de Anatol Terzi | mart. 21, 2012 | Balcani, România, Știri, Uncategorized @ro
Ministrul Afacerilor Externe, Cristian Diaconescu, a declarat marţi seara, într-o emisiune televizată, că „există o zonă în litigiu” între România şi Bulgaria în ceea ce priveşte frontiera de stat şi că trebuie purtate discuţii în ceea ce ptriveşte minoritatea română.
„În legătură cu această comunitate (comunitatea de români din Bulgaria – n.r.) va trebui să avem o discuţie politică de fond, ca de altfel şi în ceea ce priveşte unele aspecte privind, poate o să vă mire, delimitarea platoului continental şi a mării teritoriale, cu Bulgaria”, a declarat Diaconescu
„Există o zonă în litigiu cu Bulgaria în ceea ce priveşte chiar frontiera de stat, marea teritorială dintre cele două state. Este drept, este vorba de 17 km pătraţi, nu de foarte mult, dar între state europene, state cât se poate de cooperante în foarte multe planuri, cu interese comune pe foarte multe domenii, nu văd de ce, foarte rapid, aceste lucruri nu pot fi rezolvate”, a spus Cristian Diaconescu.
Teme nesoluţionate
El a susţinut că acest subiect există de mult timp şi a subliniat că România nu a intrat „într-o etapă revendicativă”. „Cu Bulgaria, da. Aşa cum am avut negocieri cu Ucraina, şi cu Bulgaria sunt câteva aspecte nesoluţionate pe care o să le punem în discuţie – vă spun cât se poate de formal dacă vreţi – cu partenerii noştri. Vreau să vă spun că nu am intrat noi, România, într-o etapă revendicativă oarecum de neînţeles. Pur şi simplu sunt teme care au rămas nesoluţionate de foarte mult timp, marea lor majoritate de natură politico – juridică, pe care dorim să le rezolvăm în baza raporturilor de bună vecinătate cu toate aceste state”, a afirmat Diaconescu.
“Nu trebuie nimeni să se supere, nu trebuie nimeni să se enerveze pentru că sunt domenii de interes naţional pentru ambele state şi care la un moment dat ar trebui totuşi să fie rezolvate pentru că iată apar, să spunem, probleme de exploatare, de concesiune”, a afirmat ministrul de Externe.
Diaconescu a precizat că astfel de probleme trebuie rezolvate şi a arătat că vor fi purtate discuţii la nivel de experţi cu partea bulgară, într-un cadru care va fi agreat la nivel bilateral. „Într-o Europă civilizată, problemele lăsate din punct de vedere juridic, mai ales când se referă la minorităţi, teritorii, aspecte de frontieră, nu fac onoare statelor respective şi mi se pare normal să le rezolvăm”, a spus ministrul, care a menţionat că trebuie discutată şi situaţia minorităţii române din Bulgaria.
de Anatol Terzi | mart. 21, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Prima şedinţă a Comisiei comune pentru integrare europeană, formată din membri ai Parlamentului României şi ai Republicii Moldova a avut loc, marţi, la Chişinău.
Senatorul român Titus Corlăţean a declarat, la finalul reuniunii, că obiectivele comisiei comune sunt clare, o susţinere constantă şi concretă a R Moldova în procesul de aderare la UE. “Noi, ca stat membru al UE putem sprijini Republica Moldova prin expertiză şi experienţa din procesul de negocieri, dar şi politic prin susţinerea în relaţia cu alte Parlamente din statele UE. Astăzi am semnat două documente, regulamentul de funcţionare a comisiei şi o rezoluţie politică prin care exprimăm susţinere totală în procesul de negocieri asupra Acordului de liber schimb şi liberalizării regimului de vize”, a spus senatorul român, informează Moldpres.
La rândul sau, deputatul moldovean Ana Guţu, co-preşedinte al comisiei comune din partea Republicii Moldova, a menţionat, la finalul reuniunii, că Republica Moldova mizează pe transferul de asistenţă din partea României pentru a putea evita unele erori în procesul sau de integrare europeană.
„Această rezoluţie de fapt vine să afirme încă o dată sprijinul din partea României, din partea parlamentarilor români al eforturilor de integrare europeană a Republicii Molodva, sprijinul în contextul negocierilor privind aceste documente pe care noi intenţionăm să le semnăm cu Uniunea Europeană în viitorul apropiat, în anul următor chiar şi sigur că este important să trecem şi la o agendă concretă în continuare, în cadrul următoarei reuniuni care probabil va avea loc la toamnă, la Bucureşti, unde de domenii concrete vom vorbi, despre subiectele care ne interesează privind armonizarea legislaţiei noastre la acquis-ului comunitar”, a precizat Igor Corman, preşedintele Comisiei de politică externă şi integrare europeană din Parlamentul de la Chişinău.
Întâlnire cu Vlad Filat
De asemenea, şi prim-ministrul Vlad Filat a avut o întrevedere cu delegaţia Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova şi Parlamentului României. În cadrul întrevederii, a fost efectuat un schimb de opinii privind stadiul actual al dezvoltării relaţiilor dintre Republica Moldova şi România, situaţia social-politică şi procesul de integrare europeană a ţării.
Premierul a menţionat că agenda de cooperare bilaterală este una plină şi a dat asigurări că Guvernul Republicii Moldova este angajat în realizarea acesteia. Vlad Filat a subliniat nivelul înalt al dezvoltării relaţiilor moldo-române pe dimensiunea guvernamentală, exprimând gratitudine pentru sprijinul României acordat atât în plan bilateral, cât şi internaţional.
La rândul său, Titus Corlăţean a apreciat evoluţia relaţiilor moldo-române şi rolul Guvernului Republicii Moldova în vederea dezvoltării dialogului politic cu România. Senatorul a menţionat că, prin activizarea Comisiei comune pentru integrare europeană dintre Parlamentul Republicii Moldova şi Parlamentului României, se doreşte sincronizarea activităţii pozitive a Guvernelor din cele două state şi pe dimensiunea parlamentară.
R E Z O L U Ţ I A COMISIEI COMUNE PENTRU INTEGRARE EUROPEANĂ A PARLAMENTULUI ROMÂNIEI ŞI PARLAMENTULUI REPUBLICII MOLDOVA DE SPRIJIN POLITIC AL REPUBLICII MOLDOVA PENTRU ADERAREA LA UNIUNEA EUROPEANĂ
Obiectivul strategic al Republicii Moldova este aderarea la Uniunea Europeană. Parlamentul României, prin intermediul Comisiei Comune pentru Integrare Europeană, sprijină aspiraţiile, obiectivele şi aşteptările Republicii Moldova, în contextul integrării europene.
Republica Moldova este un stat european, cu aspiraţii legitime de integrare europeană. Parlamentul României, prin intermediul contactelor susţinute cu Parlamentele naţionale ale statelor membre ale UE şi Parlamentul European, sprijină eforturile autorităţilor din Republica Moldova în vederea realizării obiectivelor europene.
Noi, parlamentarii din România şi Republica Moldova, membri ai Comisiei Comune pentru Integrare Europeană, afirmăm necesitatea accelerării negocierilor privind Acordul de asociere a Republicii Moldova la UE, Acordul de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător Republica Moldova – Uniunea Europeană, obţinerea regimului de liberă circulaţie pentru cetăţenii Republicii Moldova, care doresc să călătorească în UE.
Încurajăm, în continuare, cooperarea intensă, la nivel bilateral şi multilateral, în cadrul Parteneriatului Estic, proiect important menit să impulsioneze procesul complex de transformare instituţională, reformare şi modernizare a Republicii Moldova, din perspectiva îndeplinirii criteriilor pentru aderarea la Uniunea Europeană, precum şi din perspectiva cooperării multilaterale în plan regional.
Parlamentarii din România şi Republica Moldova, membri ai Comisiei Comune pentru Integrare Europeană, subliniază importanţa deosebită a transferului de expertiză de la Parlamentul României către Parlamentul Republicii Moldova pentru adoptarea legislaţiei naţionale conformă cu normele europene, în vederea accelerării ritmului reformelor interne necesare aderării la Uniunea Europeană.
Membrii Comisiei Comune pentru Integrare Europeană cheamă Guvernul României şi Guvernul Republicii Moldova la intensificarea dialogului politic şi a cooperării bilaterale pentru asigurarea condiţiilor necesare aderării Republicii Moldova la Uniunea Europeană, precum şi pentru lărgirea sprijinului politic în statele membre UE, la nivel guvernamental, pentru atingerea obiectivelor europene ale Republicii Moldova.
Membrii Comisiei Comune pentru Integrare Europeană vor monitoriza felul în care Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova implementează documentele bilaterale asociate obiectivului strategic de integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană.
de Razvan Iorga | mart. 20, 2012 | R. Moldova, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Alianta pentru Integrare Europana (AIE) va fi refacuta pana la sfarsitul anului, iar fostul presedinte moldovean Mihai Ghimpu, liderul liberalilor, nu va mai face parte din aceasta coalitie aflata la putere, a declarat Igor Dodon, liderul socialistilor, relateaza Jurnal de Chisinau in editia online. Partidul Democrat (PD) si Partidul Liberal-Democrat din Moldova (PLDM) pot forma o noua alianta, cu atragerea altor deputati, existand totodata posibilitatea ca Partidul Comunistilor din Republica Moldova (PCRM) sa se alieze cu unul dintre membrii AIE, a declarat Dodon, adaugand ca „reformarea” actualei coalitii guvernamentale „ar putea avea loc in timpul apropiat, cu excluderea Partidului Liberal (PL)”. „Pana la sfarsitul anului, AIE va fi reformatata, chiar fara dorinta PCRM sau a socialistilor, iar (liderul PL Mihai) Ghimpu nu va face parte din viitoarea alianta”, a subliniat el. in opinia sa, Ghimpu este „prea interesat de functii”. „Pentru unii lideri AIE, actul de guvernare inseamna doar posibilitatea de a obtine careva functii. Pe Ghimpu il intereseaza doar functiile. Noi suntem categoric impotriva ca unionisti de genul Ghimpu sa se afle la guvernare. Atat timp cat astfel de partide vor fi la putere, guvernarea nu va fi eficienta”, a spus Dodon „Domnul Ghimpu este un bufon politic, care a ajuns la guvernare si continua sa isi santajeze colegii din AIE. Este ultimul joc politic din viata sa si dumnealui intelege acest lucru foarte bine”, a adaugat Dodon, in cadrul unei emisiuni la postul Publika. Referitor la „reformatarea” AIE, Dodon apreciaza ca actuala alianta s-ar putea mentine doar daca va avea succese mari, insa el a declarat ca este sigur ca Alianta nu are sanse sa obtina succese deosebite pe plan economic. Despre noul presedinte moldovean Nicolae Timofti, Dodon a spus ca acesta poate sa fie „un arbitru bun”.
de Viorica Grecu | mart. 20, 2012 | Balcani, România, Știri, UE, Uncategorized @ro
Romanii din Valea Timocului, amenintati cu limba "vlaha" de Biserica Ortodoxa Sarba
Preotul Boian Alexandrovici, liderul ortodocsilor romani din Valea Timocului, şi-a arătat îngrijorarea, duminică, într-o declaraţie pentru AGERPRES, faţă de decizia Episcopului Bisericii Ortodoxe Sârbe (BOS) din Timoc, Iustin, de a introduce limba vlahă în slujbele şi rugăciunile care se oficiază în bisericile din regiunile Timoc, Morava şi sudul Dunării. “E drept, majoritatea acestor sfinte lăcaşe, zidite cu efortul comunităţilor de români, au fost naţionalizate şi introduse, după 1833, fără consultarea credincioşilor, în patrimoniul BOS. Firesc ar fi acolo să se slujească în limba moştenită din străbuni, limba română şi nu într-un dialect care cuprinde 80% cuvinte sârbeşti, iar restul sunt în graiul arhaic românesc”, a precizat Alexandrovici, citat de mass-media de la Bucuresti.
În opinia lui Boian Alexandrovici, protopop al Protopopiatului ‘Dacia Ripensis’ din Serbia de nord-est, BOS continuă să sfideze istoria şi, prin presiuni, şantaj şi diversiune, să se alăture cercurilor antiromâneşti care resping categoric identitatea românească a populaţiei majoritare din cele 158 de localităţi din acest spaţiu.
Intelegeri “sfinte”
“Episcopul sârb Iustin a făcut promisiunea, la o întâlnire cu membrii Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Vlahe, cu sediul în Petrovăţ, că imediat după formarea alfabetului vlah cu litere chirilice în biserici va fi introdusă aberanta limbă vlahă. Din păcate, 80 % dintre slujitorii de altar din bisericile comunităţilor româneşti nu cunosc decât limba sârbă. Cum va fi utilizată aşa-zisă limbă vlahă, greu de înţeles”, a afirmat preotul Boian Alexandrovici. În context, el a mai arătat că episcopul sârb Iustin este autorul unui fals grosolan, el şi-a permis să înlocuiască fără nici o justificare cuvinte din rugăciunea Tatăl Nostru”, versetul “VIE ÎMPĂRĂŢIA TA” fiind înlocuit cu “SÎ VINĂ ŢARA TA”, iar în loc de “PÎINEA NOASTRĂ CEA DE TOATE ZILELE”, el spune “PÎNEA VEŢÎ CEA DE TOAT ZÎLELE”.
Preotul român Boian Alexandrovici, cel care a avut curajul în anul 2005 să construiască, după aproape 180 de ani, prima biserică românească în Timoc, consideră că hotărârea BOS de a dezbina şi diviza comunitatea românească, este un nou atentat la identitatea celor peste 300.000 de români din Serbia de nord-est. Cu toate acestea, el nu exclude posibilitatea ca neînţelegerile apărute între Biserica Ortodoxă Română şi BOS să fie soluţionate cât mai urgent de Comisia mixtă formată prin acordul bisericilor surori, iar clerul sârb să înceteze definitiv acţiunile de deznaţionalizare şi învrăjbire a credicioşilor, idiferent că aceştia îşi spun români, rumâni sau vlahi.
Rezistenta identitara
Asociaţia Iniţiativa Culturală Românească din localitatea Jîtcoviţa, situată la circa 15 kilometri de oraşul sârbesc Golubăţ, a început saptamana trecuta demersurile de sesizare a instituţiilor internaţionale cu privire la abuzul Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Vlahe de a oficializa limba vlahă.Preşedintele respectivului ONG, Iviţa Glisici, a declarat pentru AGERPRES, preluat de mass-media de la Bucuresti, că în structura actuală a acestui forum care activează în regiunile istorice Timoc, Morava şi sudul Dunării se află un număr de 19 membri ai unor partide sârbeşti care sunt ostile elementului etnic românesc şi au inventat, cu sprijinul autorităţilor de la Belgrad, o limbă artificială, inexistentă până acum – limba vlahă şi minoritatea vlahă.”S-a mers pe ideea că dacă românii din dreapta Dunării îşi mai zic şi vlahi, ei nu sunt de origine latină, ci provin, teză vehiculată de câţiva ani în această parte a Serbiei, din filonul slav”, a mai precizat Glisici. În opinia lui Glisici, românii din Serbia de nord-est sunt supuşi, după semnarea, luna trecută, la Bruxelles, a Protocolului cu privire la drepturile lor legitime, la tot felul de provocări şi intimidări pentru a-i obliga să renunţe la propria identitate şi a opta pentru etnia vlahă. “O delegaţie a aşa-zişilor vlahi a fost primită la începutul lunii martie de Boris Tadici. Cu acest prilej membrii acesteia l-au convins pe preşedinte că vlahii se bucură de toate drepturile şi libertăţile unei minorităţi naţionale din Serbia. Dacă am admite că în Timoc ar exista o astfel de minoritate, ce se întâmplă cu cea românească, unde sunt drepturile românilor la limba maternă, la biserică, la învăţământ şi mass-media?”, a afirmat Glisici.
OSCE, ultima solutie?
Într-un memoriu pentru OSCE, Glisici a mai arătat că minoritatea românilor din Serbia are nevoie de protecţia garantată de Constituţie şi normele europene în ceea ce priveşte libera exprimare şi educaţie în limba română. “Din păcate, autorităţile statului îi sprijină pe liderii entităţilor culturale pentru a determina populaţia să renunţe la opţiunea pro-românescă. Li s-a promis acestora unităţi şcolare în limba vlahă, biserici şi publicaţii, sfidând astfel recomandările europene şi ale Bucureştiului în legătură cu necesitatea de a se acorda celor peste 300.000 de români din Serbia de nord-est acces la valorile lor culturale şi istorice, la tradiţiile şi obiceiurile moştenite din străbuni”, a spus Glisici. Potrivit sursei citate, românii din Timoc, Morava şi sudul Dunării nutresc speranţa că după alegerile locale şi parlamentare care vor avea loc în 6 mai 2012, noii reprezentanţi ai autorităţilor administrative teritoriale şi guvernamentale vor respecta cu adevărat democraţia în cele 154 de localităţi cu populaţie majoritar românească şi nu le va fi teamă că românii vor cere autonomie sau vor avea o altă pretenţie teritorială.
Protest politic
Consilierii pro-români din Consiliul Naţional al Minorităţii Vlahe (CNMV) din Serbia de nord-est s-au autosuspendat din acest forum înfiinţat pentru apărarea drepturilor etnice a populaţiei din zonele istorice Timoc, Morava şi sudul Dunării, relateaza mass-media de la Bucuresti, citata de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Liderul acestora, Drăgan Demici, a declarat la sfarsitul saptamanii trecute, pentru agentia de presa “Agerpres”, că decizia respectivă este rezultatul nemulţumirilor minoritarilor români faţă de hotărârea CNMV de a standardiza aşa-numita limbă vlahă.
“Noi nu putem să fim de acord cu inepţiile unor cercuri ostile românismului. Limba vlahă a fost inventată pentru a diviza puternica comunitate a românilor, formată din peste 300.000 de români, şi pentru a falsifica istoria românilor din dreapta Dunării”, a mai afirmat Demici. Potrivit declaraţiilor sale, în Serbia de nord-est românii mai sunt cunoscuţi şi sub numele de vlahi, iar limba vorbită de ei, lingvistic vorbind, este un grai românesc, aşa cum în România se întâlnesc în diferite regiuni cele oltenesc, bănăţean, moldovenesc, ardelenesc, etc. “Nimeni nu este împotrivă să se numească român sau vlah. Dar nu putem accepta interesul autorităţilor pentru recrearea unui alfabet chirilic, pentru promovarea tezei că vlahii nu sunt români, ci sârbi vlahizaţi”, a fost de părere Demici.
Tratat ignorat
Semnarea la sfârşitul lunii februarie 2012, la Bruxelles, a Protocolului din România şi Serbia, prin care ultima s-a angajat să garanteze drepturi minoritarilor români, nu a influenţat cu nimic poziţia cercurilor anti-româneşti, acestea continuând să creeze animozităţi în relaţiile dintre români şi vlahi, ele fiind adâncite de liderii celor două grupuri. “Acesta este motivul pentru care noi suntem revoltaţi şi am hotărât să protestăm prin absenţa de la şedinţele CMNV. Iniţial, în urma alegerilor din 2009, am fost şapte membri, acum mai suntem doar patru. Restul au fost determinaţi, prin şantaj sau presiune, să-şi schimbe opţiunea şi să treacă în tabăra celor care resping originea română a populaţiei din Timoc, Morava şi sudul-Dunării”, a explicat Demici.
Provocare prezidentiala
Boris Tadic, preşedintele Serbiei, continuă să susţină că românii din Valea Timocului nu au motive să fie nemulţumiţi. “Membrii acestei comunităţi se bucură de toate drepturile şi libertatăţile unei minorităţi naţionale în Serbia”, se arată în acordul semnat recent de presedintele sarb Tadici cu membrii Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe.
Gestul României de a nu se opune aderării Serbiei la Uniunea Europeană, după ce Belgradul a semnat un protocol în care a promis că va respecta drepturile minorităţii româneşti, nu a fost apreciat de preşesintele sârb Boris Tadic. Recent, Tadic a convocat la discuţii membrii conducerii Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe (CNMV), entitate de stat controlată de partidele aflate la guvernare in Serbia. În ciuda faptului că minorităţii româneşti de pe Valea Timocului i s-a refuzat sistematic accesul la învăţământ şi la religie în limba maternă, preşedintele Serbiei a semnat cu liderii Consiliului un acord comun, în care se specifică faptul că „că membrii acestei comunităţi se bucură de toate drepturile şi libertăţile unei minorităţi naţionale în Serbia, garantate de Constituţie”. Asta după ce Serbia a obţinut acordul de asociere cu UE, în urma semnării tratatului bilateral cu România, privind promisiunea fermă de a respecta drepturile comunităţii româneşti.
Recunoştinţă faţă de preşedintele Tadic
La şedinţă au participat, printre alţii, preşedintele CNMV Radiša Dragojević şi vicepreşedinţii Miletic Mihajlovic şi Dragi Damjanovic, toţi membri ai Partidului Socialist, din coaliţia de guvernare. Semnarea acordului nu a fost singurul moment penibil al întâlnirii dintre Boris Tadic şi conducerea Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe, relateaza mass-media de la Bucuresti. Reprezentanţi ai unei minorităţi pe care nu o reprezintă (cei mai mulţi dintre ei nu sunt de etnie română sau vlahă după teoria sârbească a originii populaţiei din Valea Timocului), liderii Consiliului nu au scăpat prilejul de a-şi complimenta conducătorul.
Potrivit postului de radio sarb B92, aceştia “şi-au exprimat satisfacţia în legătură cu dobândirea statutului de candidat pentru aderarea la UE şi de recunoştinţă faţă de preşedintele Tadic care a avut o poziţie fermă faţă de respectarea libertăţilor şi a drepturilor minorităţilor naţionale, în conformitate cu Constituţia Serbiei şi a instrumentelor internaţionale în domeniul protecţiei minorităţilor naţionale”. Mass-media sarba mai notează că Boris Tadic şi conducerea Consiliului au concluzionat că “este necesar să se promoveze şi să se încurajeze în continuare dezvoltarea economică a Serbiei de Răsărit”.
Limba vlaha, arma strategica
Serbia a mai făcut un pas spre asimilarea populaţiei româneşti de pe Valea Timocului. După modelul sovietic al “limbii moldoveneşti”, autorităţile sârbe au inventat “limba vlahă”, adoptând, recent, un aşa-zis alfabet vlah, cu grafie slavonă. În fapt, este vorba de alfabetul sârbesc, căruia i-au mai fost adăugate cinci caractere. În total, sunt 35 de semne grafice, corespunzătoare, chipurile, aşa-zisei limbi a vlahilor. În opinia autorului, literele în plus ar permite redarea tuturor sunetelor „limbii vlahe”.
“Părinţii” alfabetului sunt Sinisa Celojevic, unul dintre liderii Consiliului Naţional al Minorităţii Vlahe (CNMV) şi Asociaţia culturala Gergina, acuzata ca fiind o fateta a serviciilor de securitate sarbe. Potrivit cotidianului sârbesc “Politika”, autorii au testat alfabetul doar pe Internet (forumuri de discuţii).
Asimilarea etnicilor români, în linie dreaptă
Sinisa Celojevic, a recunoscut, fără să vrea, că adoptarea alfabetului vlah s-a făcut pentru a şterge, de fapt, originile reale ale populaţiei româneşti din Timoc. “Este important să punem capăt acestei dezbateri permanente dacă vlahii care trăiesc în Serbia la sud de Dunăre vorbesc limba vlahă sau limba română. Şi deoarece acum nu mai există niciun fel de piedici, putem începe să tipărim reviste şi cărţi în limba vlahă. Astfel, vom putea prezenta bogăţia limbii vlahe care este diferită de limba română” , a declarat, tranşant, pentru “Politika”, Sinisa Celojevic.
Decizia de adoptare a alfabetului vlah a fost luată în ciuda faptului că, pe 27 ianuarie 2012, Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a aprobat un amendament privind introducerea unui mecanism de monitorizare a modului în care sunt respectate drepturile minorităţii române din Serbia. Mass-media de la Bucuresti mentioneaza ca forurile ştiinţifice/academice de la Belgrad au refuzat să se implice în această falsă construcţie.
Consiliu nereprezentativ
Organizaţiile româneşti din Timoc au tras un semnal de alarmă, încă de anul trecut, asupra demersurilor autorităţilor de la Belgrad de a standardiza “limba vlahă”, considerate drept o tentativă de asimilare. “Acest Consiliu, care nu-i mai reprezintă pe românii din Timoc , a luat hotărârea absurdă de a folosi în scris alfabetului chirilic. Condamnăm la modul cel mai ferm această hotărâre luată special pentru asimilarea totală a populaţiei româneşti din Timoc”, a declarat Predrag Balasevic, liderul Partiei Democrate a Rumânilor din Serbia, citat de cotidianul roman “Adevarul”.
Autorităţile sârbe încearcă de mai multă vreme să controleze comunitatea românească din Valea Timocului. În 2010, autorităţile sârbe au anchetat peste 300 de români timoceni. Belgradul a pus permanent piedici Biserii Ortodoxe Române în Timoc şi a refuzat introducerea de ore de limba română în şcolile din localităţile în care etnicii români sunt majoritari. Procuratura şi securitatea sârbă au dus o campanie sistematică de intimidare a populaţiei, făcând presiuni, în timpul recensământului, ca vlahii să nu-şi declare identitatea românească.
Standardizare cu forţa
“Standardizarea” limbii vlahe a a fost obiectivul declarat al celor care, în 2009, au câştigat prin fraudă alegerile pentru conducerea CNMV. Consiliul este o entitate oficială, care primeşte anual de la Belgrad un buget de câteva zeci de mii de euro, chipurile, pentru activităţi de prezervare a culturii şi tradiţiilor specifice acestei minorităţi.
De fapt, autorităţile sârbe se folosesc de Consiliu pentru a asimila forţat comunitatea românească din Valea Timocului, susţin reprezentanţii organizaţiilor româneşti din Serbia. Dovada că această instituţie este controlată de stat stă faptul că toţi liderii Consiliului sunt, în acelaşi timp, şi membri ai partidelor sârbeşti aflate la guvernare, arata sursele locale, citate de mass-media de la Bucuresti.
În plus, cei mai mulţi dintre aceştia nici măcar nu sunt etnici vlahi/români. Pentru a justifica această “ciudăţenie”, vicepreşedintele CNMV, socialistul Miletic-Tica Mihailovic, invocă, în mod cu totul şi cu totul forţat, un drept fundamental garantat de Constituţia Sârbă: acela de a-ţi declara apartenenţa naţională la orice etnie doreşti, arata mass-media romana. “Toţi cetăţenii, fără diferenţă, aparţinând sau nu unei etnii în mod oficial, au dreptul de a-şi exprima apartenenţa naţională aşa cum doresc. Este dreptul absolut al cetăţeanului, garantat de Constituţie şi nu este dator să prezinte dovezi sau explicaţii, nici să răspundă la orice întrebări. Înseamnă că cineva poate spune <<sunt englez>>, cu toate că este cunoscut că nu este englez. Deci, oricine are un motiv, fie după origine, fie după sentiment sau poate are o prietenă sau o nevastă vlahă sau îi place să joace hora vlahilor, deci, dacă are acest sentiment, poate să se declare vlah”, a declarat Mihailovic.
Unii functionari din institutiile de stat risca sa fie demisi daca nu vor trece o procedura de evaluare care va incepe saptamana viitoare, avertizeaza premierului Vlad Filat. Premierul a mai anuntat ca Guvernul va organiza sedinte tematice pentru a examina activitatea fiecarei institutii publice in parte. In acest context, fiecare ministru va prezenta un raport de evaluare a subalternilor sai, caci potrivit premierului, foarte multi functionari nu-si indeplinesc atributiile. „intr-o perioada de timp mai lunga, foarte multi functionari aveau o stare de ezitare, nu-si indeplineau atributiile functionale, probabil asteptand perioadele electorale si schimbarea de guvernare”, a declarat seful Guvernului. in acelasi timp, ministrii cred ca initiativa premierului este una normala si spun ca sunt multumiti de activitatea angajatilor. Potrivit Publika TV, Ministrul Apararii, Vitalie Marinuta, evalueaza munca angajatilor la sfarsitul fiecarui an, precizand ca „nu e nimic iesit din comun. Fara doar si poate, au fost unii angajati care au fost atentionati asupra serviciului lor, sunt persoane care nu au fost promovate in functii sau in grad, de acea valorificare sau atestare pe care au trecut-o. Nu poate sa fie totul ideal”. „Eu apreciez activitatea colegilor mei de minister ca pe una destul de responsabila si profesionista. Lucrul este lucru, sarcinile puse sunt indeplinite, ca regula, destul de bine. Am norocul sa lucrez intr-o echipa de profesionisti”, a spus ministrul Dezvoltarii Regionale si Constructiilor, Marcel Raducan. Vlad Filat a mai amenintat si anul trecut cu remanieri in Guvern, dar pana in prezent, nimeni nu a fost demis.
