au fost discutate marţi de secretarul de stat Bogdan Aurescu cu Enders Wimbush, senior director pentru politică externă şi societate civilă al German Marshall Fund of the United States, şi cu Alina Inayeh, directorul Biroului din Bucureşti al GMF.
Reprezentantul German Marshall Fund a prezentat principalele proiecte avute în vedere de GMF în perioada următoare şi s-a discutat posibilitatea participării MAE român la o parte din aceste proiecte, multe dintre ele de interes comun, de exemplu în domeniul securităţii cibernetice.  De asemenea, a fost efectuat un schimb de vederi privind principalele teme actuale ale agendei de securitate şi regionale. Astfel, au fost discutate priorităţile agendei Summit-ului NATO de la Chicago, inclusiv apărarea antirachetă şi iniţiativa Smart Defense, dar şi perspectivele de soluţionare a conflictului transnistrean.
Bogdan Aurescu  a arătat că România doreşte dezvoltarea unei culturi a dialogului în regiunea Mării Negre, la care să contribuie şi dezbaterile frecvente între actorii importanţi din regiune, reprezentanţii instituţiilor europene şi ai mediului academic şi societăţii civile. Totodată, a exprimat satisfacţia pentru aniversarea în 2012 a 5 ani de la înfiinţarea Black Sea Trust for Regional Cooperation, ca proiect al GMF, cu sediul la Bucureşti.

Black Sea Trust for Regional Cooperation

German Marshall Fund este o instituţie non-guvernamentală americană care se ocupă de politici publice şi acordarea de burse în scopul promovării cooperării şi bunei înţelegeri între America de Nord şi Europa, pe teme de interes global şi trans-atlantic. GMF îşi atinge scopul prin sprijinirea unor instituţii sau personalităţi care activează în zona activităţilor trans-atlantice, prin oferirea de analize şi cercetări pe teme de interes trans-atlantic, prin aducerea la un loc a liderilor şi membrilor comunităţii de afaceri sau a celei politice, ori prin crearea unor oportunităţi de schimburi de păreri.
În plus, GMF mai sprijină o serie de iniţiative care îşi propun consolidarea democraţiilor. Fondat în 1972, GMF este prezent pe ambele maluri ale Atlanticului – în afară de cartierul general din Washington mai are şapte birouri în Europa, inclusiv unul în Bucureşti.
În cadrul acestui birou din Bucureşti funcţionează şi BST (Black Sea Trust for Regional Cooperation), care are printre fondatori GMF, Guvernul României şi USAID. De la fondarea sa, în 2007, BST a acordat circa 280 de burse (în valoare de peste 8 milioane USD) unor ONG-uri locale sau naţionale, entităţi ale administraţiei locale, institute politice şi alte instituţii din Armenia, Azerbaijan, Bulgaria, Georgia, R. Moldova, România, Rusia, Turcia şi Ucraina.
Black Sea Trust for Regional Cooperation promovează cooperarea regională şi buna guvernanţă în regiunea lărgită a Mării Negre sprijinind iniţiativele transfrontaliere, participarea civică etc. Un eveniment notabil în anul 2011 a fost cel de-al patrulea Forum anual al ONG-urilor de la Marea Neagră, BST fiind unul dintre organizatori. Cu peste 300 de participanţi (societate civilă, organizaţii internaţionale şi guvernamentale) din întreaga regiune, Forumul s-a axat pe strategii şi politici pentru regiunea lărgită a Mării Negre, încercând să contribuie la dezvoltarea cooperării regionale.

Share our work
Rusia si OSCE au discutat rezultatul negocierilor de la Dublin din dosarul transnistrean

Rusia si OSCE au discutat rezultatul negocierilor de la Dublin din dosarul transnistrean

Rezultatele rundei de negocieri in formatul 5+2 care a avut loc la sfarșitul lunii februarie la Dublin, in Irlanda, și participarea partilor, mediatorilor si observatorilor la urmatoarea runda de tratative, ce va avea loc in aprilie, au fost discutate marți de ministru-adjunct de Externe al Federației Ruse, Grigori Karasin și reprezentantul special pentru reglementarea conflictului transnistrean al Presedintelui in exercitiu al OSCE, Erwan Fouéré, anunța Ministerul rus de Externe. La intrevedere a participat și Serghei Gubarev. reprezentantul special al Federatiei Ruse pentru conflictul transnistrean. Negocierile oficiale in formatul 5+2 au fost reluate la sfarsitul lunii noiembrie, anul trecut , la Vilnius, dupa o pauza de aproape sase ani.

Share our work